Page 4 - Bunul_Econom_1905_31
P. 4
Pag. 4. „ BUNUL ECONOM ,Nr. 31
slabi'şi nevoiaşi; este, de altă pr.rte Cinp a mântuit Franţa de acostă de culpabilitate, unul d? nevinovăţie,
lipsa spiritului ds prevedere, este lipsa prăpaşţie? .. care>-redete astfel acuzatului libe»tatea
spiritului de economie, este lipsa spi- Prin ce. putere s’a liberat teritorul şi’l puneau iarăşi în toate onorurile cu
rttului'd<rînîovârfeii-e la muncă! Este în mai puţin jde trei ani când toată lumea venite rangului său!
în un Cuvânt sărăcia poporului nostru. ca şi biruitorii, erau - încredinţaţi, că Fii mărinimos cu cei nenorociţi, şi
In contra acestei Pltvne' avem de nici peste zece ani nu vor părăsi Ger fii sigur că vei'regăsi în totdeauna răs*-
luptat; — Această Plevnâ ăvem de manii ţarinele zâlogite ale Franţei? plata cuvenită.
biruit, — căci fără de această birdinţă Numai prin neasemănata putere . . . i.Din amicul lineiimei'1
îndeşert vom fi câştigat independenţa economică a Franţei, numai prin como 1 ' de Jîorna T.-Jiu.
noastră politică. Va fi şubredă şi es- rile grămădite de timpi îndelungaţi de ---- _
pusă la toate vânturile neatârnarea po cătră poporul francez, popor muncitor
litică, dacă nu va fi întemeiată şi pe popor econom, cum nici un altul, poate, Calendar economic.
neatârnarea economică (aplause). nu mai este, s’a operat această' minune.
»Ce să facă omul cu libertatea Războiul a fost răsplătit, nouă în
când moare de foame«, vă spunea mai tăritori “.construite, armatele reînfiinţate . ' . A U G U S T
an ţărţ colegul nostru dl Neniţescu în şi în mai puţin de 10 ani Franţa şi-â La casă fi curte.
o frumoasă cuvântare plină de însufle reluat locul de stat. mare îu . sfaturile Lucra cel dintâi în luna aceasta
ţiri patriotice. Europei* ... este treeratul. înmoaie cânepa şi inul-.
La ce ne va folosi independenţa ' , • , (Va urma). Udă grămada de gunoi cu z&maJuL
politică, dacă la cea dirrtâiu criză eco — - Cară acasă grâul treerat şi vânturat.
nomică zarafii- nemiloşi vor putea să Uscâ poame şi fasole pentru- iarnă, Vân
ne sugrume, cu lanţul ce ne-a făurit O lecţie de umanitate. tură adeseori grăunţele, să nu se mucef-
sărăcia noastră, silindu-ne să ne, înda • t ,i<~> - - . - zască. Grâul treerat intinde-1 th strat
torăm eătră cei din afară! . % Carol-Eduard Stuart fiul preten subţire şi întoarcel iute.
dentului la tronul Angliei, fiind bătut In Grajd (Stal).
Domnilor!
în lupta la anu 1746 la Culloden, ca In genere caii trebue ţifiu|k pen-
' ^Istoria lumeir stă de faţă pentru pul râu a fost pus şi la preţ de guver trucă lucrul de toamnă cere multă pu
a ne dovedi cât de nemăsurată este - nul englez. Urmărit fără încetare, oste tere; şi ou deosebire cailor trebuie daţ
puterea bogăţei intr’o ţară. nit Ca un animaP izgonit, el a fost siUt mult ovâs. Dacă caii din catttsa căldurii
Reamintiţi-vă pentru un moment într’o zi să ceară adăpost unui om pe celei mari, nu mănâncă atunci trebuie
ultimul râzboiu, mare şi îngrozitor ce care-1 ştia că este- inamicul său de scăldaţi şi adăpaţi. Vitele, cărora le dai
a avut loc sunt aproape 35 de ani, moarte. nutreţ verde, e bine să le mai laşi pe
între două neamuri mari şi puternice Fiul regelui vostru — îi zise el afară pe la câtnp cât mai des, barem
•din centrul Europei, între Germani -şi — vine a se ruga de D-ta, ea să-i dai până la capetul lunei. Rîrnătofii, din
Francezi." o pâne şi un mi6' adăpost. Eu ştiu ura cauza căldurii, celei mari e bine a-i lăsa
• In mai puţin de 6 luni Franţa, ce o nutreşti în potriva mea şi a pă la păşune numai dimineaţa şi sara, pe
•care până aci stăpânea lumea -cu preş-: rinţilor mei, dar te cred prea mult om lângă aceea lasă-i des la apă. Adună
tigiul ce-ş» recăpătase, îşi văzu puterea de onoare pentru că să’ abusezi d e ' şi pune oauăle de găină mai bine în
politică zdrobită prin puterea armelor! încrederea şi de nenorocirea şi. să mă cenuşă cernută pentru iarnă. Glşcele
trădezi., vUtte,. că mantaua mea care în decursă! lunei mai lasă-le pe mirişte.
Când, după îngrozitoarele înfrân m’acopere, vei putea într’o zt să -mi o
geri dela Sedan, dela Metz şi din ju aduci în palatul regal al Marii Britanii, Dacă vei vedea, că albinele prea- mult
rul ^ Parizului, - toate Intâfiturîle : Franţei dacă norocul mă va ajuta să scap. şed pre' afară, e sămn, că n’au ce luară,
-erau ruinate sau cucerite. - Ridică_ coşniţele, punând sub ele nişte
Gentilonul ştiu a’şi impune tăcere bucăţi de scândură potrivite. Stupii
Când cea mai mare parte a ar urei sale politice; el procură nobilului fără matcă se împreună cu alţii mai
matelor sale erau desfiinţate sau căzute fugar toate ajutoarele ce situaţia sa îi slabi. Inedeşte coşurile de albine,. dacă
în robia învingătorilor; 1
permitea şi păstră s îcretul cerut; ba acestea să grămădesc la gura lor. Al
Când însăşi capitala Franţei Pa- făcu chiar şi mai mult: el îi dete m:j- binele acum grijeşte şi omoară trântorii,
rizul, fala lumei, capitulase, fiind strâns loaceleTde a ajunge până la malul mării depărtează pe cei morţi şi te pazece_.de al
, într’un cerc de fier şi de fpc, toţi so şi izbuti să-l îmbarce pe un bastiment bine răpitoare cari încep în luna ace
coteau că Franţa este ajunsă la pragul franbez^ care l’a dus în siguranţă. asta-, ", ' ,
peirei! ■ ' Afacerea însă făcu zgomot şi peste Pe câmp.
Biruitorii înse nu cugetau tot aşa câtva timp gentilomul a fos^ acuzat de Samănă rapiţa până în 20 a lunei.
şi nemiloşi ca toţi biruitorii nu se în- a fi dat adăpost fiului pretendentului Seceră ovăsul ce-1 mai ai; tot aseme
.destuleau numai cu victoria armelor! şi de a se fi făcut astfel culpabil de nea continuă cu secretul grâului. Sea
Ei voiau — le trebuia -— şi bi înalta trădare. i mănă săcara, Arâ^ pentru toamnă şi
ruinţa economică. Gentilomul să prezintă înaintea ju pela capetul lunei poţi începe şi cu
Trebuia sleită, desfiinţată şi pute decătorilor săi, cu o noblâ sigurahţă şi sâmănatul, îndată-ce s’a muiat pământul
rea economică a Franţei! le dete tuturor această lecţie de uma într’atâta, înriât e asigurată resărirea.
nitate :
Şi astfel, pe lângă dezmembrarea Pe livezi.
a doua din cele mai frumoase şi mai — Admiteţi nobili judecători, că In săptămâna ultimă a lunei dces^
-bogate provincii; — pe lângă enormele înainte de a mă întreba, să vă întreb -- teia trebuie cosită otava. Păşunatul prin
contribuţiuni de războiu impuse în tot eu, care dintre voi, dacă Carol Eduard, Kvezi se poate începe; şi-cu deosebire
timpul luptei, — se aruncă în balanţa s’âr fi refugiat în casa sa, ar fi fost vitele cornute <ju-le acolo.
păroi, ea un alt »Vae Victis*, despă atât de laş, pentru al trada şi al preda ?
gubirea, neînchipuită până atunci de Lâ această întrebare,, toţi judecă In grădină. ,
mare, de 5 miliarde şi zălogirea ţărei torii se ridicară şi cu o înţelegere una Continuă cu oculatul. Sapă în jurul
pâqă fa. achitarea lor! nimă pronunţară, în loc de un verdict pomilor mai tineri. Seamănă sâlată de