Page 3 - Bunul_Econom_1905_29
P. 3
m 29 . '■ "■ ' ■ ' BUNUL ECONOM ~ ~ ' 1 ‘ ~ p» f 3
- Din caucîttc se fac haine imper cauza arangiărip-expoziţiei, de poame, ce Reuniunea noastră agricolă o aran-
meabile (prin cari nu pătrunde ploaia) struguri- şi derivatele lor, în opidul jază, nu va rămânea cu nimic în dărătul
galoşi ' şi - ştişoni, paltonuri, muşamale,, Mercurea, protoprezbkerul nostru Avram celor^ 3 aranjate înSălişte, Sebeşul sas.''
«ţrtelfe chirurgrce, perint, saltele, rafuri Pâcurariu a convocat fruntaşii dm Io-, şi S.biiu. ' ,
pe roate etc.. Ebonitul- se întrebuin calitate şi din comunele vecine la con- 1 — M M —' ...
ţează . pentrir fabricarea, de pepteni, ferenţa, ce s’a ţinut la 8 Iutie n. c.
mânere la diferite instrumente, sălăriţe, La conferenţă aii participat pro- . Serate de-aie meseriaşilor români,
nasturi; instrumente de musică, polituri tdprezbiterul Avram : Păcurar, Dem. — «<■=>♦— ■
de mobile etc, Din acest puuct de ve Vulc, director de bancă, Dr. Ghiţâ . (Urmare• şi fine.)
dere nu4 întrece decât celuloiodul. Măcelar, Dr. Nicolae Schiau, ambi advo ' Cariera -industrială s’o avem şi noi
Ebonitul e rău conducător de electri caţi; loan Blaga, George Muntean, îndeaproape privire, dat fiind, că ea în
citate '(păstrează electricitatea) şi de Elie N. Petruţ, Ilie Floaş şi Nicolae scurtă vreme ne dă pe omul gata, pe,
aceea:îl întrebuinţează şi la instrumente Simulescu, toţi din Mercurea. Ioan stăpânul independent, folositor sieşi şi
pentru electricitate. Şerb din Poiana; Ioan Cozraa din Lu- folositor neamului. SpripinuL necesar
Astăzi se produc aproape 20 mi doş, Vasile Greavu din Gârbova; Dum acum nu ne lipseşte nici nouă, ajutoare
lioane chilograme de cauciuc în preţ Ivan, jude din Dobâtca şi Ioan Sa va - băneşti ni-se îmbiu tot cu mai multă
de 160 milioane de coroane. din Jina. dărnicie şi pentru meserii.
Cu privire ’ la îmbrăţişarea in mare
2.Gutaperca e lichidul uscat al Conferenţă a numit president ad- a meseriilor, d-nul Tordăşianu scoate în
arborului «slĂohandra gutta«, ce creşte hoc pe părintele protoprzbiter Păcurar, relief vredniciile măiestrului măcelar şi
In India răsăriteană, in multe privinţe , ear' notar pe învăţătorul N. Simulescu. comerciant, dl Ioan Mazăre,' din To-
seamănă cu cauciucul dar elasticitatea i Propunerea comitetului central al plîţa-română, la a cărui stăruinţă singur
este mai mică. E vulcanisabilă. Cu Reuniunei de a arangia expoziţia de din Topliţa sunt aplicaţi preste . 30
mult sulf' ne dă o substanţă tare. E poame în Mercurea, a fost primită cu băieţi de-ai noştri la meserii în Sibiiu,
solubilă în ! sulfurâ de carbon şi cloro multă însufleţire de conferenţă. Braşov, Cluj, Sălişte, Reghin etc. Fiul
form. Conduce foarte rău electricitatea. Ilotârîre s’au luat ca expoziţia să dlui Mazăre, Traian, present la şedinţă
Din acest motiv sârmele de telegraf, se ţină In zilele din 27—30 Octomvrie este învăţăcel lăcătuş in Sibiiu. El se
ce se slobod pe fundul mărilor şi al n. c., şi ca pe lângă poame, strugtfri poate lăuda de pe acum cu vrednicia
Oceanelor, se învălue în gutapercă. In şi derivatele lor, lâ expoziţie să se pri de a fi îndemnat alăturea cu tatăl seu>
acest mod, electricitatea de telegrafie mească şi produse din toţi ramii de pe mulţi ţărani din Topliţa să-’şi dee
e silită să alunece de-a lungul sîrmelor economie. copii la meserii.
şi nu poate răsbate prin învâlişul de Membrii din Mercurea, prezenţi Intraţi în şedinţa propriu zisă, dl
gutapercă, ca să se împrăştie.
la conferenţă, formează comitetul aran Tordăşianu în vită pe învăţăcelul lăcătuş
In fine, chimia are p esenţă din jator local cu însărcinarea de a pre Traian Mazăre, se cetească scrisoarea ce
cele mai primejdioase, numită acid flu- găti şi duce la îndeplinire lucrările ne ’i-a adus dela părintele său, în care dl
orhidrie (FI. H.) Roade văsefe de fer, cesare pentru expoziţie. ‘ ' Mazăre face istoricul nisuinţeldr, ce’şi-a
roade vasele de sticlă, de porcelan. Pe lângă comitetul aranjator amin dat de â îndemna pe Topiiţeni. Scri
Dar asta calea-valea. Năcazul e, că tit s’a alcătuit şi un comitet de dame soarea dlui Mazăre e vrednică de a fi
esenţa e otrăvicioasă. Vaporii ei te în- cunoscută în cercuri cât mai largi.
năduşe, te omoară, dacă nu-i zăvoreşti sub conducerea d-nei Agneş Dr. Măce Calfa de prăvălie dl Eugen Popescu,
în vase astupate. Toţi reactivii, toate lar n. Cristea şi a d-nei Marina N ne arde cu priceperea anecdota »Tot cu
esenţele, fie ele tot otravă, şi venin, Şerb din Poiana, - cari cu gustul lor rânduială şi cu chibzueală* de Spe
nedisputaver să facă pe adevăraţii .or
chimia le astupă în vase de sticlă şi ganizatori ai expoziţiei. ; ranţă; dl Laurenţiu -Boldor, sodal mă-
de porcelan. Le căptuşeşte, de nu zic sar, ne-a încântat cu »Dormi în pace«
nici; mâc! Cu acidul fluorhidric ţi-ai Pentru-ca buna reuşită a expoziţiei de Vlăhuţă; eleva învăţătorului Iordan,
pune de mămăligă dacă la-i astupa în să fie asigurată s’au institu t agenturi mititica Maria Rot, a fost de tot dră
sticle şi ’n borcane de porcelan. Peste numindu-se de membrii ai acestora guţă în poesioara «înainte*; frumos a
puţin timp te-ai pomeni, că se topeşte pentru comună Apoîdul-sup.: Bas. Necşa, cântat dl Sava S. Dămian, culeg tip,
sticla şi borcanul, ca «ceara de faţa Dem. Ivan şi Dem. Iridon; pentru compoziţia »Mândru!iţă dela munte«;
focului« şi afurisita de esenţă dă buluc Apoldul-inf.; I. Orăştean, I. Lazar, I. şcolăriţa Ana Seracu cu vocea ei dulce
afară, să te omoare şi nu altceva. Preda, N. Fârcaşiu şi Dem. Orăştian; şi simpatică a plăcut în scurtă poe
pentru Ludoş: I. Cosma, I. Popp şi I.
Dar este ac şi de cojocul ei! zioară „Visul unei- copile« de Z. Boiu;
Oltean; pentru Amnaş: I. Predovici; dl Cornel Hulpaş, binecunoscut nouă
Şi »acul « e gutaperca, substanţa, pentru Dobârca: N. Ivan înv., I. JSfe-
dela şedinţele anterioare, a fost superb
de care povestisem şi care nu se teme dela şi K Beju; pentru Reciu: D. în »Eiso Rab« de Coşbuc; d-şoara
de acidul fluorhidric. Munthiu şi Ig, Filip; pentru Gârbova; Alexandria Baciu în »Visul lui Stefan-
Se fac burdufuri de gutapercă şi S. Pop, Vas. Greavu şi I. Cărpenişan: cel mare«, şi apoi cu o înduieşetoare,.
esenţa naibei o înghesue în ele, de pentru Cărpiniş: Cornel Muntean, I. cântare, ne-a plăcut la toţi; frumos ne
nu mai icneşte cât hăul. Munthiu şi I. Străulea; pentru Poiana: au delectat Ana Simţion'cu »Cântecul«
Chimist. I. Şerb, A. Şerb, N. Dobrotă I. Dobrotă de Coşbuc şi Amalia Muntean cu poe
R. Vraciu, Dum. Şufană şi I. Vlad, jun. zia «Şcolăriţa bună*,-şi urmat-a d nul
iar’ pentru Rod: Vas. Dobrescu, I. Moga Laurenţiu Boldor cu monologul «Hai
şi Dion. Iuga. , . •
Expoziţie de poame Pentru zilele,: în cari va fi deschisă mana*, de Alxandri, ce ne-a ţinut în
continuă veselie.
— în Mercurea. expoziţia se proiectează a se ţinea în La încheiere s’au sortat între cefe'
Mercurea diferite întruniri şi sârbări prezenţi mai multe cărţi şi ilustrate, dăr
ca astlel putinţă să se dea tuturor de ruite de_ Reuniune, şar’ .dl Tordăşianu,.
In urma apelului, adresat -de co a 6 cerceta. mulţumind tuturora pentru toate, ne
mitetul central al «Reuninnei române Intre astfel de împrejurări speranţa invită la şedinţa' din Iulie.
de agricultură din comitatul Sibiiu« în ne nutreşte, că a 4 a expoziţie de poame, -. «învingătorul*.
