Page 5 - Bunul_Econom_1905_29
P. 5
.Nr: 29 BUNUL ECONOM. Pag. 8
Cu gimnastica şt eserciţiile militare punând -paharul pe 6 masă, .acoperit cu — Despărţământul VI Ş~beş la sn Ay-
nu ş’au ţinut. probe âeşi a bea aşteptau pălăria de o Domnişoară graţioasă, însă gust Ih £*od>(i. La> ordinea z'fpi 10 puncte
şcolari ea Să ie vină rându şi la aceste fără să punt mâna pe pahar? - printre cart şi înfiinţarea unei agjnturt^lir
obiecte de. probe, insă fiind timpul - Cum să aşezi dumerii 1,2, 3, in o- Cioara. Gonvocatorut e subscris de d-jni S.
Înaintat şi afară' era ploaie nu s'a putut coscâ cu. 9 locuiri "aşa că âdunândtiî Medianii şi G. Tătar. y
* * x - -
face nici un eserciţiu. In toate direcţiunile să resulte suma 6 — Mare fu rt în catedrala din
• După toate «ceste şcolarul Pascuţiu dar să nu ocure de 2-ori aceaşi cifră" M ila n o , Se scrie d*n Milano, câ făptuitori
Drăgan în o cuvântrre acomodată mut- în acelaş şir? - . 1 necunoscuţi1 au furat coroana de aur de pe
ţfâtneşte întâiu bunului Dumnezeu.-pen- &>/«? unei mueri nervoase şi aspre chipul maicii preceştti şi de p e mână podoa
tru că le-au dat minte şi putere spre după cină cade în histericale, ;câuta a’şi bele d r 'aur. Pr6ţul obiecteîoV furate e * trei
a putea învăţa,- apoi zelosului părinte face vânt* la afurisita d e .,. ,ear nevasta zeci de rţii de lire. Descopere-i- Doam nei'
-i
'
*
învăţătorul pentru-că i-a învăţat multe fi zise: In zadar ioane, cheia dela poartă I ly m e n . Dl V a s i f e N e c ş a din
lucruri bune şi folositoare şi In urmă n'o capeţi • Cigmâu, preot ales în Mârtineşti, s’a cuninrt
tuturor dăspeţilor pestru-că au ascultat Adeseori umblă minciuna în - lac, în 27 Iulie a. c. n. cu juna' D o m n ic a, fitea
cu 'atenţiune modestele lor răspunsuri. D-lui I.. Rob din O ăştie. , Le dorim cmvj-
frac şi clac, seau în gardiraape elegante ţnire fericită! - -
> După toate aceste inşpectorul în cu mătâsării croite după */Jart de-la
cheie esamenul cu o vorbire potrivită, modei-, dai". totuşi pe unde calcă îm Fidanţare. Dl G e o r g e G a r o i u , teo
în care mai întâiu laudă pe şcolari di prăştie întunerecu. log absolut d n Zîrneşti şi D-şoara V i c t o r i a
ligenţi şi încuragieazâ pe cei mai slabi, l a n c u Bobâlna fidanţaţi.
mulţămeşte părintelui Învăţătoriu pen *
Gaverrml contra soumpirei articdllsr
tru zelul desvoltat, pentru creşterea şi
4e traiu. Ministrul ungar de interne a d a t’
instruarea pruncilor şcolari şi îndeamnă poruacă tuturor comitatelor să stabilească
pe părinţii şcolarilor ca să se intere tarife de preţuri pentru articolii de hrană ce
seze şi în vlitoriu tot cu aceiaş căldură Intr’o zi Mărăcinele zise Grădinarului: .se vând in pieţe. Prin aceste tarife vânzători
de afacerile şcolare, trimiţându-şi prunci — Dacă m’ar-răsădl cineva pe mine între nu vor fi scurtaţi în venitele lor, dir vor fi
la şcoală şi prevăzuţi cu cărţile de flori şi m’ar uda frumos, şi tegele s’ar mi împedecaţi a urca preţurile după placul tor.
Vânzătorul ţrebue să câştige numii un pro
lipsă. ----- La încheiere corul şcolarilor nuna de florile şi poamele mele. ' --- • cent anumit. One trece peste procentnl de
a răspuns cu un întreit » Să trăiască Grădinarul îi răsădi îndată aşezându-1 câştig stabilit, va fi pedepsit.
thuiţi ani fericiţi, cu vorbă şi cu într’un loc ales printre flori. II uda dimi
•cântare. - neaţa şi sara. Cutând spinii Mărăcinelui se ca atentatelor pom Ise In
Înmulţiră şi se^îmnuterrriciră de înăbuşiră Magia. la. anul 1903^:s’au comis în Rusia
> Baia 12/25 Iunie 905.
tc-ate florile din prejur.' ^ numai 5 atentate, în 1994 earăsi numai 5,
Cu toată aplecăciupea : Această fabulă se adresează câtrâ cei dar în 1905 numărul atentatdor comise pănă
IgnatDrăgan, Pasca Sandra, cari ocrotesc pe câte mn o'm rău.' Cu cât acum s’a urcat Iă 44. "
>• jude com. subjude. Îi faci mai înalt bine, cu atât răutatea lui
N .R Dotamr-r^ortoiri -au pretins «aise- pu* sporeşte. ■ ... f Emanuil Mâglaşin proprietar-editor şi
redactor ăl ziarului „Controla” din Timişoara,
tdica în foaia noastră acesţ.articol întocmai, deci
a decedat Sâmbătă în Reşinari, în urma unui
am şi executat corect dorinţa Dior. •-
morb lung şi plin de suferinţe. Regretăm!
Logodnă. Dsora Marioara Macsim şi
ADRESE C&TRÂ REVISTA NOASTRĂ
Dl Octavian Bude, logodiţi Sincerile noastre
- Dotretul D rulai 1) J* Barcianu felicitări!
Scumpe *Bunule Eiîonom*!. Te iubesc
Comitetul central :aT VRbânîuiti române de
ca pe mine Însumi. Sunt - de -6 ani abo- Necrolog. I o s i f M a r s c h a l l , pro
agricultură din comitatul Sibiiri*, condus de
•nentul tău şi pti te voi părăsi până Ia prietar de tipografie Sâmbătă în 22 L c. ia
principiile datorinţei de recunosciinţă faţă de
moarte, te vot susţinea. oarele 11 a. m. după scurte suferinţe, în '
bărbaţii sei vrednici, hotiWre a luat se procure anul 44 al etăţii şi al 19-lea al fericitei sale
i. Roşea, Jam.
pentru localul Reuniunei chipul în uleu al căsătorii, sfârşi viaţa sa laborioasă si dedicată
Domnule Redactori Vă mulţămesc mult regretatului Dr. D. P. Barciânu, fost familiei sale. S ib i i u , la 22 Iulie 1905. Fie-’i
foarte cordial pentru receptele trimise în vice-prezident al Reuniune*. In scopul coperirei ţărlnâ uşoară şi memoria binecuvântată 1
afacerea morbului escat în comuna noastră cheltuielilor s’au făcut următoarele dăruiri:
Invitare. Comitetul despărţământului
Intre oi. Sfaturile au succes de tot bine- Pantaleon Luaiţa, president; Ioan Chirca,
-mi-am scăpat bietele oiţe şi încă mulţi con vice-prezident; Vie. Tordâşianu, secretar, Petru »R- ghin* al Asociaţiunei pentru lit. români
săteni sunt recunoscători. Abonamentul l’am Ciora, ca sar, P. Draghits, şi I. L" Lăpădat şi cultura pop. român invită la p e t r e c e r e a
-expedat şi mă rog să-mi trimiteţi Nrii com membri în comitet; Oprea Steftea, bibliotecar; de vară, care o va aranja din incidentul
pleţi din Biblioteca D-voastrâ. Grigore Pletos, prof. (Năsăud); Pompiliu Banda adunării generale a despărţământului Joi ia
Vasife Şaîa. înv. (Roşia-săs.); Dr, josif Blaga. prof, (Braşov.) 10 August st n. a. c. în pavilonul de vară
din promenada oraşului, ^ -
— Respectuos Vă mulţumesc, că miaţi fiecare câte 1 cor; şi Andreiu Bârsan, prof. ■ ' * . >. :
^trimis fcaia D voasti?, re tu mare drag o (Braşov) 2 cor. Mectificare. In pasagiu! al doilea
«eteSC şi o păstrez fă o- cau la legat cu Aceia pentru cart Dr. Barcianu mult a d n articolul II. Nr. 28 s’a strecurat o eroarO,
sflrşituf anului, ca şi in ani precedenţi. Taxa jertfit, din ştiinţa sa, doritori de a dărui pentru care să întregeşte astfel: Precum cerem în-
Vă o plătesc Întreagă pe vară după seceriş chipul lui, să trimită D-lui Vie. Tordăşianu rugăciunea Domnului, ca pâneia aceea ş i
neom sunt cam lipsit. Tare bucuros sprijinesq in Sibiiu. ni-se dee în toate z lele, aşa ar trebui se
mcest z că multe învăţături atn ales din el. .. . ;; - * - ■' cerem şi ştiinţa cunoştinţelor economice. Dar
S z o 1 c's i c z a, 1 Martie 1905. De la deepârţămintele »Ascciaţhinel« precum pânea cea de toate zilele... etc.
George Vinulescu. Adunarea despărţământului Făgăraş se va
Urmări date răsculaţilor din
ţinea \n Şercata-la 2 Augnst 1905. Progra
Kusia O telegramă din Vaşovia dto 20 Iplie’
G-lame si dietratie. mul adunărei constă din 11 puncte. Con
* , J raportează, că Mercuri a fost împuşcaţi, eu
vocatorul e subscris de doman lacob Maea- foc de linie, 800 soldaţi 'reservişti, cari deşer
■> Cum să .beai un pahar de vio fă veiu, director, şi Dr. loati Şencheia secretar.' taseră dela trupe, dar’ in răstimp &o fot prinşi.
când la băile din Feredeu. excursiune,
