Page 1 - Bunul_Econom_1905_30
P. 1

Anal  VI.                            Orăştie  (Szâszvâros),  6  August  n.  1905                                   Nr.  30














                  RgYISTÂ  PEHŢRU  ACR|CULTURÂ,  INDUSTRIE  Şl  C0 MERC1U

      ORGAN  AL:  „Reuniunii  Economice din  Orăştie"  şi  „Reuniunii  române de  agricultură din comitatul  Sibiiului“.


                  A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                               I N S E R T I U N I :  '  .
      Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifa,  cu.  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
        Pentru  R o m â n i a   şi  străinătate  15  lei  pe  an.  în  flecare D um inecă.      Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plâtese  înainte.
                                                  a  răspândi  cetitol  cărţilor  folositoare ci  zite  şi; Celorlalţi  conmitenţi  după  pri­
          L I P S A   DE   I N T E R E S
                                                  şi  îndemnul  de  a  povâţui  poporul  la  ceperea  şi  fantasia  sufletului  şi  dori­
      pentru  căuşele  noastre publice.
                                                  înaintare,  şi  perfecţionare  pe  terenul  rilor  lor.
                    — -aeiQtB-—
                                                  agronomic,  industrial  şi  comercial-          Că  la  această  adunare  din  Sibiiu
           Gu  nici  un  feliu  de  lucru  nu  poţi    După cum  este  cunoscut,  aduna-'  va  lua  parte  şi  mult  popor,  mai  ales
      merge  înainte  dacă  nu'sunt  lucrători  rea  aceasta  este  de  astă-datâ  împreu­   dimprejur,  despre  aceasta  nu  ne  în­
      harnici,  cari  să  prindă  cu  inimă  de  el  nată  cu  inaugurarea  casei  naţionale  şi  doim,  dar’  constatăm  că  poporul  cel
      şi  să-l  isprăvească^ cu  teiiieiu.        a  muzeului  naţional,  ca're  din  punct  d6  număroş  din  ţară  n’are  cunoştinţă  des­
           Aşa  stăm  şi  cu  căuşele  noastre  vedere  cultural  este  de  o  însemnătate  pre  sărbătoarea  cea  mare  şi  însemnă­
      publice.  Putem  noi  face  pe  hârtie  pla­  isorică  epocală  în. viaţa  noastră  socială  tatea  ce  o  are  pentru  el  deschiderea
      nuri,  unul  mai  frumos  ca  altul,  dacă  de  azi.                                   muzeului,  unde f să  vor  păstra  scumpele
      n’avem  cine  să  le  priceapă  şi  să  le       O  astfel de sârbare însemnată pen­   lui  relicuii  şi  odoare  pentru  istorie.
      execute.  Putem  scrie  câte  şi  mai  câte  tru  popor  ar  trebui  negreşit,  să  fie     Al  doilea  esemplu.
      poveţe  şi  învăţături  folositoare  dacă  binecunoscută  înaintea  lui  şi  el  să  fie    Din  raportul  ce  s’a  publicat  în
      au  sunt  cetite  şi  pricepute  din  partea  pregătit  şi  însufleţit pentru-ca nu numai  »R.  E.«  al  n-rului  trecut  am  văzut
      oamenilor  pentru  cari  s’au  scris.       să-i  priceapă  rostul,  cât  mai  vîrtos  ca  conform  rapoartelor  întrate  că  comi­
           Dar’  să  vorbim  cu  exemple:        şi  poporul  din  toato  părţile  ţării  cu  tetul  central  al  Asociaţiunei  în lipsa de
           In  19  şi  20  August  să  vâ  ţinea  deplină  cunoştinţă  de  causă  şi  din  învăţători  cualificaţi  pentru  şcoalde
      adunarea  generală  a  Asociaiiunei  pen­  toată  inima  să  o  sprijinească  cu  inte­  economice  de  repetiţie  s’a  văzut  nece­
      tru  literatura  şi  cultura  poporului  ro­  res  şi  jertfă  şi  să  ia parte  prin delegaţi  sitat  a  nu  împărţi  cele  2000  coroane
      mân.  Această  societate  este  cea  mai  şi  trimişii  săi  la  inaugurarea  muzeului,  destinate  ca  premii  pentru  acel  scop,
      preţioasă  instituţiune  pentru  poporul  unde  multe  lucruri  frumoase  ar  vedea  ci  a-le  destina  pentru  prelegerile  eco­
     nostru,  căci  în  înţelesul  statutelor  ei,  şi  auzi  şi  de  unde  întorcâfldu-se  acasă  nomice  poporale   ce  să  vor  intre
     are  în  vedere  chemarea  nu  numai  de    ar  şti  spune  toate  cele  văzute  şi  au­  prind. eŞi aşa mai departe dacă  am  con-

                F   O I    T A                   electrică,  ce  să  vez';  înaintea  picioarelor  mele   ore.  In  fine  mă  ce  ca  somnul,  mă  culcai
                                                 zăcea  un  păpuc  delicat  de  mătase.      după-ce  stânsei  lampa,  însă  în  zadar,  nn  pu­
                                                       Acest  pâpuc  . (gheată)  era  ceva  mai   team  durmi.  Prin  întunere.c  înaintea  ochilor
                                                 mărişor  ca  de,piciorul  unui  copil,  dar  totuşi   mî-se  arăta  sute  de  picioruşe...  nu  vedeam
                                                 nu’mi  încăpea  mâna  în  ei.  Avea  un  călcâiu   decât  figuri  de  zâne,  fizonomii  de  îngeraşi.
       (AschenbrSdels Sehuhe) de Alexander PeUrdi,
                                                 (toc)  înalt  şi  aurit,  pe  deasupra  era  din  mă-   Toată  noaptea'  m’am  frământat  cu  ideea
                             tradusă  de  D .  larca.  tasă  vânătă-deschisă,  cusut  numai  în  garni-   cum  aşi  reuşi  să  aflu  pe  posesora  acestei
                                                 seală  de  mărgele,  era  —  pot  zice,—  un  lu­  magii.  Atât  ’mi  făcui  idee,  că  ea  trebue  să
           Un  soldat  dela  marină  ’mi  istorisi  ur­  cru  de  artă  al  industriei  de  păpuci.  fie  din  o  familie  ilustră,  căci  la  0  fetiţă  mai
     mătoarea  întâmplare,  căreia  merita  a  i-se  da   Plin  de  emoţîune  plecai  în  calea  mea   săracă,  nu  i  dl   mâni   aşi   procura  aşa
     crezământ.                         <        spre  casă. Ttitata  mea  fantazie,  ’mi  tipărea   ceva  !
           Mă  aflani  pe  atunci  tocmai  în  capitala   înaintea  ochilor  lei  de  fel  de  tablonri  de  pi­  ’Mi  închipui-i  şi  aceea,  că  domnişoara
      ţărei  dollarilor.                         cioruşe ,fermecătoare,  şi .din  minut  în  minut   cu  paguba  —  sigur  e  de un caracter  luşinos.
           In  o  seară  frumoasă  mă  dusei  şi  eu   părea  tot  mai   decorate.  Spăriindurmi-se   De  sigur  fi nd  acompaniaţâ  de  vre  un
     la  o  petrecere  cu  dans  în  sala  de  baluri   âbmnul,  zisei  în  mine:  Ce  picioruş  de  zână   cavaler,  când  ia  scăpat  păpucelul  din  picio­
     dela  S e s a n d - A  v e n u  e.  Pe  Ia  tnezul  nopţii   poate  să  fi  avut.  încălţat  acest  păpucel I  ruş  n’a  avut  îndrâsneala  a  i  spune  dle  X.
     începui  a  mă  sătura  de  distracţie,  să  părea   .......   Cine  poartă  aşa  gheată,  nu  umblă,  nu  mi-a  căzut  păpucelul  din  picior.  Tocul  (ste-
     că  ’mi  vine  şomnul,  plecai  în  gardirbpâ  a’mi   zău  —  zboară  ca  o  păsăruică,  ori  ca  un  cătul)  era  neatins,  nu  se  observa  a  fi  fost
     lua  pardisiul  şi  pălăria  să  plec  acasă;  era   fluturaş    ’Mi  făcui  ideea,  de  a  şti  cine  e  uzat  cât  de  puţin.  Respectiva  trebue  să  fi
     lucru  naibi:  inima  mea  ny  găsi  inspiraţie   posesoara  acestui  drăguţ  de.  păpucel.....  fost  un  înger  sburător,  ba  o  fiinţă  eterică!
     în  nici  una  din  osoasele  americane,  mă     Vârâi  păpucelul  în  buzunarul  cel  mai   Crepându-se  de  zi  luai  iarăşi  gheata  în mână.
     gândeam  la  ce  să  mai  stau  dea-fichea,  nu   secret  al  fracului  şi  pornii  ca  uri  fur  pe   ’Mi  eşii  din  ori  când  văzui  pe  talpă  în  lă-
     mă  aşteptam  a  mă  narai  putea  amuza.  Por­  stradele  cele  mai  apărate  de  umbletul  lumei   untru  adresa:  Tomâs  Greater,  28  Broadvay.
     nind  să  ies  pe  trepte  prin  coridoarele  cele   spre  casă.  Ajungând  acasă  scosei  păpucelul   .Aceasta  e  firma  păpucarului  de’  sigur*
     impozante  de  marmură,  luminate  de  lumina  şi  privindu-1,  admiraiu  făptura.lui  vre-o  două  zisei  în  mine.   .Acela  trebue  să’mi  spună
   1   2   3   4   5   6