Page 3 - Bunul_Econom_1905_31
P. 3
Nr. 31 BUNUL ECONOM J ■ _______ Pag 3
porta in Rusia de Nord pentru sute de Comunîcaţiuni veţ şi pe a Iui Dr. Geza de Salay'în
mii de lei. " ' ‘ D ela Detta. Prohele acestea au succes foarte
O cestiune de o importanţă ex bine, aşa încât in scurt timp şoarecii
cepţional de mare pentru noi este aceia tbţi zăceau morţi pe câmpul de ex-;
re'at vă la cultivarea legumelor, adecă Din Raportai anual ni Reaoiunsi de agricnltnră perimentâre;
a grădinelor de zarzavat. , din eomitatn! Timiş. In sfârşit mai amintim că reuniu
Zarzavaturile şi legumele produc nea a aranjat în vara trecută (1904) la
foarte mult şi vin foarte bine la noi; (Conţinu >rc) Ciacoya o eXCursiune economieă^comună,
cultura lor se impune din trei cause Cu privire la cultura tutunului la care a participat o mare parte de
h o t ă r â t o a r e - (tabacului) constatăm cu plăcere, că economi din comitatul nostru dându-
1. Poporul nostru este mai mult li să ocaziune a vedea economia raţio
vegetarian, şi acest regim însoţit cu pe când în anul trecut abia în 2 co nală a şcoalei de agricultură de acolo
lapte, ouă şi brânză, constitue un regim mune şi adecă în Gilad şi Voi tec s’a şi a lua exemple bune pentru a purta
cultivat tutun, in anul acesta s’au insi
alimentar superior când este variat şi nuat încă 5 comune' nouă pentrn cul o economie mai raţională şi corespun
pregârit cu pricepere; ^ ; tura tutunului, şi adeca.: Gâttaja, Parţa, zătoare intereselor economului.
2. Poporul nostru posteşte o zi
Varjas. St^Andrâs şi Oetvosfalva, aşa
din trei, dacă nu şi mai mult în tim că în present să culiivâ prin interven- (Va urma)
pul anului, şi posteşte tocmai primăvara ţiunea reuniunei pe un teritor de 385
când ese la muncă grea şi vara în jugfere catastrale tutun pentru export Lucrările congresului
toiul muncei obositoare. Urmează dar în străinătate. La cultivarea tutunului
că regimul său alimentar trebue să fie economii să bucură de diferite favoruri B a n c i l o r p o p a 1 a r e din Romania.
alcătuit din leguminoase şi zarvaturi primind la început anticipaţiuni şi asi ... — 8KSS-'—
hrănitoare care să se pregătească iute gurată fiind vânzarea cu preţ bun din Discursul de deschidere a! dini D. Protopopescu,
şi să se păstreze uşor. parţea reuniunei. Peptru manipularea
3. Vara căldurile la noi sunt tro mai corectă a tutunului, precum şi preşedintele congresului ÎI. al Băncilor populare,
picale şi regimul vegetarian se impune, pentru controlarea mai, strictă reuniunea Domnilor i r .
ca răcoritor şi pentru a combate atonia a decis, a aplica în viitor grădinari
intestinală. - controlori pentru cultura tutunului. Pen In numele Conziliului de adminis
A; sosit momentul ca şi această tru acest scop ne-a succeş a procura traţie al Casei Centrale salut de bună
parte a horticulturei să recapete drep- loc pentru .2 grădinari la staţiunea de, venire pe membrii celui de al doilea
t irile şale in toate grâdinâriile mari - şi experimentare regnieolară pentru cul congres al Băncilor Populare.
micij fără deosebire. . . > tura . tutunului în Debreţin, pentru ca Suntem fericiţi când vedem, nu
Pe lângă horticultură vom avea mărul cel mare de delegaţi ce au aler
şi viticultura.. aceştia să-şi câştige acolo cunoştinţele gat din toate unghiurile ţărei ca să ia
_v Se pare că înainte de secolul XV, necesare pentru cultura raţioiia’ă a tu parte Ia această consfătuire.
tunului.
.
ţara noastră cnhoşţeâ puţin-vinul şi din Aceasta dovedeşte cât de' mnlt şi
contră era foarte răspândit uzul berei 'Nu. mai puţinăvâtehţ1une a dat de adânc a pătruns în pătura cea
făcută în condiţiuni simple, obiceiu» ce reuniunea hoastră cultura diferitelor mate a neamului, în clasa ţărănească
şe păstează Ta sărbătorile de primăvară plante industriale; Cu multe greutăţi încrederea în instituţia Băncilor Popu
ce se dădeau în cimitiriuî dela Rădâ- reuniunea a esoperât pentru răspândirea lare şi Ih rolul mare şi mântuitor ce
şeni până acum vre-o 40 de ani. D. mai uşoară a acestor plante, precum ele, sunt chemate a îndeplini.
Hâşdeu, savantul nostru istoric,'a dove sunt: cânepa, inul, sfeclele de zăhar, Este într’adevăr mare şi mântui
dit ăceasta; în scrierile sale. / plantele oleifere ş. a: procurarea să- tor scopul ce-1 urmărim, căci este vorba
Viile, odată introduse până în minţelor cu preţ moderat şi a asigurat' de emanciparea economică a plasei
nordul Moldovei la Cotnari, de Ştefan vânzarea productelor lor prin astfel de mai număroase a ţării, este vorba de
cel Mare, s’au răspândit iute pe întreaga contracte, în cari sunt apărate intere mântuirea nostră de sub iobăgfa eco*
suprafaţă a ţârei. Varietăţile de struguri sele jusţe ale economilor producenţi. nomică. '
de masă şi de vin erau. de ţot supe Pentru a răspândi cultura răchitei
rioare şi foarte numeroase, ast fel că nobile şi pentru a da ansă economilor Prin războiul pentru Independenţă
podgoriile noastre erau renumite în tot la. înfiinţarea de societăţi pentru induşi neam eliberat de sub robia săbiei, de
Orientul v tria de casă, reuniunea a apelat la co sub robia puterii politice.
Din cauza neprevederei noastre, munele, cari au arătat interes pentru Trebue acum se ducem lupta mare*
arar adus filoxera şi din nepriceperea astfel de cause, ca să înfiinţeze pe ho să purtăm războiul sfânt pentru a ne
noastră am perdut podgorii de cea mai tarul comunei staţiunei pentru cultura elibera de sub robia sărăciei, şi mai
mare însemnătate. O întreagă avuţie răchitei nobile. Până acum s’au înştiin grea şi *mai apăsătoare ca cea dintâiii
naţională a fost perdută şi porumbul ţat 2 comune şi adeca Aradul-Nou şi Domnilor 1
care adesea nu se coace a ap; rut pe col- Varjas şi satisfăcând acestui apel au
nele dătătoare de viaţă celor mai bune vii. căpătat răchita trebuincioasă gratis pre " Unul dintre marii noştri oameni,
Statul a cheltuit mult, dar lipsa cum şi câte 100 coroane ajutor dela de stat, nemuritorul C, A. Roseti, o-
de o direcţiune sănătoasă a fost causă minister prin intervenţiunea reuniunei. bicinuia a spune, în urma rszboiului
că nu s’a putut obţine rezultatul ce Pefttru ştârpjrea mătuşei de trifoiu pentru independenţă: »Âm biruit Plev-
era de aşteptat. Din fericire; a început şi a şoarecilor de câmp reuniunea a na externă, — ne mai rămâne Plevna
iniţiativa particulară şi se poate spera trimis apel în mai multe rânduri co internă «.
că în 10 ani podgoriile noastre vor ii munelor din comitat şi aptistiilor aces Plevna internă-! Dar nu este nu
în mare parte reînfiinţate cu neamurile tora pentru controlarea strictă la stâr mai o Plevnă internă! Sunt multe şi
bune de. viţă ce avem la noi. pi rea şoarecilor şi-a mâtasei. — S’au înfricoşate Plevnele interne ce avem
Din cele expuse aci se poate ve făcut probe peptru stârpi rea şoarecilor de biruit! 1 .
dea care este menirea acestei secţiuni şi în cu foşfor pe domeniul D lui Baron Iuliu Din; punct de yedpre economic,.
ce. direcţiune se va face organizarea ei. Ambrozy în Poganeşti, apoi pe dome Plevna internă este, de o parte Camăta,
niul D-lui Bela de Iesensky în Vlaiko- care mistueşte tot rodul muncii celor
