Page 3 - Bunul_Econom_1905_32
P. 3
Nr. 3? Pag 3
gurârji Muzeului acesteia, Direcţiunea Taxa de îascriere de K, 1 . -— (lei t.05). meni; mai credeau şi .aceea, că ia în
Expoziţiynii se vecfo îndemnată a pu Taxa de K. 1 .-^*% este.a se achita se ceput bucatele eram'mai roditoare, ca
blica următorul aviz pentru orientarea parat şi pentru; triţniferea 'programei ăctim.. Un sngur paiu de grâu era în
prealabilă a publicului vizitator. definitivei 1 ' cărcat de spiee' de jos până sus. Dar
Programa definitivă nefi'md încă Corespondenţele * omul ispitind pe zei, acestea s’au sco-
stabilită în toate detalierile, se va pu de orrce' natură,' cărî privesc expozi- borît mânioşi pe timpul secerişului, au
blica numai cu o săptămână înainte ţiunea, programă definitivă,'etc., isunt tras cu mâna pe paiul, de dm jos în
de inaugurarea Muzeului. Deocamdată a se adresa Directorului. expoziţiunii: sus şi atunci au căzut toate spicele la
Comitetul aranjator al serbărilor a-sta Dr. Corn, Diaconovrch In Sibii» (Nagy- terale, rămânând numai' cel dirr vâ%
bilit următoarea szeben), iar cercurile : de incvartirare după'cum îl vedem şi astăzi la grâu,
săcara şi orz.
Programă prealabilă: D tui Dr. O ct., Russu, advocatul „A l
binei”. tot în Stfeiwu . . In^vechime cultura bucatelor nu se
- Pentru Sâmbătă, la 6/ty August ' -
făcea pe întinderi aşa. mari, ca'acum,
şi Dumineca, la 7/20 August 1903, s’a Incvartirarea oaspeţilor.
de o parte pentru-câ riu se simţa lipsa
publicat deja în' wul trecut.
Considerând, :Câ ; în timpul expo lor aşa tare, fiindcă şi oameni erau mat'
Luni, la $j2t August 1905. ziţiunii şi al' sârbărilor împreunate cu puţini pe pământ, de altă parte pentru-câ
Prima şedinţă a adunării generale aceasta, va veni Ia Sibiiu, .un număr nu aveău nici unelte' aşa bune pentru
a »Soc. pentru fond de -teatru român*. foarte Gonziderabil de vizitatori externi, lucrarea pământului. .
A doua reprezentaţiune a opere Comitetul aranjator â' instituit un Biu- Unii Egipteni susţineau, că plugul
tei »Moş Ciocârlan*. ron de incvartirare, care va funcţiona I l’ar fi aflat zeul lor Osiris. Aceasta o
Marţi,, la 9)22' August 1905. în timpul' dela 1/18— 15>28 August şi deduc ei de acolo, că pe unele statue
A doua-şedinţă a. adunării gener. va servi publicului _ vizitator al expozi s1ar fi aflat anumit icoane de plug, la
a » Soc. pentru fond de teatru român«. ţiunii eu informaţiuni asupra camerdor cari erau înjugaţi doi boi, după cari
. Inaugurarea scenei din; sala festivă disponibile în hoteluri, şi la case par mergea economul sâmânând. De aci se
a Muzeului prîn o representaţiune tea ticulare. . • > ' _ deduce, că scrierile lui Herodot, cu pri
trală a unei societăţi de diletanţi ro -In acest scop Biuroul a Intrat în vire la cultura bucatelor în Egipt, nu
mâni din Sibiiu. pertractări cu hotelierii din Sibiiu, şi consună întru toate cu adevărul. Herp-
„ MeEcyri, la .10/23 August 1905. a făcut o conscripţiune a tuturor ca- dot susţine adecă în scrierile sale, că
.> Conferenţa Directorilor Băncilor merilor mobilate, xe se yor putea în vechi Egipteni, nici nu arau, nici nu
române din Ungaria. chiria în timpul, expoziţiunii, fixându-se grăpau, nici .nu săpau bucatele, ci le să-
Concert cu concursul societăţii de totodată *şi preţul acestor camere. Mai mânau numai în nămolul rămas de rîul
muzică * Carmen*. departe va instala în seminarul „An- Nil, iar pentru astuparea lor, mânau
Joi, la ii/2^ August i 90g. . dreian”, şi în alte locăfitâţV mai multe nâmâi nişte Unimaleiriai mărunte pre
Cenferenţe publice in sala Muzeului. ddrmitbare cu un nurifer mar mare de cum sunt oile şi porcii de le : călcau
Repeţireâ, seratei eţpografice. paturi. - ' ■- în pământ. ■ . ■ -
:.fjv Vinerii la 12/25 -August. 1905. - ' Biuroul de Ihevaltirâre nu ^pri . ^Dăr unele din vechile popoare nu
. Conferenţe publice in sala Muzeului. meşte comande de a rezerva camere voesc secoticeadă Egiptenilor gloria de
Reprezentaţiune teatrală ă socie ci se va resţringe es^lu?iv f numai lă a fi aflat ei mai. întâiu cultura bucate
tăţi de diletanţi din Sibiiu. a^ăj»ştirea vizitatorilor, cari după so lor şi plugul. Ele susţin adecă, că acelea
Sâmbătă, la 13/26 August 1905. sirea lor in Sibiiu îi vor cere inter- au fost cultivate şi pe alte locuri, iar
vehţiunea. despre plug susţin, că acela a fost aflat
Conlerenţe publice în safa Muzeului.
Concertul Reuniunii rom. de mu Prift urmare vizitatorii externi, mai /întâie în C hina^nde omul privind
zică din Lugoş. cari nu vor găsi loc lâ hoteluri sau la la râmâtori, cum desfundă pământul, a
Duminecă, la 14/27 August 1905. cunoscuţii lor, surit invitaţi, ca dtipă născocit apoi ş el un fel de cârlig de
sosirea lor în Sibiiu să se adreseze că- lemn, cu care sgâria pământul întocmai
Vizitarea catedralei rom. din Sibiiu.
tră Biuroul de incvartirare, care va da ca şi aceia.
Excursiune cu tren special la Să-
cu toată prevenirea informaţiunile de Fie cum va fi, în ceea ce priveşte
lişte, unde se va aranja o petrecere
cari vor avea trebuinţă. cultura bucatelor şi aflarea plugului,
poporală şi un concert.
S ib i i u , 7 August (25 Iuliu) 1905. astăzi este pe deplin constatat, câ Egip
Luni, la 15/28 August i905-
tul şi China au fost cele dintâiu ţări,
Inaugurarea şcoalei industr. de fete. D irectorul Expoziţiunii: cari încă pe la anul 3000 înainte de
închiderea expoziţiunei. V Dr. Diaconovich.
Ghristos se ocupau cu cultura acelora.
Bal festiv Dela Egipteni a trecut apoi cultura bu
Călătoria pe căile ferate, Cultura bucatelor in f echime. catelor la Feniceni, dela acestea la vechii
* Comitetul central a cerut la Mi Greci, iar dela aceştia la vechii Romani.
nisterul ung. de comunicaţiune pentru Cultura bucatelor este mai tot aşa In mormintele unor mumii (trupuri
membrii » Asociaţiunii« favorul obicinuit de veche, ca şi neamul omenesc, de îmbalzamate, din Egipt s’au aflat grăunţe
de a putea călători pe căile ferate oare-ce acesta fără de acelea, n’ar fi de bucate, cari simt asemenea grăun
ung. cu preţ redus (la preţul biletelor putut exista pe pământ nici decum sau ţelor noastre de astăzi. Proba făcută cu
pentru clasa proximă inferioară) şi a numai foarte cu greu. De aceea cele acelea, de a le sămâna şi astfel a scoate
primit favorabil • răspuns al Ministerului. mai multe popoare din vechime credeau nouă grăunţe, se zice că într’un caz ar
Cu bilet de clasa III. se poate călători că bucatele sunt un dar din cer, cu fi şi isbutit. Grăunţele de
pe clasa II. şi cu cel de a Il-a pe cl. I care zeii au dăruit pe oameni.
Bilete spre scopul acesta dă comitetul Ast fel cei vechLoredeaap d e p p te ş i”~pe cari şi astăzi le mai cul
aranjator cu taxa de 1 cor. d k ăîfTnvăţ’k 'p e oameni cultura buca tivă pe câte un loc în partea decătrâ
Direcţiunea C^jfoi^-ferăte Tbrhâne telor zeul Brama,; în Egipt Iris, în Grecia apus a Helveţiei, ne dau o dovadă, si
a acordat ^Vizitatorilor expoziţiunii o —- Demeter, iar în Roma — Ceres. Ei gură despre cultura bucatelor în vechime
reducere de 50% pentru călătoria la mai credeau, că la început zeii înşişi se Pe acolo, pe unde adecă pămân»
staţiunile Predeal şr Căineni şi retour. scoborau din 'cer de lucrau pentru oa- tul nu prea era priincios culturei buca
