Page 4 - Bunul_Econom_1905_28
P. 4
Pag. 4. BUNUL ECONOM ’ Nr. 28
In ceea ce priveşte exerciţiul intat petiţie urgentă.. la ministeriul de cu - dorul omului de a săvîrşi binele,
1904— 1905 care se va , închide peste agricultură, ca acesta să oprească expor fiindcă este bine. Joi la 29 lume, fiind
cinci încasările efectuatele 1 Apri tul nutreţului pentru străinătate să îm- şedinţa a 6 a literară a Reuniunii, co
lie 1904 până la 31 Martie 1905 au părţească între economi nutreţ şi să- mitetul ei a ţinut să ’şi. facă. darea de
atins cifra de 213.753 367 lei 80 faţă mânţe şi să permită întreprinderea de seamă în faţa unei mulţimi de preste
de 231.415.621 iei 47 în epoca cores lucrări mai mari pe teritorul comitatu 100 persoane despre , toate făpturile
punzătoare-"' a exerciţiului precedent, lui pentru ca cei lipsiţi să fie angagiaţi dela ultima- şedinţă încoaci. Sumarele
adică eh o deferenţi - în minus de la lucru şi săşi poată câştiga pânea de şedinţ k>r administrative, cetite de no
17.662.2^3 lei .67 bani. . toate zilele. . ~ > tarul Duca, arâtatuneau cum Reuniunea
t
Considerate în parte, vedem că " -Ministrul de agricultură deşi la în cinste a făcut neamului prin aranjarea
afară dc Monopolurile Statului şi de ve ceput sa arătat ceva mâi rezervat, to- frumoasei conveniri' sociale, împreunate
niturile ministerului de războiu, toate totuşi mai târziu simţind starea deplora •cu însemnat câştig şi moral şi material
celelalte categorii de venituri nu au dat bilă din toate''ţinuturile ţări a început apoi prin participarea corului mixt la
ca încasări decât 90°/o din evaluările o acţiune contra crizei atât de mare şi sâibârile iubilire ale R-uniunii »Ein
budgetare. cu resultate atât de înbucurătoare eco tracht*, ce-’şi sfinţise steigul. Ordinea,
In ceiace priveşte plăţile, ele s’au nomii din comitatul nostru, şi cu deo disc plina şi păşirea deamnâ a fiecăruia
urcat în perioada considerată la cifra sebire ţărani cu pământuri mai mici, au fost mult lăudate de oaspeţii indu
de 242 127.765 lei contra 219 849.799 au avut destulă ocaziune a gusta din striaşi, aparţinători tuturor naţionalităţi
lei 68 adică augmentare a plăţilor pri favorurile acestei acţiuni saluta redes- lor din oraşul nostru şi din celelalte
veşte mai cu seamă Ministerul de răs- voltate în comitat prin reuniunea noastră. centre ce ’şi au trimiş n prezentanţi la
boiu care a avut credite suplimentare Acţiunea cortira crizei în cama 1904.!$, sărbâri.
în sumă de lei 19.402.490 şi 61 bani. Pe lângă acestea sărbâri de vese
Pentru delăturarea lipsei de nutreţ
In resumat, situaţiunea exerciţiului lie, Reuniunea nu !şi-a uitat de a lua
reuniunea a esoperat pentru economii
1904— 1905 se încheie la 30 Aprilie parte şi la o sărbare dureroasă, la în--
comitatului nostru fân şi târiţe cu preţ
cu un excedent de plăţi de 1307.169 mOrmântarea modestului culeg.-tipograf
redus.
lei 43, cifră aproape neînsemnată şi de Traian Vestemean, acest model de
Fân s’a comandat cu totul 68jo
natură a linişti grijele ce inspirau resul- băiat cu purtări bune şi de o hărnicie
măj metrice, care tovărăşiilor agricole
tatele de până aci ale acestui exerciţiu. ce ’l-a dus în cea mai frumoasă vârstă
comunale sa distribuit cu preţul de 6
după > Curierul f inanciar« a juneţei în mormântul udat de lacră-
coroane 70 filleri maja metrică, ear pro mile părinţilor, a colegilor, şi a cunos
prietarilor mari cu .preţul de 7 coroane. cuţilor Fie ca mângâierea adusă de
D ela De observat este, că preţul fânului îh Reuniune neconsolaţilor părinţi ai neui
piaţă pe vremea aceata era 14 coroane. tatului Traian, răsplătită să fie cu jert
„Reuninnea de agriculturii din c. Timiş“
Reuniynea a^mpărţit mai departe fele, ce se aduc pe altarul căuşelor bu
între economii lipsiţi din comitat 126 va ne, înbrâţişate cu atâta desinteresare
goane tărîle şi urluiată de orz de ca de cârmacii Reuniunii meseriaşilor noştri.
la adunarea generală de prim ăvară
litatea primă cu preţul tare moderat După cetirea sumarelor, prezidentul
ţinută în 26 Iunie stilul n a c. în de 7 cor. 78 fileri majia metrică, cu Tordâşianu, referindu-se la finele anului
Tim işoara. cari economii noştri au fost foarte mul şcolar, când şcolarii aleargă la părinţii
ţămiţi. In lipsa sâmânţelor de primăvară lor cu secreişul mulţumitor sau nemul-
Onorată adunate general ă l au apelat 196 comune s. tovărăşii agri ţumitor al unui an plm de jertfe, pen
cole la reuniune pentru esoperarea să- tru părinţi, rec >mandă acestora ca de
Din causa că presidiul reuni unei
mânţelor trebuincioase cu preţ mode pe acum să chibzuiâscâ cu sânge rece
noastre în timpul din urmă a luat ho-
rat. Sau comandat cu totul : asupra alegerii carierii pentru fii lor.
tărirea, ca rapoartele anuale despre ac
sămânţă de cucuruz 171o2'36 măji metr. a 12 cor. E timpul ca s’o rupem cu trecutul, când
tivitatea reuniunei în viitor numai in in- „ „ cartofi 14327*5 „ ,, ,, 6‘50 c.
tervaluri de 3 ani să se publice şi tipă „ u trifoiu 135.42 „ „ „ lfiO c. »domnul« ţinea de a sa sfântă datorinţâ.
„ „ lucernă 75 35 ., „ „ ,100 c. de a face numai »domni« din - fii săi
rească mai pe larg în volum uri cores
Colecţiunea comandărilor, esope şi ţăranul econom de a face numai-eco
punzătoare, direcţiunea în conformitate
rarea nutreţului şia sâmânţelor coman nomi din toţi fii săi, fără a ţinea seamă
cu această hotărâre a abstat în anul
date la iftinisteriu de agricultură, apoi de facultăţile mentale ale băiatului şi
acesta dela publicarea raportului mai
distribuirea acestora între economi au fără â ne gândi mai ales la marile chel-
detailat în modul obicinuit de până acum
dat biroului central al reuniunei mult tueli, ce l„e avem cu copii noştri până
şi-şi permite a presenta de astă-dată
lucru şi’a răpit o mare parte a activi percurg lungul şir de ani, în cari au
onoratei adunări generale raportul des
tăţi: funcţionarilor specialişti pentru sâ-’si facă tpate studiile, după absolva-
pre activitatea reuniunei în anul 1904/5
timp mai îndelungat. rea cărora «domnul absolvcnt« nu odată
mai pe scurt şi în extras în următoarele:
(Va urma) •nevoit este a lua lumea în cap şi a
Seceta mare din anul trecut şi în
apela şi pe m ii departe la sphginul
urma aceştia recolta slabă a grâului şi
bănesc al părinţilor, ajunşi şi ei la sapă
cucuruzul şi lipsa .mare de nutreţ a cau Serate de-ale meseriaşilor români. de lemn.
zat o stare atât/de critică economică, (Va urmi).
care de zeci de ani încoace nu sa mai /-■ | . . ’ — K=>*—
repetat în ţara noastră şi care nu nu Bogată în roade, «Reuniunea so-
mai pe econom la adus în o stare foarte dalilor români din Sibiiu«, adauge zi cu Unele boale ale porcilor.
deplorabilă ci a pus şi pe factorii şi fo zi la avutul seu. Lucrarea nentreruptâ
rurile chemate -de a jucra pentru binele ţine la un loc pe meseriaşii noştri şi
.şi înaintarea economiei în mare îngrijare. dragostea de a munci, pentru binele Porcii sunt animale foarte folosi
In astfel de împrejurări triste re obştesc, dragoste cărea prezidentul no toare şi se produc cu mare spor. Sunt
uniunea noastră şi-a ştiut chemarea şi stru Tordănanu de-apurureâ îi dă es- omnivore şi ne dau carne, grăsime, pele
ca a fost cea dintâiu dintre toate re presie, prinde tot mai trainice rădăcini şi păr. Ei se îngraşe toarte iute. Ei
uniunile agricole din ţară, care a îna în inimile tuturor celor chemaţi a munci sunt de rasă Europeană şi de India.
