Page 3 - Bunul_Econom_1905_30
P. 3
Nr. 30 BUNUL ECONOM Pag 3.
--------- ------------——; nul. ■ ■ ' ------'—!" ------- .-V! J—«r.— —‘ ■ »' . r—
boit sâ licvideze. împrejurarea aceasta marfă pe credit în ssumă de 838,983 Pentru persoane de construcţia
a cam descurăjat pe mulţi. Dar nu tre- c. ear circulaţiunea îhtreagâ a fost de «labă, anemice, este mâncarea poamelor
ibuey-^;-n^jp#^^":i»âdejdea._ Se nu 13,351,963 c. Menitul curat a fost de cel mai excelent şi recomandabil ali-
rrient influinţa, ei cu depst blre asupra
uităm provei bul germân: Durch Scha- 267,994 c.
sâng ‘lui este o ceştiâ nepreţuit de
den vird man klug, adecă: Prin pagubă Unele din societăţile acestea încă mare. -
te vei înţelepţi. Păţania muncitei socie • au avut perderi. Perderile au provenit Cu deosebire despre măr putem
tăţi să ne serVească la foţi de învă parte din lipsa de conducere conştien- zice că este un articol de farmacie, deci
ţioasă, parte din causă, că unele socie
ţătură şi astfel pe viitor se controlăm merită a fi mâncat atât în starea lui
tăţi îndată după înfiinţarea lor au cău
şi conducem mai cu pricepere societă crudă, şi fragetă, cât şi fiert şi copt.
tat să-şi cumpere avere nemişcătoare:
ţile noastre de tot .felul, ce le avem. case sau pământuri. Dar cele mai multe Kneip, marele medic al naturei
Ca să aibă şi economii r.ostri oaie înăinteazâ sigur şi pe lângă aceea, că practice recomândă a şe mânca mărul
cari cunoştinţe despre mersul şi a vân vând marfa mai eftin ca neguţătorii de fragil cu coaje cu tot. — „Dela friptura
tul societăţilor de consţtn din patiie rând, totuşi împart dividende (carnete) de gâscă e mai bună pielea, deci să
nu se cureţe de pe gâscă, decât penele!
lăsăm să urmeze aci câteva date sta destul de frumoase acţionarilor lor. Ast aşa afirmă el“. Deci fiindcă în coaja
fel o societate de acestea cu un capi
tistice cu privire la lucrarea societăţii mărului se. află cea mai multă putere
tal de 2924 c., a vândut in decursul
numite »Hangya«, care pe româneşte si tărie, deci voind a mânca mere să
anului trecut marfă în, preţ de 198,170
însemnează furnica şi cu ajutorul căreia c., din care vânzare a rezultat un venit le ştergem numai cu o cârpă binişor
s’au înfiinţat mai multe societăţi şi fili curat de 834 c. şi apoi sâ'le mâncăm. Mărul copt —
în genere poamele coapte şi fierte ’ş
ale de felul aceleia. Din acestea poate vedea ori-cine perd ceva din substanţă^ tăriei şi a
La sfârşitul anului 1900, au fost ce valoari mari ne pot aduce şi socie calităţei proaspeter dar tot mai conţin
153 societăţi de acestea: la sfârşitul tăţile de consum, dacă acelea sunt con o bună părticică de răcoreală, şi răco-
anului 1901, au fost 232; Ia sfârşitul trolate şi conduse în regulă; poate vedea ritură, însă produce un efect mai eficace
anului 1902 au fost 284; la sfârşitul ori-cine Ia ce perderi mari suntem ex pentru oameni sănătoşi, nu tot asemenea
puşi, dacă. cumpărăm marfa tot numai pentru cei morboşi.
anului 1903, au fost 471: ear la sfâr
din a treia -şi.-a patra mână, cum se —• Numai cel ce sufere în organele
şitul anului 1904, au fost 561 societăţi
zice. De aceia-credem, n!ar strica, dacă mistuirei, acele să fie cu mare băgare
de consum. Unele din societăţile acestea şi pe Ia ,noi s’ar înfiinţa în fie-care co-; de samă, când mănâncă poame. Din
ş’au deschis şi filiale. Numărul acestora mună câte o societate de acestea sau contră un om cu natura tare, cu rânză
la sfârşitul anului trecut a fost de 75. fie şi numai câte o fiilială de ale acestora. bună, poate folosi „merele sau poamele
. Numărul memt rrilor societăţilor de lo a n Georgescu coapte" deoarece a&fel numai ajută
consum la sfârşitul anului 1904 a fost mistuiri, merele crude, însă la vremea
87,996, ear al acţiunilor de 176.981, lor ajută mistuirei cu deosebire mân-
cândule după masă la prânz şi sara
^pită1ur'':i^ai' a fost 138,387 c ; p o a M>: l k. înainte de culcare; \
fondul de reservă 499,471 c. ear va : ; 5/ :: In modul acesta folosind poamele
loarea mărfurilor deosebitelor societăţi Poamele sunt un. bun mijloc, de promovează mistuirea, curăţă flegma de
- a fost de 3,590,811 c. Societăţile nu- a ne scuti de .morjxiiri. Mâncarea de pe maţe şi din gâtlej, putând aceste
. mite au dat în decursul anului trecut poame şjută fizice nutrirea şi mistuirea. organe funcţiona mai bine, ba au în-
D-le S t e p per I Aduceţi gh pşl »Fâră cu dl Greater. Voi întreba, de este posibil.... cum putem. Voiţi să-mh daţi păpucul sau îl
să bag de seamă, imi şi trase gheata şi pi In cele din urmă mS conduse la dl Greater. păstraţi D voastră ? De îl lăsaţi aci vi-ss va
ciorul fu pus îu un aluat de ghips. După • Sire! îi zisei tremurând. D-le Greater I Azi- scădea din contul ghetelor 2 dolari. Cuprins
câteva miQUte eram ear încălţat.„ Aşa, r.oapte găsii această ghiată pe treptele ho de furie, fiecine poate pricepe, că năcăjit am
Vă rog bint voiţi a subscrie comanda i Voiţi telului eşind dela bal,„. Aşa că este din fa trântit păpucul pe podini de se ficupleaşcă
ghete- din piele de vics, s’au de lac? Oii brica D-voastră ?« (fărâme) şi mă depărtai repede.
poftiţi măi bine păpuct de piele de crocodil, ’ »Da I« A doua zi îmi aduse servitorul ghetele
de căprioară s’au de câne de mare? I • Vă gratulez!«’ comandate. Erau şi între fraţi vrednici 3
Poftiţi negri, albi, Cenuşii, galbini s’au »Vă mulţămesc frumos!« dolari. Servitorul aştepta, credea m barşuş.
bruni I Cu nasturi (bumbi), cu- găitane, ori [ Punctuasa manipulaţiune în afaceri, ce »Ce aştepţi gâfâind? strigu ei.»
cu gumi ? Rotunzi la vîrf, ascuţiţi s’au cu am observat în atelierul D-voastră, mă face Vreau să ştiu, nu cumva îmi trânteşti
ciocul de paseie? Aceste întrebări le pun a crede, că voi şti al cui a fost acest păpuc; pâpucii în cap, căci în-multe cazuri, mă
câtră D-voastră numai acum, mai târziu Vă ' Sire, dacă nu voiţi să fiu nefericit, să svârle şi pe mine — şi păpucii pe trepte.
facem mai uşor. cunoscându-vă gustul. — rătăcesc ca ovreul Ahasverus să nu pot afla Asta zău adese ori ni se întâmplă. Almintretea
Mai rezonaiu unele vorbe cam de neînţeles. nicăirea linişte, veţi binevoi a’mi spune nu ri’am putea lucra aşa ppărat. Sire!
•Foarte corect 1 Bazaţivă pe încrederea noas mele fostei posesoare.» •— «Foarte bucuros I ' Grea e lupta pentru existenţă, mare-i
tră. Aşa mai bine! Vă vom face o păreche zise dl Greater cu linişte mângâiată. D-zcu concurenţa în timpul de faţă....«
de ghete elegante, având în vedere: măsura să te miluiască !< îi vorbi a profund.
picioarelor şi umblâtufa D-voastră. Dle BiOvnl > Acest păpuc nu l’a comandat nimenea. SENTINŢE ŞI CUGETĂRI
Notaţi în cartea de comande ? Sâ studiaţi Nu Pa purtat nimenea, deci pici numele nu-1 Grigorie Nazarineanul theologu! a
bine forma din ghips, z'sei eu, celelalte pot spr.ne, cine l’a perdutr.™» zis »văzând certe şi neînţelegeri, căci
fiunttreaba D-voastră. D-le Sarist, Vă rog »0hl ce ciudel eştiiDumniatal» »Acest devenise Archiepiscop« : Dacă eu sunt
pentru o cuită despre 15 dolari. Atât costă păpuc e un păpuc de redăm. Este un astfel vina la acestea, aruneaţi-mă în mare
ghetele (dolar—5 Cor). de păpuc, care-1 scapă pe jos agenţii mei la ca pe îona proroeul?
Vrând-nevrând m'a prins, trebui să locuri potrivite, ca să prindă publicul de a
plătesc cei 15 dolari. fi atent la firma mea. Şire,’lupta.pentru exis A suferi pentru dreptate este 0 ,
• Vă mulţă mesei Suntem gataI Cine tenţă e grea; concurenţi, Împrejurările eco gloriă creştinească, gloriă pentru jj,bj
este la tând? Pardon D -le! Eu voesc a vorbi nomice sunt triste/scurt şi precis zis,-facem torii de Christos. . '
