Page 1 - Bunul_Econom_1905_31
P. 1

Anal VI.                             Or&ştie (SzâBxv&ros), 13 August n. 1905                                       Nr.  31














                  REVISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  1KDUSŢR1E  ?1  COMERCIU


      0R6AN  AL:  „Rtguinii ta b iet  dig  Oriştie"  şi  „Rauttmii  refflâie 4s MricnIttirA din comitatul  SiMiaIii“


                   A B O N A M E N T E ;                         A P A R E :                               IN  SE  R Ţ IU N I:
      Pe an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an 2  cor.  (1  A-)                            'se  soeotesc  după  tarifă»  fcu  preţuri  mode r at e
        Pentru  România şi străinătate  16  lei pe an.  În  flecare Duminecă.                   Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.


      Reuniunea  economică                             Dar’  ca  la  toate  ideile  mari,  aşa     îndată  după  deschiderea  congre­
                                                  şi  la  aceea  a  lui  Lubin,  i-a  trebuit mai  sului  s’au  format  două  păreri:  una sus­
                             internaţională.
                                                  mult timp,  până cînd  a ajuns a să coace  ţinea,  ca reuniunea se fie oficiasă,  adecă
                                                  şi întrupa. _Mai întiiu  s’a adresat el cătră  diplomatică  sau  de  stat  cum  sar  mai
           Astăzi,  când  ni-să  dă  prijeji  de  a   Francia,  patria  libertăţilor  de  tot  felul.  zice,  cealaltă  susţinea,  ca  aceea-se  fie
     .vedea  atâtea  născociri (invenţiuni) nouă,   Dar’  aci  cum  îşi  dispută  acum  puterea  privată,  adecă  a  economilor  privaţi  de
      nu  numai  pe  terenul  economic,  ci  pe   cele  doauâ  partide  mari$  creştină şi so­  pretutihdenea  şi  statul  se  nu  aibă  nici
      ţoateHâE&Qeb  vieţii omeneşti,  să nu  ne   cialistă,  n’a  avut  noroc,  d e oare-ce  fie­  o  înrîurinţă  asupra  ei.  In  sfârşit s’a pri­
      mirăm  nici  de            născocire  nu­   care  din  aceste  doauâ  partide  voia  şă  mit  părerea  cea  tintâiu,  câ  adecă  reu-
      mită:  »Reuniunea. ^fefArea)  economică     pună  mâna  pe  aceea ■ patere.  In  urmă.  uniunea  se  fie  de  stat.
      internaţională  (între; Raţiuni)».          s’a  adresat  el  cătră  guvernul  I ta lie i    Congresul  economic  ţinut  în Roma
           Ideea  acestei  însoţiri  între  naţiuni   care  nu  numai  că  a  aprobat  ideea  lui,
      a  dat-o  învăţatul  economist  american    dar’  însusi  regele  Vieţui  Emanuel  al   a adus  între  altele  următoarele hotărâri:
      Da vid  f.tfr&îifcla  congresul  economic   III-lea  a  primit  patronatu^ţnsoţirii.         Reuniunea  internaţională  este o in-
      ţinut  în vai^Sfului  1396 în‘ Budapesta,                                              stituţiune  de  stat 'cu  representanţi aleşi
      care  din  simpkt  cetăţean,  prin  o  învă-     Pentru  întruparea  acestei  idei  mă­  de  fie-care  guvern  şi  se  compune  din­
      lătură  încordată,  apoi, prin  Încercări  de   reţe,  guvernul  italian  a  convocat  la  un   tre  adunare  generală  şi  dintr’o  comisi-
      tot  felul  pe  terenul  economie,  a  ajuns   congres (adunare) toate statele europene,   siune  (comitet)  statornică.  Adunarea
      nu  numai  un  scriitor  şi  filozof  vestit,   şi  americane,  cari  se . ocupă  cu  econo­  generală cârmueşte reuniunea economică
      dar’  chiar  şi  un  mare  proprietar  de   mia,  că  să-şi trimită-  pe  iacredmţaţil lor   internaţională,  întăreşte preiectelerfăcurer
      pămînt                                      Ia  congresul,  Care  s’a  ţinut  în România   de comisiunea statornică asupra brganizâ-
           Lubin  a  văzut  cu ochii  săi,  că toţi   Ia  sfârşitul  lui Mai  şi  începutul  lui Iunie   rei  şi  a  funcţionărei  aceleia,  statoreşte
      oamenii,  cari lucră  unul  şi acelaşi lucru,   anul  curent.                          cheltuelile  şi  întăreşte  socotelile.
      fie  aceia  neguţători,  fie  ei  meşteşugari    Lă  acest  congres  mare  economic,        Comisiunea  statornică,  care *se află
      să  constituesc  în  societăţi,  cari  apoi  au  luat  parte  însuşi  regele  cu  miniştrii  în  Roma,  cârmueşte  şi hotâreşte  asupra
      prin  comitetele  lor,  îi  informează  des­  săi,  apoi  trimişii  a  mai  tuturor  statelor  tuturor  afacerilor  economice  ale  ţărilor
      pre  mersul  şi preţul  cutărei  neguţătorii  economice.  Ca  să-i  îmbărbăteze  şi  în­  cari  s’au  înscris  la  reunitme.  Această
      sau  meşteşug,  numai  economii  de  pre-  sufleţească  oare cum  regele  a  donat în-  comisiune  se  compune  din  câte  un tri­
      tutindenea  au lucrat  până  acum  răsleţî,  soţirei  venitul  anual  deja  două  moşii  mis  şi  ales  pentru  fie-care  stat  înscris
      fiecare  de  capul  său,  cum  să  mai  zice,  mari  de  ale  statului,  cari  se  află  între  ca  membru  al  reuniunei.  Un  trimis  de
      servind astfel  »ca  material bun  de muls  Tisa  şi  Livorno  cu  un  venit  anual  de  aeeşt.ea  poate se represinte  şi mai  multe
      şi  tuns«  din  partea  tuturor  agenţilor  şi  300  de  mii  de  lire  ca-să  se  întrebuin­ state,  dar  numărul  lor  nu  poate  trece
      veneticilor  încuibaţi  în  mijlocul  lor.  ţeze  spre  scopurile  reuniunei.          peste  15.


                 F   O I   T A                        Toate  ale  acestora  înalte  ideale        Caută  să  posezi  un  bun  dar
                                                    Ca  parole  timpului  recer  a  fi  şi  loaiale.  .  Nu  perde  timpul  d’aur  în  zadar?   ;
                                                      Timpul  la  muncă  de  fapt  ne  chiamă     «Gvchirezul  —  joacâ  -ţ-  sbârnăe,
                                                                                                  »Ca  un  priznel  se  ’nvârte  —  sfârăe».
                   Chichirezul.                     Cu  conştiinţă  a  ne  da  de  toate  seamă.
                                                      .Chichirezul  —  joacă  —  sbârnăe,      In  fine  filosoful  foc  se  ’nfurie
          Adformat  după  .Iiig en d »   din  iViunchen  »Ca  un  priznel  se  ’nvârte  —  sfârăe».  Loveşte  chichirezul,  bucăţi  îl  sfâşie.
                                  de  Dem.  larca.                                                Astfel  precis  îi  dă  dovadă  -
                                                    Filosoful  cruntat  ear’  îl  provoacă,
          *Chichirezul-joacă-sbârnăe,               Deschideţi  urechea  nu  fi  toacă?          Câ’n  lume  nu-i  lipsă  chiar  de  sfadă,
          «Ca  un  priznel  se  învârte-sfârâe».      Nu  pricepi  tu ? Nouăsprece secoli trecură   Amu  stătu  din  joc  şi  din  rotunde
       Iată  vine Ja  el  un  mare  filosof,        Arată  sporu-ţi  făcut  în  bătătură ?     De  sfaturile  mari  începu  a  se  pătrunde
       tprivindu-l  ca  şi  prudentul  Isop           Ca  scopul  şi  deviza  s’ajungem,       Iată  resultatul  îndată : Chichirezul  şi
                                                                                               Priznelul  se  poticni,  înceată  a  se  îttvârtt
          Răsti ndu-se  la  el  tare  ’nflăcărat      Obscurul  gonimu-l,  nepâsul  ’nvirgem.
                                                                                               .Chichirezul  nu  mai  joacă
        Apoi  îi  zice :  Ce  te  suci  aşa  dezmerdatî   Cini  cu  timpul  nu  ’naintează,      A  devenit  praf,  sună  ca  o  toacă.
          .Chichirezul  — joacă  —■  sbârnăe,       Hulit  de-a  sa  ginte  el  se  defăimează.   Morala:  »Cel-ce  cu  timpul  n’avanzează
          »Ca  un  priznel  se  'nvârte  —  sfârâe».  .Chichirezul  '—  joacă  —  sbârnăe,       ’Şi  perde  a  vieţii stea  şi  rază.
                                                      »Ca  un  priznel  se  ’nvârte  —  sfârăe».  (Nu  fi  chichirez  gâlceâvă.
        înţeleptul  filosof  frumuşel  li  mai  spune:                                           (Deschideţi  ochii  şi  a  ta  glavă?
                                                    Acum  filosoful. se  gată  a  pleca;         .(Lucră  şi  fii  cuminte 1
       înţelegi  a  omenirei  natură  şi  voie  bună ?   Trecători  din  astă  lume  vrei  a  respecta?   (Onore  fă  l’ata  ginte 1«
       Ele. constau  din:  ştiinţă,  progres  şi  gloria  Nu  cerca  al  naturi  dar  a  combate ?
                                      [străbună.    Te  perzi  cu  a  tale  fapte  ignorate i
   1   2   3   4   5   6