Page 3 - Bunul_Econom_1905_28
P. 3
JL
Nr. 2$ r * ' P»g 3
moşie ase. Nu ar ţfnea vfte deun soiu urma, binecuvântare .va întră în gos lesnire la m'jloacefe iridicaţe, este nea
prost, pe .earila vânzare nu poţi căpiţa podăria păstr ă j . părat să ne întovărăşim, să pnpem
nici măcar chelţueHle avute cu întreţi • Oaspeţii noştri, din -acest prilegiu umăr la umăr si îndeosehisă ne alcă
nerea lot, ei ar ţinea de cele de un soiu au fos* între alţii: vfce- presidentubReu tuim o astfel de" însoţire, .care să ne
măi' bun şi ales| cari mai tot de una se niuni. dl I. Chitea, .membrii- din comitet sară într’ajutor atunci când avem tre
caută’ pentru, cumpărare şi se plătesc Petru. Draghits, Romul Simu şi ' secre buinţă, să'ne- dea ajutorul în măsura
şi .mai bine tot rodată. tarul Vie. Tordâşianu, ear’ din Mercurea în care avero lipsă de ef şi toată ace
In legătură ca economia vitelor: dl protopop Păcurar, directorul de bşncă ste cu puţină cheltuială^ De mare preţ
mai mari, un bun econom ar trebui se D. Vulc, advocatul Dr. Ghiţâ Măcelar, pentru noi ar fi o însoţire de credit
ţină, să crească şi de cele mai mărunte cancelistul Blaga, măcelarul G. Mun sătească, sistem Raiffeisen,. alcătuită de
cum sunt oile şi porcii. Despre caie zi tean, propr, Aibu învăţătorul Nic. Iosif noi şi condusă- de noi înşine. ...
ceau încă şi străbunii noştri y>eă n «- din Aciliu şi. alţii. “"Toate 4 conferenţele au. fost as-
treşte şi inc-ălzeşte*, ear porcul este pri întrunirea s’a ţinut In sala mare a ] cultate cu mult interes, luând parte la
vit în ziua de astăzi, ca' şi comoara în v noului ediftieiu şcolar, zidit pe bani câ disensiunile ce au urmat şi dând- po
care pe fiecare zi pui filer de fi Ier, ştigaţi prin înţelepciunea dlui P. Dra veţe folositoare dl protopretor şi mem
până când colo pe toamnă sau la Cră ghits, pe eâud era prim-pretorul cer bru în comitetul Reuniuni Petru Drâ-
ciun te pomeneşti câ ai ca pita! mare cului Mercurea şi a decurs astfel; ghitş şi dl protoprezbiter Păcurariu.
şi preţios. , Avem nădejde, că ideile sâmănate
La oarele 111/* a. m. vice presiden-
A tară de acestea două soiuri de de conferenţiari au prins în pământ
tul deschide întrunirea prin 9 vorbire
animale, un bun econom sau mai bine bun şi astfel vor răsări, creşte şi aduce
instructivă, în carea arată cum ar trebui
zis econoamă, ar mai putea ţinea şi creşte purtată economia preste tot In ziua de rod, cu atât mai mult, câ poporului
în economia sa şi galiţe într’o măsură ’i-s’au distrebuit şi număroase cărţi din
astăz.', ca să se renteze şi în deosebi
mai mare ca până acum, dela cari sun editura Reuniunei, cum şi o coşniţă mo
arată ce ar trebui să întreprindă popo
tem «tot cu banul în mână®, după cum bilă de stupi împreună cu toate requi-
raţiunea noastră-din Dobârca, pentru ca
se zice, fiind că neguţătorii de ouă: şi sitele neapărat necesare. .
conform împrejurărilor locale să poată
galiţe străbat acum şi satele cele mat . S’au înscris 10 membri noi, cari,
progresa în cele economice. S’a între
ascunse, numai ca să poată cumpăra împreună eu conducătorii lor, di preot
ţinut mai pe larg asupra culturei po
de acelea.: milor în grădini şi livezi, arătând cu Ivan, învăţâtoriul Ivan, fruntaşul, Nedela
Unde rămâne stupăritul, cultura p urnă roase argumente puternice cum etc., s’au angajat a stărui pentru reali
•vetmilor de fnâtasâ, precum şi alte ra- ’şf-ar putea îmbunătăţi locuitorii acestei zarea celor propoveduite, anume: în
muri laterale de economici de câmp şi comune starea lor actuală. - fiinţând o însoţire de credit sătească
vite, cari cultivate cu îngrijire şiîn ţe- sistem Raiffeisen, o pepinieră pentru
A vorbit apoi dl Nicolăe Usefrâe&-
lepţeşte ar putea spori într’un mod în- cultjifa'-''de^r9.iijetlG^tie'' şi altoirea ei,
spre cultura viilor.. Ga şi tema despre
sămnat venitele economice ,şr ale celui o şcoală de pbm^ etc. v
pomărit, aşa şi aceaâta a fost de ac-
mai simplu econom, înlesnindu-i şi în- După sfârşirea afacerilor oficioase
tualitate, de oare-ce viile comunei 'de
zorindu-i astfel traiul şi aici în ţara sa o parte a celor presenţi la întrunire
vre-o 10 ani sunt atacate de filoxeră
unde s’a născut şi a crescut, ca se nu au fost primiţi şi tractaţi în ospetala
şi în chipul acesta isvorul principal de
mai fie silit a lua bâta de călătorie şi casă a dlui Nedela.
câştig al locuitorilor, este aproape secat.
a ' pleca peste" ţâri şi mări la America,
Ca unul ce a luat parte la un curs de De încheiare amintesc, că oaspeţii
unde acum a mai «Înţărcat murganâ®.
viierit al statului, dl Iosif stăpâneşte pe noştri la sosire au fost bine verităţi de
Despre toate acestea ramuri late harnicul învăţător N. Ivan, ear’ mulţu
deplin materialul, ce a avut de tractat
rale ale economiei, vom da şi cetitori mită pentru ostenele le-a adus-o proto-
şi de acea conferenţp a avut un efect
lor «Bunul Econom» îndrumările şisfar presbiterul Păcurar, care ne-a dorit
foarte mulţimilor asupra celor presenţf.
turile de lipsă, cari dorim se afle şt aici tuturora o la revedere cu bine la expo
Precum aflu dl Ioşif îşi va con
un pământ buri şi roditori, ca astfel se ziţia de poame din Mercure.
tinua câştigarea, cunoştinţelor din vie-
poată încolţi, creşte şi aduce roduri îm ' Acelaş »eu«.
rit lă: uri nou curs, ce se va ţinea în
belşugate tuturor acelora ce le vor urma.
toamnă. Reuniunea agricolă îf îmbiase
Scoreiu în Iulie 1905.
dlui Ioşif la cursul din Aiud un modst
' Joan Georgescu. ajutor bănesc anume din fondul creat, Situaţia tesaurului public !o România.
de secretarul Ţordâşianu pentru vierii
şi speranţă avem, ea va mai 'aduce Direcţiunea generală a Comtabili-
IiidustFia agricolă din Dobârca. jertfe în aceasta cauză, dat fiind că dl tăţei de pe lângă Miriisteriul financelor a
Iosif s’ă dovedit un bâo, practic şi po publicat situaţiunea tesaurului la 30 A pri
- - ' '■— . ‘ "■ V.-
poral prelegălor din vierit. La dreptul lie 1905. Acest document cuprinde re-
Mare bucurie ne-a cuprins pe noi vorbind rar o conferenţă mai acomo sultatele obţinute în prim \ lună a exer-
Dobârcamî aflând, că «domnii delâ dată pentru culţivătorii de vii, ca a cîţului curent 1905— 19Q6 precum şi
agricolă» vor veni Duminecă la 2 Iulie
dlui Iosif. . ;/- gestiunea budgetarâ a celor 13 luni e x
n, în comuna noastră la o întrunire
A l 3 lea prelegâtory dl S mu, bine pirate din exerciţul 1904-—1905,
agricolă. Dacă mare a fost a noastră
cunoscut obştei noastre şi ca vorbitor încasările Tesaurului în contul pri
bucurie la sosirea «domnilor , noştri«y
poporal şi ca autor, ne a adâncit prin mei luni a exerciţului în curs sunt de
cu atât mai măre le a fost, a trebuit
o vorbire înţeleaptă şi poporală în cul lei 14.664.651,08 cu 1,237.677 lei 35
să ia* fie întristarea conlocuitorilor no
tura albinelor, acest nesecat şi bogat bani mai puţin de cât în luna Aprilie
ştri Saşi, cari ^de aci înainte nu se mai
izvor de câştig pentru fiecare econom. 1904. /
pot mândri, că numai «domnii lor* îi
caută până şi de. 2-ori pe an, că acum Cum aceşti 3 voibitori ne-au arătat In ceeace priveşte plăţile, în prima
ne-am avut şi noi pe ,,domnii noştri41, noauă căi şi mijloace de introdus în lună a exerciţului curent nu s’a'efectuat
cari pe^tru «o i -au venitr pentru noi au economia noastră, secretarul Reuniunei decât pentru suma de 10 064 073 le*
asudat şi cu noi âu stat de vorbă, şi dl Vie. Fotdă şi a nu a ţinut sene spună, 58 b. cu 7.744.818 iei mai puţin decât1
ne- au dat poveţe pe cari dacă le vom că pentru a ajunge cu mai multă în- în epoca corespunzătoare a anului trecut.
