Page 5 - Bunul_Econom_1905_31
P. 5

Nr.  31                                             BUNUL  ECONOM                                                     Pag. 5
                                                     X

      iarnă.  Adună  sâmânţele  coapte  de  le-               Războiul                       luptele  n n i. dea  rîndul?  Dacă  statul
     .gunv,  eurâţeştede  şl  le acăţă  în cui, pu-                                          major  stiâ  aşa  înapoi,  de  masa  trupei,
      i ându Iş  in săculeţe, .Altoii oculaţi-, dacă    r u s o - j a p o n e z .            aşa  încât  viaţa, conducătorilor  e  asigu­
      ’vezi,  ca  nu  ş’afu  ,prins,  oltoieşce i  din                                       rată,  cum  să  îi  tragă  inima  pe  soldaţi
      ■qp.ix  Propteşte  pomii  prea  încărcaţi  şi    Djpă. o , telegramă  din  Berlin  7   a  dovedi  atâta  jertfă ?  Numai în  tabăra
      iăre'şte  poamele  prea  dese,  ca  să  se   August c.  «Localaiizeiger din New-York   de  resbel  ne  aflăm  grămadă.  El  nu
      poate coade. Stţaturile goale seamănă-le   'anunţă,  că- nu  prea  sunt  speranţe  de   este  un  ignorant  numai  la  întrebările
      cu  legumi,, ce'răsar  iute;  ca :  sâlată, ri-   pace  şi  o  înţelegere  între  membrii  mi--   generale  ci  şi  în  arta  de  resbel  se  în­
    .  dichi,  cnrechi  nemţesc, şi alte asemenea.   siunei  nu  va  ajunge  Ia  resultat.' Witte   fundă  îâ  el  o  completă  tabula  rassa.
     "Gată  cu  adunatul  plantelor  aromate  şi   a  afirmat,  că  Rusia  nu  vrea  a  ceda   Toată  înţelepciunea  belică  este  Ia  el  a
      acelora,  cari  se , folosesc  în  medicină.   nimica  din  teritorul  ei  proprio,  nici   carte  cu  7  sigile.  Da!  El  a  uitat  de
     -Sădeşte  vioaie.  Cpseşte  pajistele.  De­  despăgubire  de resbel. nu  voeşte a  plăti.'   mult,  că  a  fost  în  şcoala  de  nobilime
      părtează  florile  uscate  de  pe  crengi.   Şedinţele  serioase  de  pace s’au început   (iuncher),  în  care  multe  şi-a  însuşit.  .Şi
      Plantele  cepoase,  ca  tulîpariu!,  vioaia  ş.   la  8  1.  c.  Witte  cere  a  i-se  preda  de   oare  ce  a  învăţat  în  această  şcoală ?
      a.  oacă  au  fost  în  acelaş  loc  mai mulţi   misionarul  japonez  toate  condiţiunile   Aci  posed  un  exemplu:  colonelul,  cu
      ani,  sadeşte-le  intr’alt  loc.  Adună  sim-   înscris,  şi  tot Înscris va  răspunde.  Ne-   care  din  întâmplare  ih’am  întors  din
      buri'de  tot  felul  de  poame.  Din  poa­  gpţiaţiunile de pace vor dura  8 —10  zile.  Mandjuria  în  Rusia  europeană,  mă rugă
      mele  bune  căzute  pe  jos,  fă  must  de       La*31  Iulie  a.  c.  Ruşii  sub  gu­  ai  explica  ce  este  semstvo  şi-  încă  un
      mere.                                      vernatorul  inzulei Lapascow s’au  predat   esetnplu:  Ne-a  adus  5  oficeri prisoneri,
                       La  vie.                                                              şi  trebuea  să  îngrijim  cum  să-i  incuar-
                                                 Japonezilor  cu  70  oficeri  şi  3200  sol­
           Isprăveşte  cu  plivitul  şi  ultima  să­  daţi.  Asemenea  au  predat  şi  tot  ma-'   tirâm,  unul  din  oficerii  noştri  propuse,
      pătură  a  viei.  Culege  sămânţa  dirv  le-   terialul  de  războia,  'mapele  şi  actele   că  locul  cel  mai  potrivit  ar  fi  garda
      gumile  sămănte  în  vii?         >        adm.  militare  şi  civile.                 puncipală,  însă  şeful  dela  gardă  nu
                                                                                             consimţi  cu  această propunere.  Precum
                     In.  pivniţă.                     Cum  s’a  exprimat  Majorul  Ha-      mă  informai, să  aflară  la  garda  princi­
           Pregăteşteiţi huţile pentru  struguri,  ralambie'  despre  înfrângerile  ruseştii   pală  nişte  oficeri  japonezi,  cărora  ca
      tot  asemenea Tşi  teascul.  Reparează că-  Acest  oficer  din  statul  major  român,   mai  cultivaţi  nu  vrură  ai  arăta,  spre
     . zile  pentru, vinars  şi  căldările?      care  a  fost  ataşat  .militar  în  armata   ruşinea  lor.  Unul  căpătase  arest,  căci
                                                 rusă,  şi  a  fost  fh  Manjiuria,  se  află  in
                     In  pădure.    '  '                                                     comisese  o  transgresiune  faţă  de  o
                                                 concediu  la  Bucureşti  a  comunicat  zia­
           Hotăreşte  timpul  pentru  tăiatul pă­  relor  din  ţară  că;  Roşia  n’a  fost  bine   jună,  altul  era  arestat,  căci umblase  ca
      durii  pe  iarna  viitoare-.  Adună  j:r  pen­  pregătită  de  resbel  şi  declararea  râs-   un  fiacăr  toată ziua,  ît  dădu-se  numai
      tru  rîmbători  (porci);  pliveşte  şi  dacă   boiului  a  fost  prea  pripită.  Depărtarea   20  copeici  (52  fileri)  şi  din  causa  a-
      e  secetă,  udă  şcoala de pomi.—  Adună   de  80Q0  klm.  din Rusia  până pe  câm­    ceasta  se  escase  între  ei  un  şcandal
      nuele  pentru  coşuri.' Din  smeură  faceţi   pul  de  războiâ  a  fost  colosală  şi  mult   pe  stradă,  altul  îi  muşcase  nasul  unui
      si rup,  că  devine  o  beutură  răcoritoare   a  împedecat  şosiţea  armatei  şi  a  pro­  când  era  în  stare  de  beţie.  Astfel  ab-
      şi  sănătoasă  amestecând  cu  apă  seau   vizoriilor  la  timp.                       starâ  de  a  duce  pe  prizoneri  la  garda
      borviz  rece.'                                                                         principală. Jefuirea  şi  hoţiile de coroană
                                                       Răscoalele  şi  turburările  interne   sunt' la  ordinea  zilei,  cine  nu se  ocupă
                                                 in  Roşia  încă  aucauzat  mari  pedeci     cu  astfel  de  meşteşuguri,-  nu  figurează
        REYOLUŢIA ÎN  RUSIA                      în  expedarea  regalată  a  armatei.  Ku-   ca  erou  al  virtuţei.  Mai  urmează  u n '
                                                 ropatk'm  merită  totuşi  landă,  căci  deşi   exemplu  ciudat:  unui  oficer  căruia  îi
                                                 a  spferit  înfrângeri,  deşi  armata  japo:
           Soldaţii  dela  batalionul  Cherson                                               era  încrezut  transportul,  însuşi  mi-a  is­
      primeau  mâncare rea şi puţină, trebuiau   neză  a  fost  în  preponderenţa  şi  poziţia   torisit:  «Sosind un  transport cu vagoane
      să  facă  serviciu  greu  şi  erau  şicanaţi   lui  strategică  a  fost  nefavorabilă,  el  a   de  proviant  şi  informat  ce  să  află  în
     şi  chiar  chinuiţi  peste  măsură, din  care   salvat  armata  rusă  dela  o  catastrofă   el,  mă  dusei  acolo  şi  mi-se  spuse:  Bu­
     - cauză  mai  mulţi  soldăţi  se  conjurară  a   sigură.  înlocuirea  lui  ca ■ Lienevits  s’a'   cate.  Aflaiu  preţul, adecă  că  1  pud  (16
      omorî  pe  comandantul  colonel  Dawi-     făcut,  de  oare-ce  prin  multele retrageri   klgr).  se  căpătă  cu  60  de  copeici  (1
      dow.  Pe  când  batalionul  se  afla  pe   a  trebuit  a  da  Ruşilor  nouă  speranţe   Cor.  50  fii.)  deşi  după  instrucţia  noas­
      câmpul  de  exerciţiu,  un  soldat  Trebus   de  învingere.                            tră  putea  plăti,  pudul  cu  1  rublă  80
      nu  voi  a  se  supune  comandei,  astfel       Linevits  este  .un  comandant  su-  copeici  (4  Cor.  70  fii).  îndată  cumpă-
     colonelul  îl  mustră  şi-l  ocărâ  aspru   prem,  bun.  organizător  şi cunoaşte  mo­  rai  acele  bucate  şi  le expedai  la  desti­
      Atunci  mai  mulţi  soldaţi eşiră din front   dul  da  luptă  al  Japonezilor.  Rusia  va  naţie.'  ■■■■■  .
      şi-l  atăcară cu  baionetele  rânindu-1 gro­  desfăşura  în  fine  forţa  s’a  militară  în   Sunt  curios  a  şti  cum le-ai socotit
      zav în 5 locuri pe colonel.  Un căpitan vo­  o  apropiată  luptă  decisivă.            prepozitului,  întrebă  un  oficer  prezent.
      ind a sări colonelului în ajutor, încă fu bă­                                          I am  dăruit  coroanei  7000  de  ruble,
      tut strajnic,  încât ceialalţi oficeri  de abea                                        răspunse  cu  fală  norocosul  de  liferant.
      putură  face  ordine.  —  Revolţanţii  fură   Ce să petrece pf «impui de războia^      »Eu  le-am  socotit  pudul  cu  1  rublă
      traşi  în  judecată  înaintea  tribunalului                                            20  copeici  (duplu)  deşi  eram  în  drept
      militar,  pedepsiţi  fund  5  soldaţi  cu                                              a  le  socoti  cu  1  rublă  80  copeici  pu­
      moarte  prin  glonţ  şi  pe  Trebus  la  7      Un  oficer  întors  de  pe câmpul  de  team  profita  încă  câte  60  de  copeici
      ani. muncă  silnică,  pe  alţi  2  la  5  ani  resbel  din  Mandjuria,  publică  foaia  la  pud.  E  îngrozitor  câte  au  de  a  su­
    : şi  pe  1  so’dat  la  4  ani  muncă  silnică.  »Nowosti«  dând  expresiune'  întâmplă­  feri  soldaţii  în  astfel  de  împrejurări  de
           In  guyernamentuL  Saratow  ţăranii  rilor  zise:  Dacă  a  cetit  cineva  despre  furtişaguri.  Eu  am  plecat  de  pe  câm­
     sunt  î i  deplină  revoluţie,  ei  dau  foc  molimile  (epidemiile)  escate  în  ţara  pul  de războia  în  Mai  şi soldaţii purtau
      pădurilor  şi  caselor  proprietarilor  mari  noastră,  atunci  ej  va  şti,  că  acolo  aşa  tot  cizme  groase  de  pâslă.
     şi  se  luptă  între  sine.                 ceva  graseazâ  continuu.  Necultura  în­        Adese-ori  am  văzut  soldaţii  cu,
           In  şcoala  militară  din  Petropole  tre  armată, furături,  disordine,  lipsa,  de  cisme  de  pâslă,  şezând  înaintea  ujud
    -s’a  găsit  o  Ti pogr a f i e   secretă şi mai  încredere  la  lucrurile  începute,  aceste  halat  şi  unui  fes  chinezesc.-   /   !
     «•multe  proclamaţiuni  revoluţionare.      sunt  la  ordinea  zilei,  — pe  situaţie.  De                    D upă  Untertvald.
                                                 ce  am  fost • învinşi ?  De  ce  perdurăm
   1   2   3   4   5   6   7   8