Page 1 - Bunul_Econom_1905_32
P. 1
A n a l V I. O ră ştie (Ss& AszvArc»), 2 0 A o g u s t a. 1005 Nr. 32
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl COMERCÎU
0R6ÂM AL: „Renninnii Economice din Orăştie" şi „Rennionii române de agricultură din comitatul Sibiiului“.
A B O N A M E N T ® : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pentru Ro mâ n i a şi striinătate'15 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele st inserţiunjle se 'plătesc înainte.
Pe an 4 coroane. (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) se socotesc-după tarifă, cu pr e ţ ur i m o d e r a t e
PROBLEME SOCIALE ŞI ECONOMICE') veţi vedea făgăduind credinţa străbună,
n’ai şti pe ce să pui mâna mai îngrabă,
■_£._ " n’ai şti ce rană să lequeştl mai întâiu, făcându-şi lei de traiu nou, depărtân-
căci toate de-opotrivă sângerează, n’ai du-se astfel de lumea reală, în care
De loan I. Lăpe'datu, profesor.
şti cui s’ajuţi m a i î n t â i u ş i mai pe trâeşte şi ’n care trebue să trăiasă, fără
„Ajută-te, şi Dumnezeu teva ajuta",
urmă, căci toţi deopotrivă cer şi toţi să înţeleagă, sărmanul, că prin aceasta
De m’ar întreba vre-unul dintre
de-opotrivă merită să fie ajutoraţi. şie-şi păgubeşte şi urmaşilor săi.
cei prezeoţi, ce m’a îndemnat să urc
Veniţi numai şi âruncaţi-vă privi Veţi vedea toate acestea, dom-,
această tribună, să mă prezint azi îna
rile pe oti-ce parte locuită de acest nilor, veţi vedea încă* multe alte rele
intea d-voastră, rugându-vă să-mi în
neam năcăjit, şi veţi vedea, că nicăiri şi nu vă veţi putea. mira în deajuns
găduiţi a vă întreţinea cât va timp cu
viaţa şi traiul lui nu vă va mulţămi cum s’au putut năpusti toate aceste pa-
desvoltarea, unor probleme de ordine
nici măcar în parte. Veţi întâlni la tot costi pe capul unui popor şi bun şt
socială şi eco^pmică în interesul po
pasul lipsă şi sărăcie, desnădejde şi muncitor şi şi moral ca al nostru, Cu
porului nostru, f~ cu greu. v’aşi putea
desgust. In schimbj însă, veţi* găsi pe o inteligenţă destul de număroasâ, ce
răspunde. Cu greu, nu pentru-că n’aşi
sărmanul Român muncind din greu de nu pregetă a povăţui în bine şi spre
avea ce, nu pesntru-eă n’ar fi motive,
dimineaţa -până sara; din tinereţe până’n folos pe cei de-o lege cu dânsul. Dar
cari să mă determine nu pe mine, dar
bătrâneţe, dar ' te d ^ ş j^ p o r pe urma căci în faţa acestor stări îngrijitoare ar
pe alţfi-cu "mintea mai luminată, cu ju
străduinţelor şi sudorilor sale aproape fi nedrept să tăgăduim, că nu se lu
decată mai profundă şi cu experienţă
de loc. - crează, şi nu se urzesc mereu la pla
practică mai bogată s’apuce condeiul
II veţi vedea cu traista de gât, nuri pentru îndreptarea scăderilor, le
în mână, ori să-şi ridice cuvântul; ci
cu toiagul în mână - pornit pe calea cuirea relelor şi consolidarea noastră
pentru-că tocmai motivele sunt atât de
pribegiei, să-şi caute norocul în ţări ca popor şi naţiune. Nu putem însă
multe, greutăţile atât de mari, relele
străine. 11 veţi vedea pe alocurea ajuns s’ascundem, că multa muncă ce se de
şi nevoile de cari suferim atât de grele,
la sapă de lemn, la culmea desnâdejdei, pune e zadnrnică şi fără folos.- Toţi
în cât de ai sta să cugcţi ce ai de fă
dând credinţă vorbelor celui dintâiu voim să zidim şi încă la acelaşi edifi
cut, ce trebue ,şi ce poţi să faci, zău
venit, fir-ar fi acela jidovul cel mai ciu, dar temelia fie-care o pune altcum
*) Conferenţî. ţinută Duminecă în 12 Iunie greţos, căzut jertfă unor făgâdueli -de şi în altă parte şi fie-care în alt chip
st. n. 1904 cu ocazia adunărei generale a despărţă şerte şi plătindu-le scump, nu arare-ori s’apucă de zidit. Unii Încep dela mijloc,
mântului I (Braşov) al » Asociaţ'unei pentru litera
cu preţul vieţei chiar. Mai mult. II alţii dela straşină şi eară alţii ar face
tura română şi cultura poporului român».
F O I r A Puterea de viaţă a naţiunii de corb alb. Cultura română, ce au adus
Române. cu sine în Dacia din alte ţări ale lumi mai
fericite şi mai desfătate, şi au transplantat-o
HujMk tis*.» Discurs, rostit de fericitul T im o te iu în acest pământ rece şi îngheţat, cultură
C ip a riu cu ocazia inaugurări » Asociaţiunei
de care mărturisesc toate ruinele şi toate
pentru cultura şi literatura poporului R o
Troian de floare de mălin unghiurile patriei noastre, — acele 40 dp
mân» în 1860.
Mirosul lui te’nbată; / cetăţi, ce le numără Ptolomeu în geografia
Excelenţă'! Domni şi F ra ţi!
Ţi-aduci aminte când sub el sa cu numele abia cu 50 ani după strămuta
Te-am sărutat odată ? Când ne uităm înapoi la istoria popo rea noastră în- acest Babiion, — toată mai
rului nostru şi mai cu seamă la a naţiunii toată căzu prada gintelor barbate, care îna
Dar uităte s’a veştejit noastre din astă patrie dulce, care e întâiul inte de a prăda Grecia şi Italia, Atena şi
Călinul din grădină, leagăn al vieţi române, pe acestea Iocuri nor- Roma, se (păru că din prada patriei noastre
Pe când aminte îmi aduc dice-orientale, mai că nu aflăm în şirul atîtor şi din ruina culturi române'de pe acest pă
Tu eşti dragă de-vină. mari secoli, dela începutul celui al doilea al mânt âu prins gustul de a se încrunta în rui
erei creştine până aci m, peste mijlocOl celui nele şi ale celor-l’alte provinci din imperiul
Deci vină să, ne împăcăm "de al X IX secol, de cât numai zile de lacrime roman. Din această ruină totală a naţiuni*
1 Sub umbra lui cea rară de dureri şi de suferinţe de toată forma; iar numai D-zeu ştie cum am scăpat, numai ca
Ş ’apoi să vezi cum va-’nflori zilele^ de bucurie pentru pe porul român şi prin minune, şi numai cu pielea şi cu viaţa,,
La altă primăvară!.. pentru naţiunea noastră transilvană în specie căci acelea inscursiuni şi prădări nu. ne-au
z. au fost mai puţine şi- mai rare, de cât pana răpit numai averea şi cultura, ce am avut-o.
