Page 5 - Bunul_Econom_1905_28
P. 5

Nr.  28                                                      E C O N O M

            Afiându-ne  în  timpul călduros  pre-            Bibliografie.                ;   nile  comunale,  înrudite  ca  gen  cu  scrisurile
      rzentez:                                                                                fonciare.                       /  -  -
                                                                                                   Urmează  apoi  a  doua > cahgorie  prin­
       M ijloace  practice  contra  colerei p orcilor'  Au  sosit  ia  redaeţfum a  acestei  foi  în
                                                                                              cipală  a  efectelor  publice,  acţiile,  la  cari  ca  '
                                                  decursul  lunei  trecute  următoarele  căjţi  şi
           .  Cele  mai  eficace  mijloace  contra                                            şi  în  capitolele  precedente,  ni-se  dau  bune  .
                                                  broşuri  spre  publicare:
      acestui  morb  numit  şi  Preuinocnteritii                                              explicaţiuni- despre  natura,  importanţa  şi  f&
                                                        1.  Efectth  publice  de  loan f.  LăpMatu,
      infecţioasd  a  porcilor,  este  vacinaţiunga                                           lui  acţijlor,  acţiilor  cg  prioritate,  biletelor  de
                                                  profesor  de  ştiinţe  comerciale.  Editura  «Re-
      (altoirea, -bubatul  sau  posăitul).                                                    folosinţă  etr.  In  sfârşit  ca  capitol  final  ni-se
                                                  visţei  Economice»  S bitu,  1905;  Vez'r  apre-
            Marele  învăţat  francez  P a s t.e u r                                           dâ  o  descriere  arriSnunţată  a  celor  mai  în­
                                                  ciarea  publicată  la .alt. Joc.
      -cu  invenţiunile  sale  miraculoase,  cu  vac­                                         semnate efecte publice  din  Monarchia Auştro-
                                                      2  Băncile  Române  din  Transilvania  şi
      cinurile  preparate  contră  turbărei,  a                                               Ungari  arătându-se îa  fiecare  efect-  când.  şi
                                                  Ungaria  de  Constantin  Pop,  funcţionar  la
      -dalacului  (cărbunelui),  contra,  talanului,                                          cum  s’au  emis,  cum  şi  până  când  se  amor­
                                                  centrala, inst.  de  cred.  şi  econ.  «Albina*  din
      a  dat  anză  la  diferiţi  doctori veterinari                                          tizează,',în  ce  sumă'  sunt  titlurile  singuratice,
                                                  Sibiiu,  1905,  Editura  «Revistei1 Economice*.
     -şl alţi  experimentatori  de  a  căuta  mij­                                            câtă  dobândă  aduc,  când  e  scadenţa  cupoa­
                                                      3.  Legi’e grăniţerilor  năsăudeni,  de  Dr.
      loace  şi  a  lupta  contra  diferitelor boale                                          nelor,  între  ce  sume  variază  cursul  etc-   >
                                                  Victor  Oaişor,  despre  administrarea  păduri­
      cpizootice.  Aci  pe  terenul  acesta  avem                                                  Din  toate  aceste  se  poate  vedea,  tă
                                                  lor,  regularea  proprietăţii,  contractul  din
      acei de  carbonoase,  ăntirabice,  antidifte-                                           această  lucrare  va  putea  fi  cetită  cu  interes  ^
                                                  1872  şi  pacea  jude. ătoteascâ  dm  1890,  cu
      ritice,  antistreptocdcîce  şi  contra  ,brân-                                         L şi-  folos  de  ori  şi  cline,  în  special  de  cei-ce
                                                  ordonanţele  de  executare  şi  (txpl ciri.  Bis­
      cei  iufecpoiise  a  porcilor  etQ.  Toate                                             , ocupă'  funcţiuni  Ia  băncile  noastre,
                                                  triţă,  1905,      _
      «unt  de  mare  folos  a  le  şti,  dar’ e  măi                                              Recomandând-o  în  atenţiunea  celor  in­
                                                      4.  Monografia  comunei'  Măderat  (Ma-
      bine  când  vitele  sunt  sănătoase  şi  nu                                             teresaţi,  amit t m  câ  se  poate  procura  dela
                                                  gyatâd)  lucrată  de  PetKh  Vancu,  învăţător.
      avem  lipsă  de  atari  curative.                                                       âutor  sau  dela  redacţia „Revistei Economică**
                                                  Arad,  1905.  Tipografia  d ecesei gr.-or.
            Contra  colerei ■ porcilor  mai  bune                                             şi  Librăria  athidiecczană  din  S biiu  pe  lângă
                                                      5.  Notiţele  asupra  vermilor  de  mătase
      resultate  a  dat  vacinul  preparat  de:                                               preţul  de  I  cor.  plus  porto.   •  .
                                                  şi  cerculara  privitoare îa   creşterea  ikr  adre­
      Peteri  Preisz  şi  mai  bun  al  ,lui  Bru-
                                                  sată  agenţilor  domeniului  Coroanei  de  dl
      schettini.  Cel  din  urmă  merită  a  fi
                                                  loan  K  l nderu,  Bucureşti,  1905. ...
      mai  desaplicat,  căci  a  dovedit resultate                                              SFâf t o i . :igf                     , -.
                                                      6.  Convorbiri literare  Nr.  6.  Editura  li­
      ■de  tot  folositoare.
                                                  brăriei  Socecu  &   Co.  Bucureşti,  director
         .  Aplicaţiunile  deja  făcute  ne  dau:  Io?n  Bogdan  (de  originea  din 'Braşov)       Când  să  se facă  cositul ierbei.  Prin
            a)  O  singură  vacinaţie  (de  3  cm.     C U   P R   I  N  S  U  L  G,  Murnu.  —  multe  ţinuturi  există  şi  acum  între  po­
      cubici)  are  o  acţiune  uşoară  şi  de  o   Bl a fiava  legendă  populară). N. Iot g a .----Dela  por  părerea  că  cositul  ierbei să  se  facă
      mică  durată,‘ căci  foloseşte  numai  con­  Bucureşti  fa  Gherghiţa. (impresii de călătorie).   dupăce  se  coace sămânţa  ei,  adecă îna­
      tra  unei  infecţiuni  blânde  de  coleră,   E.  Cârcalechi.  -—  «Junimea*  şi  Alecsandri.   inte  d ea   începe  secerişul,  Această idee
      nu  însă  în  cazuri  violente.            ‘!Ei  Carcalech'.   Sctil-bdJ de  V.  Alexandri   este  texef greşită, căci în  acest timp iarba
            b)  O  singură  vacinaţiune  repetată   cătră  dl  T.  Măiorescii;  G.  Opresc;).  —   Ceva   cuprinde  o-mulţime  de  substanţe  Uscate  '
      la  3  luni  are  efectul  aproape  ca  şi cea.  despre  monuele  lui  Alexandru  Lăpuşneanu   care  sunt:  lemnoase  şi  greu  de.mistuit.
      de  sub  a.                                 şi  Despot  Fraclidul.  Ş'efăn*  D.  Popescu.—    Materia  albunninoasâ  a  plantei  se  află
            c)  Două  vacinaţii  (de  3  cm.  cub.)   Localizarea  industriilor  în  România  (studiu   atunci  îngrămădită  în  sămânţă,  care  în
      făcute  la  interval  de  4— 6  zile  la  un   de  geografie  economică).  Con st.  Moisil.  —  O   astfel  de  împrejurări  cade  şi.  se  pierde
      cârd  de  porci  sănătoşi,  imunizează  (se   nouă  inser pţie  găsită  în  Dobrogea.  Dr,  Gh.   Dese  începe  coasa  prea  de  timpuriu
      prinde) la  10— 12  zile  complect  şi  ga­  Alexici.  Colonii  române  în  comitatul  Torna.   iarăşi  se  perde  o  mare substanţă  nutri-
      rantează  cel  puţin  pe  un  an  contra co­  I.  Fctrovici.  Adaos  la  studiul  celor  două   toare,  căci  pe  de  o  parte  substanţele
      lerei  porcilor  de  ori-ce  soiu.          logici.  Dări  de  seamă  şi  comunicări,  de  G.   albuminoase  sunt  nedesvoltate  în plantă  .
                                                  Murnu,  I.  Ursu  şi  N.  Dobrescu.        .pe  pe  altă  parte  substanţele  de  plantă
           d)  Fiind  porcii  bolnavi  greu  sau
                                                                                              să  împuţinează.  Gel  măi  potrivit  timp
      in  agonie  de  coleră,  ori  in  leziuni  ab­
      dominale şi  plumânare în  două cu  moar­        E fecte publice  <ie loan  I.  LăpCdatu,   de  cosit  este,  când  firele  de  earbâ  şi
      tea, nu scapă decât mici cazuri de moarte,   profesor  de  ştiinţe  comerciale. ^Sibiiu  1905.   plantele  din  grădini  şi  din  livezi  încep
      dăr’  făcându-se.  cele  doyâ  vacinaţii  din   Pn ţ il  1  cor.                        a  înflori.  —   In  acest  timp  de  coasă se
      vreme  se  vindecă  cu  2  vacinaţii făcute      Acesta  este  titlul  unei  nouă  lucrări  a   găseşte  în  plante  substanţă  nutritoare
      intre  3 — 6  zile.                         domnului  Lăţii datu,  apărută  ca  Nr.  3—4  în   şi  mistuitoare,  deci  un  nutreţ  excelent.
                                                  «Biblioteca  băncilor  românei,  edată  de  «Re­ 1 Vtor  susţinea  unii  proprietari,  că  cosind
           e)  La  o  turmă  de  porci  deja  bol­
                                                  vista  Economică*.                          astfel  earba,  nu rămâne  sămânţa  pentru
      navi  de  coleră,  două  vacinaţ uni  făcute
                                                       In  această  lucrare  a  s?,  autorul,  după-   viiitor.  Aceasta  nu  se  perde,  căci^vân-
      între  3— 6  z le.  ajută  ca  îmbolnăvirea
                                                  ce  ne  arată  cum  s’a  desvoltat efectele publice  tul  aduce  sămânţa din toate  părţile, apoi
      să  înceteze  la  10  zile  după  prima  va-
                                                  şi  cum  se  împart,  trece  şi  se  ocupă  în  mod  primăvara  după  o  ploaie,  floarea  de fân
      cinare,  ba  curmă  şi  mortalitatea.                  .  .  .
                                                  amănunţit  de ImphtmUtuiile de stat, explicân-   aflată  prin  podari  şi  peunde  a  stat  fâ­
           f)  Vacinarea  să  se  facă  la  timp  I                                          nul  să  se  arunce  prin  livezi,  nu  în  gu­
                                                  dtt le  cjin  toate  punctele  de  vedere.  In  legă­
      .puţin  cald  şi  la  loc  (lrsinfectat.                                               noaie  şi  să  se peardâ  în zadar.  Insă mai
                                                  tură  cu  natura  şi  importanţa  lor  ne  arată
           g)  Nu  foloseş ft  vacinul Bruschet-   cari  sunt  împrumuturile  temporale,  cari  per­  bine  se  recomânda  ca  tot  la  5  ani  să
      tirii  în  pneumanteritele   asociate   cu   petue,  cum  se  face  emisiunea  bonurilor  de   se  înprospeteze  aruncatul  sămânţei  cu
      brânca  irfecţiousă  şi  cu  pleuropneoma-   tezaur,  obl gaţiun.lor.  rentelor,  lozur lor  etc.   o  calitate nouă de sămânţe în  toate  gră-
      nra  cor rag oasă  ă  porcilor.             la  noi  şi  în  alte  sta’e,  cum  sa  amortzează   dinele  şi  livezile.
           h)  Precum  s’a, pretins  infecţiuni de  şi  ce  sunt  şi  cum; se  fac  convei siunile.  Aceasta  s’a  scris  spre  orientare  şi
      ■coleră,  nici  odată  n’a  determinat  şi  nu   .   -  Capitolul  următor  îl formează Scrisurile  întrebuinţare,  căci  vedem  că  acum  fâ­
      poate  determina.     -               '    fondare  şi  priorităţile,  în  care  după-ce  se   nul  se  vinde  cu  maja  metrică  şi  fiind
                                                  arată  şi  importanţa  economică  a  acestor   floare  în  el  trage  mult,  are  mare câştig
           Vacinul  să  se  procure  direct  dela
                                                  hârtii  de  valoare  deaşemenea  n-se  explică   apoi  profită  şi  la  otavă.
      laboratorul  »Bruschettini«  din  Turin  în
                                                  modul  cum  se  pun .în  circulaţie  şi  cum  se
      Italia,                           ,
                                                  amortizează. Tot  act  se  tractează  şi  obligaţiu­
   1   2   3   4   5   6   7   8