Page 2 - Bunul_Econom_1905_32
P. 2
e c o n o m , \
: 2 - v - , , ■ / Nr. 32
\
mai întâ'U. coperişal, fie-care după cum noi e lipsă de o ' mână magică şi acea cu timpul va. trebui să întănţuească
crede, c i p să iasă m ii bine la cale. mână e ordineaşi disciplina, ce' trebue toate forţele vii ale neamufuî nostru.
Pentru .aceea însă edificiul nostru nu sâ ni-o însuşim. Ei, dar aceasta nu se' Cea de a. doua e o problemă de in
, va să. sport,ascâ ! Şi ştim bine . ce-i poate'face pe --repezeală, şi de-ocam- teres particular, dar pe care o pretinde
năcazul, ştim câ-i lipsa de unitate in dată tot ce se ceţe dela- noi, înainte interesul obştesc, pe de-o parte să nu
acţiune şi cu toate aeestea totuşi toc de a ne apuca, de "organizarea vieţei ne nimicim prea'de vreme, -pe de altă
mai astăzi, când ni-se impune mai se noastre social-economice/ sunt două lu parte atunci, câtad aceşti particulari
rios consolidarea noastră pe toate te- cruri: sâ-şi facă fie-care datorinţa, să vor fi chemai să între îh organizaţia
renele, pare că nu ştim ce să începem. şi-a-facă chiar şi atunci când alţii nu comună, să fie în de-ajuns şi bine pre
Omul înţelept nu ar sta prea mult şi-ar face o ; al doilea sa şi caute' fie gătiţi.
pe gânduri,- şi-ăr strânge toate puterile care greşelile în el însuşi, căci şie-şi Cu aceste două probleme permi-
şi ar pomi să mântue, ce mai e de îşi poate pofonci, altora nu! Numai cu teţi-mi să mă ocup pe scurt*'
\ • - -• ;<•> .r, •. .-
mântuit. Aşa să' purcedem şi noi, să aceste două, cendiţiuni ne putem apuca ‘ (Va urma)
facem ce mâi putem face, să mântuim de organizarea vieţii noastre social eco
ce mai e de mântuit,.. să ne organizăm nomice, căci această- organizaţie va fi
una dintre cele mai grele, dar totodată „&S0C1ATIDNBI PKUTRO LITERATURA ROMÂNA
şi. să ne apucâtp de fapte. Şi cum
ŞI CULTURA POMULUI R0MÂN“.
singurele terene, pe cari ne mai putem şi una dintre cele mai frumoase prb-
mişca sunt terenul cultural, social şi bleme sociale. Cei cari ştiu însă, că ori Salutând cu bucuriă aăujlClTeCL
economic, aceste vor avea să formeze ce reformă socială se poate îndeplini ĂSOCidţlltRSi din acest1 an împreunată
şi caracterul organizărei noastre în număr în vfemfe îndelungată de zeci cu festivităţile descrise in programul,
ce-i publicăm mai jos, .dorim ca inau
munca viitoare. Trebue să ne reunim de ani de zile, vor înţelege ce pacienţâ
gurarea muzeului acesteia să".fie ca o
la muncă comună, în marginile acestpr ' şi stăruinţă, ce voinţă tare şi nestră
bază nouă la ţndiuţarea -culturală eco
trei terene de activitate. Grea problemă, mutată vor; trebui sâ dovedească cei-ce nomică a poporului nostru şi expozi-
domnilor, căci pe noi la o astfel de şe vor hotărî şă Intre'în luptă. ţiunea aranjată să-şi aibă rezultatul
muncă comună nu ne va putea aduna Căci dupâsmodesta mea părere, o aşteptat întru promovarea 'intereselor
nici legi, nici apeluri,- nici întruniri, ci astfel' de reformă social-economică tre lui vitale. *S ă t r ăe as că, să crească
şi ’nfioreas c ă*.
numai nevoile şt necesităţile noastre şi bue pornită în două direcţii, T r e b u e
Redacţiunea
şj aceste numai .atunci, când se va deş- p u s ă baza,; t e m e i u l a c e s t e i X P*
• B U N U L - E C O N O M * .
volta în noi spiritul de ordine, şi de f o r m e, co 'altg, cpvinte trebue făcut
disciplină, ceea-c'e, din nefericire, ne începutul organizării noastre social-eee-
A V I Z
lipseşte mai mult Numai ardi iţea şi nomiee, Pe parte,- de oare-ce j
pentru vizitaţorii expoziţiunii şi ai serbări
disciplina nfe va putea reuni la o muncă această reformă vă " dura vreme înde
lor ce se vor aranja în Sibiiu în timpul
comună, folositoare şi cu viitor, căci lungată, şi de ioare-ce cu cât va creşte dela 6/ig pănă 15/28 August 1905 din in
precum la o maşină toată roata şi ro şi se va desvolta va pretinde dela noi cidentul inuagurârii Muzeului istoric etno
grafic al «Asociaţiunli pentru literatura ro
tiţa trebue să- stea la locul ei, tot şu forţe tot mai tari şi mijloace mai mo mână şi cultura poporului român».
rubul să încătuşeze anumite părţi, ase derne, ni-se impune, ca o a doua pro
menea şi în munca noastră comună tot blemă^ o: activii file mai vioae mai chib Pentru orientarea prealabilă a pu
factorul viu trebue săşi aibă partea sa zuită, şi cu mai multă pricepere pe blicului român, care va vizitaSibiiul în
dela care nu se poate abate. Dar pe toate tereneU ' de activitate economică._ timpul dela 6/19— 15/28 August a. c.
şi ca răspuns la multele scrisori prin
când maşina poate fi arangiată de me- Să distingem bine 1 Cea dintâiu e o
cari se cer informaţiuni asupra serbă
hanic şi inginer, pe atunci pe noi mână problemă de infteres obştesc, "la care
rilor proiectate din incidentul Adună
omenească nu ne va putea aranja. La desigur puţini se vor arngaja, dar pare rii generale a »Asociaţiunii« şi al inau-
dar ne-au răpit şi mii de mii de suflete de cau la sânul lori tesaur mai scump de cât naţională, cauza culturii, în biserică, în şcoală
ale fraţilor şi părinţilor nostrii, şi dacă ar fi viaţa, tesaur, care de l-am fi perdut, .de l-am in poli ică; cati şi-au întors toată influenţa şi
iost moartea lor numai corporală, mai puţin perte, de vom suferi vreo-datâ, ca cineva cu poziţiunea şi n’au cruţat nici osteneli, nici
le-ar fi fost şi amărăciunea; însă de cât moartea puterea sau cu înşelăciunea sau cu mome’.e spese, numai şi numai ca sâ şprij inească pe
naturală mai este moarte şi mai cumplită pen să ni-1 răpească din mânile DOastre, — atunci această naţiune, cu al cărei nume se laudă
tru om, “sclăvia, despărţirea de ai săi şi mai mai bine să ne înghită pământul de vil... şi a careia limbă o vorbesc.
pe sus de toate, simţul unei ru ne naţionale; Cel puţin să.ne adunăm Ia părinţi noştri cu - (Va urma).
că nici o durere nu poate să se asemene cu acea mângâiere, că nu am trădat cea mai
acea durere, când vede omul nu numai pie- scumpă ereditate, fără de care nu ara mai fi
rirea sa, cî vede de odată şi pierirea unei demni de a ne mai numi fii lor : limba rb- 3/Cama.
patrii, a unei naţiuni întreg’, mai fără nici o mânească. — Noi sperăm in provedinţa divină
speranţă de ridicare din acea pierire. Insă sperăm în virtutea neînfiântă a naţiuni', pe Cea mai frumoasă vorbă în lume,
din toate aceste ruine, provedinţa ne-a con care întru aţâţi seco’.i nici în .cea mai apusă Cel mai iubit* mai dulce nume-
servat încă în aceste dureri cumplite un te soarte a ei nu a tradat-o; sperăm în marii
E »Matna!«
saur nepreţuit, pe care nu ni l-au putut răpi bărbaţi, şi rînsuflefiţii' fii ai naţiunii, cari mai Sub soare nu-i nici un cuvânt
nici sabia învingătorului nici cruzimea tira ales în aceste timpuri critice, în cari se, trac-; Atât de-adânc, atât de sfânt
nului ce domnea pe corpurile noastre, nici tează cestiunea de a fi sau a mi fi, cu toată Ca »M am a!« !-
patere*, fizică, nici politica infernală, — un bărbăţia demnă de un roman vechiu, cu toată
, , Carmen Ştim*
tesaur născut cu noi dela ţiţele maicei noas rezohjţiunea nefaţăritâ, şi cu pană şi cuvînfiil
tre, dulce ca sărutările mamelor, când ne aple- şi cu fapta au sprijinit şi sprijinesc cauza