Page 4 - Bunul_Econom_1905_29
P. 4
> 4. ' BţJNttL gCONOM______ _ __.__________. W, 29
Sfctarl petice ia Momi»,- fân, pae, sao tăriţe. Fund caii la drum Esamenul s’a început ia 9 oare "
să nu şe lase .a' bea odată lacom, ci în şi a ţinut până Ia 12 oare a. m.
mici pauze asemenea şi când trec prin _ - . Acesta a decurs în modul., ur
o vale* căci astfel să feresc de a căpăta mători După salutarea şcolarilor^ ■ Dl
fitclBr m&neâad trifoiu). - oftica, .suspin,'reumatism etc. Când co- Inşpector oeupându-şî locul presidial a
-Este feme cunoscut, că trifoiul 1 nâcesc, să se ia hamurile de pe ei, sâ deschis esamenul conform programei,
este cel mai bun" fi plăcut nutreţ vi-, se frece eu uri motolog de pae, să se cu o vorbire însufleţitoare,- cătră- şcolari
telor şi cailor. - scuture'puţin de Urechi şi de coamă, şpunând în armă Tatăl nostru.
să li se dea de mâncare şi apoi 'să se . Esamiharea elevilor, sa făcut şi
Această plantă, produce econo
mului mare venit, căci se seamănă adape. început prin părintele Andreiu Vaţianu,
odată Jia 3 ani, şi de pe acel' loc se Cum să se- păşune se. Vitele-să se - preot-învăţător din religiune, Catihism,
coseşte şi adună de 3—'4 .ori pe an. Fo lase , în păşunea e'difr vale şi cu băltoace Istoria biblică, testamentul Vechiu şi
losinţa7-iui e de mare, interes. - Primă -pe vremea uscată, ear în dealuri seau bou, după aceia din Istoria bisericească,
vara Când trifoiul e crud şi verde, lo în livezi uscate când e timpul ploios. din Liturgica ortodoxă şi Istoria ro
vit de brumă sau'îngheţat să nu se Tot asemenea să se proceadă şi cti aşe manilor, Proverbe, poezii, (monologuri)
tae şi să nu se dea vitelor ia nici un zarea aracilor în .grădini şi în vii, când După toate aceste au cântat şcolarii
caz singur ca nutreţ, ci lăsându-se să \e cald, să lucrăm la vale, când e ploips cântarea » Văzuţam. lumina cea ade
se svinte chiar are să -se' amestece cu la deal. Cea mai mare atenţiune să o vărată*. '
pae s’au cu fân mai aspru la paiu, avem ia vitele cu lapte cum le mânăm Partea cea mai .mare dintre şco
căci ia din contră vita se umflă fi ca la păşune, căci dela o păşunire dibace lari au" răspuns limpede şi la bun în
pătă colică, ba se întâmplă chiar şi de variată atârnă cantitatea şi calitatea ţeles din toate obiectele mai sus atinse
creapâ. Primăvara până se dedau vi laptelui. '■ ce li-s’au propus.
tele cu. mâncarea de trifoiu să se dea D. Iarca. După esamiharea • şcolarilor din
in porţii mici, spre a se deda sto eâte 0 grupă de obiecte ‘şcolarii in
macul cu mistuirea. Asemenea să nu tona câte o cântare potrivită pentru
se tae trifoiul dimineaţa pe rouă şi în Dela esamine. recrearea atenţiunei. — Au urmat ce-,
dată după o ploue* căci produce un tifeâ română, împreunată cu Grama
nutreţ nefavorabil, acesta adese-ori se I - Mult Ştim. D,-le Redâcţor! tica română din cate obiecte, eu .mare
încinge şi mucezeşte, cauzând diferite . plăcere şi dragoste au fost ascultate
boale în vite. Cositul să se facă îna Subscrisul cu toată onoarea Vă de toţi oaspeţii esamenului, deşi era- -
inte de prânz dela 8 până sara la 6 rog a publica în mult preţuita »foaie« timpul cam înaintat. —- Aid^ diapâ-pro-
ore, nu tare jos dela pământ. -Cărân- »Bunul Econom?, ce o redactaţi, Esa- gramul şi împărţirea obiectelor de În
du-se acasă trifoiul chiar uscat să se menul ţinu t îţi şco ala noastră con fes. văţământ sau cântat cântarea: «Limba
risipească In aria şurei 1—3 zile s’au gr.-or, din cnmutiâţ Baia, protopopiatul românească», Mult s dulce şi frumoasă;
sus deasupra ariei pe scânduri,, câteva M.-Radna. în com. Arad în ziua de .limba ce, o. vorbim, Toţi şcolari -
zile apoi să se aşeze la loc, însă fără Sâmbătă 28/10 Iuniu 905 sub preşe adună, şi una vitezească.
a se călca. Intâmplându-se ca "vita dinţia P. O. D. protopop şi inşpector A urmat limba maghiară, din
mâncând lacom, 'ori pe rouă, să se şcolar P. Givulescu, însoţit de Dl co care ne-au fost -de, mirare, traducerile
umfle de trifoiu, să se facă îndată ia misar Consist. Aug.» Boţoc, şi . de din limba maghiară în limba română,
vită o răsuflâtoareT cu o ceapă cres Rev. Domn Damaschin Abedre, • pa- cu cetiră corect traducere corectă pre
tată şi piper (scâiuz) ca astfel aburul din rochul din Slatina. cum şi scrierea; urmată după aceste Cân
vită să găsească o uşe (ventilaţie) şi să - L,a acest esanîen au asistat afară tară: Sziildfoldom, Magyar orszâg az Cn
forţeze băligatul ei jmar repede, s’ău să de eprpul didactic, anţistia comunală, fâldotn es hazăm, Magyar huszăr, Hej
i-se dea pe gură puţin vinars cu piper epitropfi bis. sumari cămăreşci şi mai de sz6p a-Tiuszârok şi altelfe. ’
\ şi puţină cenuşe şi să se preumble cu mulţi părinţi de ai- pruncilor. — Esa Dnpâ aceste au urmat Aritmetica,
gura" căscată mai întâiu încet, apoi în minul final a fost împărţit în VL clase, unde părintele înveţător a dictat
goană. Ca leap de casă se mai poate presenţi an fost 35 bieţi-şi 41 fetiţe, socoata ia tablă la un şcolar de ci.
da vitei în aşa cazuri pe gură prat de eară |lih cei repeţijori 11 tete, toţi şi a VI. în limba magiară, fiind de faţă
tâbac cu lapte de var (*/*_ litru lapte toate veseli, curaţi, (şi îmbrăcaţi îiţ ves la esamen şi oaspeţi de alte confesiuni,
şi o mânuţă de tâbac); având la înde minte sârbătoreşci. - eară-mşpectorul n’a îngăduit socoata
mână şi oţăţ tare, arpestecat cu spirt Esamenului au premers- acestea: să se facă în limba magiară, ci în
de salmiac şi apă, încă ajută vitei um Sala şcolară unde sau ţinut esamenul limba română. •
flate de trifoiu, s’au de iarbă crudă. In a fost îmfrumseţată cu verdeaţă (frunze După aceasta au urmat Consti
cazurî'mai grele se face cu dibăcie o de. Ceiu şi cu flori de vară). Pe masa tuţia şi Geografia, Istoria patriei şi
■înţăpătură în stomac cu o sulă găurită şcoalei au fost aşezaţe, iAnuarul*, de Universală, Istoria naturală,, Econoniia
câ o ţeve de sticlă, (cilindrică), prin clasificare, şi de absenţii, Conspectul cu toate recvisitele de economie, fiind-că
care răsuflă aboruî din lăuntru. Inţâpâ- materialului propus în decurgerea anu părintele A. Vaţianu în luna lui Aprilie
tura o face mai bine oameni experţi, lui şi programa esamenului, probele din 10—15 au participat şi la Cursul de
dar mai. la sigur medicul veterinar. de caligrafie în limba română, raa- oltoire,’ pomărit în Kolozs Monostor
Am comunicat acestea deşi mai târziu, giara şţ germâna, Chetele cu eserţiţiile magy. kiry gazdasdgi tanintâzet 205 sz.
•dar informaţi de multele nenorociri şi de compunere, cele cu problemele, Aici s’au cântat ‘de, şcolari: Să .
ca îndreptar pe viitor să fie deci eco aritmetice, geometrice ŞT cele de de mergiem fraţi la şcoală şi Boldog fpld~
nomii orientaţi şi scutiţi de pâgobe
semn. muveSi Eţrâguliţa primăvătây Hai să
: S Când să adăpăm caii? Adăpatul la Intrând părintele protopop cu cei dăm, mână cu mână.
vite să nu se facă nici odată pe sto- ce l’au însoţit în sala de învăţământ, S’au revăzut lucrul de mână a fe
macbdf gol, cu deosebire când sunt la şcolării i-au salutat în cor cu cântarea tiţelor dela 6—12 ani şi z, repeţitoa-__
muncă; uri încălzite; Caii cu deosebire •împărate Ceresc», eară o fetiţă cu relor, care cu mare plăcere şi mirâre
să se adape dupăce li s’a dat o mână -numele 1r^toţk:'^'bioangîtt-..,nvLm^.e şco au fost căutate şi revăzute, fiind toate
de nutreţ muiat si l’au înghiţit, fie ovăs, larilor cu o vorbire ocazională. lăudaţe pentru lucrul ce l’au avut.
