Page 6 - Bunul_Econom_1905_29

',P#g.,6 B U N U L E C O N O M * Nr. 29-
V
Congresul internaţional de asi­ Internatul şeoalelor române din Braşov. coSt şi quartîr. Cele 13 mărci î-le dădea ta-
gurarea muncitorilor. In mijlocul lunci Eforiş şcoalelor române centrale a resdlvat tăseu, dar fiul nu vrea, a recunoaşte. Tribu­
Septemvrie a. c. acrie foaia »Kereskedelmijog.* in şedinţa sa din urmă ceşti unea clădirei nalul a decis, că tatăl de.i c ’ate drept de-
va fi în Vienp al VII. congres internaţional internatului pentru, scoale. S ’a decis, ca in­ usufruct asupra kfei fiuseu.-are totuşi dreptul
pentru apărarea muncei. In yongrşsele de ternatul să şe Vdească ' ple locul dăruit de de administrare şi d:n. motivul acesta a res­
p$nă acum s’a discutat cu deosebire cestia fericitul Buntoiu şcoalelor, care este destul pins pe incuzâti rul. Astfel părinţii âu drept
Cazurilor de primejdie, însă la acesta se ya de spaţios şi potrivit pentru acel aşezământ. a încasa o parte din leafa fi lor lor ditv
desbate cestiile de itate şi de inval zm, ce Lucrările de zidire vor începe după ce: Con- serviciu.
măsuri să se ia- pentru asigur .re în atari ca- z storiul şi delegaţiunile şcolare vor fi aprobat
.zuri *şi se va reforma 'Statutele: In fine se va decis'unea.. - , i ' Cel mai înalt om din lume e dl Mar-
telot, născut în Witebuk, cai'e acum e de 22
pertracta modul iu n să se fică 0 statistică ' ■1 , ' * ani. Eke de 239 cm. înalt şi fiind tinăr mâi
şi pentru cazurile de nenorocire generală şi
Războiul Turcilor în A r abia. Se anunţă poate creşte. Mai înalţi decât el au fost nu­
din toate- statele. Congr-*ul se ' va ocupa mai Hdoch din Sâtzburg, care avea 250 cm;
din Aden,.că la Hodeide se afli 50 de mii
deci cu ceştii de interts vnal al numitorilor înălţime, Strazal de 248 cm. înălţime şi
de sodldaţi tuni cu o .artilerie de 500 tu­
având a. se pi esenţa delegaţi din tpată Eu­ Weet Mariana, care era de 243 cm. înaltă
nuri de câmp, de timpul cel mai nou. • Se Dl Martelot se află acum în Berlin, ca să’şf
ropa, cu deosebire experţi în astă afacere.
aşteaptă . sosirea cămilelor şi a cătârilor, vindece piciorul bolnav. După vindecare are
spre a se trimite trupelor 1000 de saci de de gând să se însoare şi se cutreere lumea.
Statute de orditţe la vânzări totale în Ger'- .
urez, faină şi zahăr. Intr’o săptămână cel
> mania, fvîndu-se multe jelburi în ceştiâ cb- Fremiu pentru descoperirea a *
mult, Turcii vor da un atac decisiv în scop
mersanţilor la vânzăii totale, (desfaceri totale tentatorului contra Sultanului. Se
de a recuceri oraşul Sanaa din mâna re-
de mărfuri) s’a hotărât a se răstrânge statu­ anunţă din Constanţinopol, că Sultanul a
belilor.
tele în astă afacere. Astfel s’a provocat mai
-* promis 10 mii de lire turceşti (215,000 cor!)
întâiu toate reuniunile şi asociările comercia­ pentru acela care va descoperi pe atentatorul,
le de aşi face proiecte şi propuneri în direc­ * ln d u 8 tr ia « in s titu t in d u s tr ia l- care voia să-l opvoarâ la moschee. Şefii de
ţiunea aceasta cătră ministrul de -comerciu, eco n o m ic. D-} Aug. A. Nicoară, din Deva poliţie se acuză reciproc de negligenţă cul­
care va creea apoi în curând alte legi. membru fundator şi iniţiator al acestui institut
* roagă pe acei bărbaţi de încredere şi pe d-nii pabilă. Poporul turcesc a primit cu nepăsare
Lşge aottă pentru vcjajeri comerciali cari au primit prospectul cu lista de înscriere, vestea despre atentat. »Frankfurter Zdtung*
în Bulgaria. Prin această lege are de cugdt să binevoească a retrimite listele cu subscrie­ află'din Constantinapol, că Sultanul a orga­
guvernul bulgar'» micşora invaziunea agen­ rile originale şi cu banii încassaţi. Capitalul nizat trei comisiuni, dintre cari una la Yldiz
Kiosk, spre a face cercetări asupra aten­
ţilor din ţări străine. In senzul §-lui 6 din social de 100,000 cor. împărţ t in acţii de
proiectul de lege" când întră’ voiajiorii în câte 100 cor. e deja serfinat. Subscrierea de tatului. • * . -
Bulgaria prin graniţă se clasifică de au­ acţii nouă e posibilă până la adunarea gene­
Fără nici un reclam erw em 'sau
toritatea competenta. O. I. va plăti anual rală, care se va ţinea negreşit Duminecă Jia steua dupjă eîectio-mag. etică a Dlui Milller
150 de franci, cl.'11-a 100 franci şi ci.. Ill-.a 10 ori Joi la 14 Septemvrie. De cumva în­ Albert, Budapesta V. Vadisz uteza 42/G ă
50 franci. Afară de aceasta, dacă vojajerul scrierile vor întrece capitalul social de 100,000, devenit renumită în toate părţile lumei.
agent reprezântă mai multe firme la cl. 1‘ capitalul se va urca la 200,000 cor. Foarte mulţi după folosinţa crucei sau
i-se mai adauge o tacsă de 100 franci, la cl. vindecat de boaie vechi, aşa încât dela a-
cestea in toată ziua sosesc scrisori pline de
II-a 75 franci şi la a 111-a 50 franci. Taxa Atentat contra sultanului, in 21 Iulie c. iriuiţămire. Dlu fotograf E sschild Adoll din
aceasta o depune agentul din ţară străină pe când sultanul se re’ntoarcea de Ia selamlie Cservenka următoarele au scris: „ De mult
la perceptoratul de dare al statului d n pri­ făptuitori până acum neeruaţi au aruncat In timp trtbue sămi arăt marea mulţâmire ce
mul oraş, unde a ajuns. Taxarea o aproabă calea trăsurii bombă de dinamit. Spre norocul, o am faţă de aparatul aflat prin Domnia-Ta,
şeful de vamă dela oficiul de dare, respec­ sultanului, bomba a ’ explodat înainte de asta înse cu adinsul am tăcut-o pftn acum,
tive preş di ţ i camerelor de comerciu şi de vreme, ucigând din suită 40, după alte ştiri de oarece cu cea mai mare curiositate am
aşteptat a afla, că nevasta mea, ce cu aju-
industrie, şi numai atimci Si este permis 80 de inşi, şi sfărmând peste o sută trăsuri toriul crucei R. B. 86967. deveni iarăşi de
agentului aşi începe operaţiunea. boala avută? prin urmare cu cea mai mare.
cu cai cu tot. Sultanul a scăpat teafăr. Unele
Deci deoarerce această lege va întră în rapoarte din Constantidapoi spun, că atenta­ bucurie constate, că nevasta mea, care-
vigoare numai la 8 Cctomvtie â ., c: st. v. tul să fi fost comis din partea armenilor şi durînd o peptul şi stomacul avea în genere
ear contractul de conveaţă între statul* un­ . earăşi unele că d;n parte mohamedană; lipsa poftei de mâncare, dureri de Cap şi
multe alte boale, cu ajutoriul aparatului D-
gar şi Bulgaria are a se încheea la 14 Sep- toate se unesc însă în afirmarea, că atentatul Voastră sau făcut pe deplin sănătoasă, prin
temvr.e a. c. acest punct va forma o dispo- e de natură politică. urmare aparatul D-voastră sunt silit al lăuda
siţie interesantă la convenţiă. * 1 - şi al recomanda fiecărui suferitor de boale.
Bună lege croesc bulgarii, însă ar fi cu Preţul aparatului mare 6 coroane.
Coroane eterne. Pres:dentul „Reuniunii *
cale, ca şi autorităţile noastre să taxeze pe
sodalilor români din S biiu'1, Vie. Tordăşianu, C o rtieliu lie m e te r . Apotecar în
toţi Bulgarii şi Sîtbii, cari fac negoţ cu le­
dărueşte în memoria prietinei cauzelor, me­ Orăştie. Apoţeca N. Vlad are de vânzare,
gumi în ţara noastră şi câştigă din greu, să-i
seriaşilor rom, mult regretata Măriţi Sârbu »perbnospin« mijloc aplicat cu cel mai mare
taxeze pe toţi la d irea de venit după afa­ folos în contra peronosporei, la stropirea viilor.
n. Ciuruga, fostă văduva preoteasă şi învăţă­
cere,, căci aci fac avere. . Aceasta e probat ca cel mai bun, şi prin
< * toare în Roşcani, anume fondului văduvelor folosinţă s’a- dovedit a fi mai cu efect “ca
■ Teatru românesc în Făgăraş. şi orfanilor meseriaşilor, suma de 3 cor. piatra vânătă sau,alte asemenea mijloace, şi
Reprezentaţia teatrală aranjată- Duminecă - ’■ ■ . . * '. \ - e totodată:, cel mai lesne. E preparatul med
trecută de DI Zah. Bârsan şi tinerimea română Pentru orientarea proprietarilor de propriu. Preţul unui pachet 40 fii. Fie-cafe
pachet e pi o văzut cu numele meu, şi cu
din Făgăraş a reuşit peste toate aşteptările Tipografii. »Allgcmeiner Auze;ger« din Frank- instrucţiune de întrebuinţare. - . ;
atât în partea artistică cât şi .materială. furt Nr. 58/1905 publică un caz interesant Stropirea cu > P e r o n o s p i n < e mar
decis de tribunalul din Studtg rt. Proprie­ bine dacă să face în zi senină; pe timp noros
Adtlnirşa „Agricol 3Γ. însoţirea econo­ tarul unei tipografii e îndreptăţit a plăti ori ploios nici contra vântului. -
mică de magazin şi anticipaţii „Agricola1* din leafa unui lucrător al său minorean o Dar - »Pero n o s pi n«-u I, afară de vir
din Huneadoara ~e convocată la" adunare ge­ paţte din salar părinţilor -acestuia chiar con­ să poate folosi cu efect admirabil. contra boa-
lei de grumpene, cum şi la stârpirea' oroide-
nerată pe 30 Iulie st. Tl la 3 ore p. m. in tra voinţei lui. Cazul a fost: un lucrător ti­ lcr şi insectelor stricăcipase la pomi; contra
localolinstitutulni. ' pograf a incuzat pe şeful lui. că ia reţinut păduchilor de trandafiri (la trandafiri fără
din salar 13 mărci şi ia dat numai 12 mărci, var),, şi ia desinfectarea coteţelor de galiţe-