Page 4 - Bunul_Econom_1905_30
P. 4
Pag. 4. • B U NU L ECONOM Nr. 29
fluinţă şi asupra spiritului şi a creerilor, Expoziţie de vite în Veştem. laiu, din Mohu; Petru Fântână, Nicolae
mai departe curăţă şi desinfecteazâ gur- Rusu, din Tălmăcel; Ioan Vlad, paroch
luiul, ele sunt totdeodată ca toaletă de şi Irimie Milea din Şeliuibăr; Teodor
noapte (masă) la banfchete şi ospeţe de Condus de scopurile înalte econo- Stoica, înv. dir.,Const. Velţan şi George
noapte activând în mod' salutar asupra ,'mice, ce le urmăreşte «Reuniunea ro D. Bozdoc din Veştem.
dinţilor şi a mistuirei favorabile. Un mână de agricultură din comitatul Sibiiu«, Cârmacii comunelor admise ansa-,
renumit medic francez şi a exprimat comitetul ei, dela esistenţa Reuniunei jament au luat a lumiqa poporul asupra -
veredictul, că în Paris s’au înpuţinat încoaci, a aranjatnu mai puţin de 14 importanţei ce 6 are expoziţia; pe pro
boalele de fere şi de arţag, decând lu expoziţii de vite de prăsilă (bovine); 3 prietarii de vite îî vor îidum a să
mea s’a îndatinat a consuma mai multe expoziţii de poame, struguri şi derivatele poarte deosebită grijă 1* hrănirea şi ţi
mere. Conţinând deci merul o cantitate lor, 1 din industria de casă (lucru de nerea în curăţenie a vitelor, cu un cu
de fosphor are o însemnătate vădită cu mână femeesc), pe aceasta în frăţească vânt vor face tot posib:lul, ca şi aceasta
deosebire pentru indivizi a căror ocu- conlucrare cu cârmacii * Reuniunei me expoziţie cinste să facă ţăranului român,
paţiune este şezând la scris, la cusut seriaşilor Români din Sibiiu« şi 1 de aranjatorilor şi Reuniunei desinteresante.
şi la alte maşini, asfel cura de utere nu oi. Aşa dar’ 19 expoziţii în curs de învingătorul.*
este de o însemnătate mai mică, ca mai. puţin de 17 ani. Scopul urmărit a
cura de struguri, din contră costă mai fost propăşirea în economia vitelor, în
puţin şi merele se pot afla în decursul pomârit, vierit, în perfecţionarea, păs Comunicaţiuni
anului întreg. trarea şi respândirea lucrului de mână, Dela ' ,
Chiar fabricându-se din mere must datorit destoiniciei şi înţelepciunei ţă ^Renniunea de agricultură din c. Timiş”
şi alte compoturi şi beuturi, ofere mari rancei noastre. Efectele acestor lucrări
sefviţe! însuşi ceaiul de mere scapă pe obositoare ale hărniciei Reuniuni eco Din Raportul anual al Reuniimsi de agricultară
mulţi de boale de friguri. Acest ceaiu nomice sânt tot mai vădite. Economii din comitatul Timiş.
. se face foarte simplu, punându-se câteva români din comitat ţin să-’şi îmbogă
fâliuţe de mere în o ulcică cu apă fer ţească gospodăria cu vite de soiu; gră Aceasta acţiune, desvokata^în eaina
bândă şi ţânându-se vasul câteva minute dinile cu soiuri nobile de poame; har şi primăvara trecută de reuniunea pen
astupat, după aceea se amestică acest nicele noastre ţărance ţin de alor vred tru delăturârea crizei este un esemplu
theu strecurat, cu za har şi cu zamă de nicie de-a aranja la ori ce adunări cul eclatant > pentru a dovedi - economilor
lămâe. turale şi de pretutindenea Câte o ex noştri, câte favoruri este în stare săassi-
poziţie cu lucruri eşite din mânile lor,
Un alt preparat din mere este gure o organisaţiune economică bine
„vinul de mere“, 'carele deşi este de ear’ Reuniunile nu întârzie a .eda Al- desvoltată tuturor, acelor economi, cari
mult cunoscut, încă nu i’sa dat valoarea bumuri de cuseturi de modele, care de fac parte ca membrii din aceasta or-
meritată. care mai minunate. nizaţiune. Comitatul Timiş a fost cel
■. \
Acest vin de mere, bine preparat Pentru aranjarea expoziţiei a 15-a dintâiu cîTntre toate comitatele care a
mântue pe mulţi de diferite morburi, de vite de prăsilă, comitetul central s’a făcut ministeriului propuneri concrete
căci cei-jnai vestiţi doctori au consta adresat cu apel călduros cătrâ fruntaşii relative la măsurile, ce trebuiau să se.
din «marea comună curat românească iee pentru evitarea crizei economice şi
tat cu deosebire în Normania, unde
Veştem, cărora arătându-le scopul de-a pe teritorul comitatului nostru s’au şi •
cultivarea poamelor este la culme că
vinul de mere înlocueşte o mulţime de aranja expoziţia acolo, ’i-a rugat se con împărţit în proprporţiunea cu alte co
voace o conferenţă în scopul facerei mitate cele mai multe ajutoare econo
ape minerale scumpe. Chiar omul de
plin sănătos bând vin de mere simte preparativelor pentru ca buna reuşită miilor, drept dovadă că munca organii
nu numai plăcere, ci şi resistenţă fizică a expoziţiei să fie asigurată. saţiei economice din acest comitat nu ,
şi abandonează (părăseşte) alte beuturi Conferenţă s’a ţinut la 4 Iunie n. a fost zadarnică. Organizarea socială a
alcoholice şi deseori stricăcioase. c. cu reprezentanţi din comuna Boiţa, celor mai mici existenţe din societatea
Se recomândă deci tuturora a se Bradu, Mohu, Şelimăr, Tălmăcel şi cu economică adecă organizarea proprieta
îndatina de a mânca pe fiecare zi câteva toţi fruntaşii din Veştem. rilor mici (plugarilor, paurilor) prin în
(2—5) mere după masă şi va vedea v De sine inţeles: apelul comitetului fiinţarea şi sporirea tovărăşiilor agricole -
folosul cel nespus de mare în viaţă. central al Reuniunei agricole a fost în comitatul nostru s’a dovedit aşadară
Nu puţine medicini din farmacii primit cu mare însufleţire, dat fiind, că tocmai atunci de mai bună când eco
cuprind prin ordine date de medici cei prezenţi au fost conscii de marea nomii a acestui comitat au avut mai
sucuri de mere ca recepte la bolnavi, importanţă economică a expoziţiei. mare lipsă dc ajutor.
cu deosehire pentru potolirea (stâmpă- S’a compus comitetul aranjator lo Deşi acţiunea conţra crizei a dat
rarea) setei acelor ce sufer de friguri, cal din d-nii: Ioan'Papiu, paroch George biroului central al reuniunei noastre în
asemenea de a regula dieta la cei ce D. Bozdoc, Nicolae Vesternean, Nieolae decursul iernei şi al. primăverei atât nu
sufer de trânji şi sunt astupaţi, la sto- Velţan, proprietar, George Oprean, pri numai lucru, încât direcţiunea ci şi re-
mach etc. mar şi president al Insoţirei de credit fenrenţi specialişti ci reuniunei şi ceia-
V -.. . • Raiftaisen, Teodor Stoica, învăţător şi lalţi oficianţi ai ei au fost timp mai în
Cura de poame s’a introdus mai delungat ocupaţi cu resolvarea conştiin
cu atenţiune în decursul veacului XIX. Aureliu Moga, notar. cioasă a agendelor acţiunei, totuşi reu
Terminul expoziţie s’a statorit pe
Aşadară, precum am descris la Duminecă, 2/15 Octomvrie c. niunea nu a putut întrelăsa continuarea
altul loc mărul pătul, având în vedere, şi -desvortârea mai departea activităţii
că mere găsim preste tot anul în gră Admise la expoziţiei sunt vitele începute pe teren practic deja în anii
dini şi pivniţi, datori suntem a cultiva locuitorilor din Veştem, Boiţa, Bungard, trecuţi. Cu privire la activitatea reuni
aceste fructe şi în prima linie recomând Bradu, Caşolţ, Mosu, Şelimber, Sadu şi unei acest teren raportăm următoarele;
tuturora a nu lipsi dela nici o masă, Tălmăcel, ear’ pentru formarea juriului Lucrarea pământului şi cultura
nici a bogatului, nici a săracului şi să-i au rost propuşi comitetului central: plantelor.
dăm numele de „amicul mesei“„ Io an Druhora, paroch, Ioan Bobeş şi
Ioan Brâtileseu din Boiţa; Ilia Pisoiu, Sub influinţa reuniunei .sa infiinţat
Economul T). I.
presidentul In soţ. de credit Raifeisen îh anul trecut «Prima societate pentru
Ioan Mâţiu, Ioan Simion şi Ioaneş Mă- plugul de abor al economilor din Timiş»
