Page 5 - Bunul_Econom_1905_32
P. 5
Nr, 32 ' -■ Bl/N U L. E C O ţîO M P »g. 5
------ — \----- --------------tz----- — ;---------------- r — ..............................•"—
Ea este sigură ,pentru-că-Jn apos industria agricolă şi industria de casă; va primi. această chestiune de capitală
tolatul ce aveţi de purtat sunteţi ur-, d) cuhu a vitelor; e) pomăritul; /) cul importanţă, după toate prevederile, tiu-
maţi de toţi conducătorii laminaţi ai tura viilor şi a • vinului; legumăritul; mâi în viitorul apropiat.”
acesfei ţări şt mai pe; sus de toate îfl- h) Cultura paserilor de-casă (hoire, ga- Comitetul: -central al Reuniunei,
:<unjuraţi şi susţinuţi de sprijinul mare lîţe); 1) stupâritul; k\ mâtăsărituL ; •. ocupându-se de această afacere, a con- -
şi puternic al suveranului prea vrednic, Dintre mijloacele, de care Reuniu clus adecă înfiinţarea de comiţii. Prin
căruia- soartea fericită i-a încredinţat' nea’ are să se folosească pentru ajun activarea' acestora se va da nou im
•destinele ţărei noastre. (Aplauze pre gerea scopului ei vom indica următoa puls spre - ajungerea scopurilqr Reu
lungite). .■■■■ rele (din § 3) şi anume : - niunei. 4-
^ Iată în adevăr cu ce cuvinte a Reuniunea urmăreşte progresul agri O comisiune a comitetului central
întimpinat Maj. Sa regele nostru prea culturii în toate ramurile sale; studiază a fost însărcinată cu .elaborarea unui
iubit pe delegaţii cart aduseseră răs referinţele economice îndeoseci ale pb- pfoiect de împărţire a comunelor, în
punsul senatului la ultimul mesagiu de pulaţiunei rurale şi culege date în aceasta comiţij, proiect, ce se va prezenta pro
•deschidere al corpurilor leguitoare. privinţă; stărueşte pentru introducerea ximei adunări generale a Reuniunei
» Am încredinţarea că veţi aduce reformelor, amelioraţiunilor şi invenţiuni- noastre agricole.
iarăşi matura şi conştioasa chibzuire în lor bune în sfera agriculturii industriei De-ocamdaţâ comitetul a enunciat
cercetarea diferitelor legi ce vi se v o r , agricole şi domestice şi a celorlalţi râm i; că comiţii ar fi să se organizeze în Se-
spune de câtră guvernul meu, mai ales lucrează pentru cultivarea .raselor bune beşelul săsesc/ în Mercurea şi In Sălişte,
pentru acelea menite a îmbunătăţi sta de animale şi speciilor bune de plante pentru comunele din cercul respectiv,
rea materială a ţăranilor noştri«. agricole, pentru aplicarea de maşini şi iar în Avrig şi Răşinar pentru cercul
» Cu o dragoste întdadevăr părin de instrumente agricole şi industriale Cisnâdiei şi a Sibiului şi în Fofeldea
tească trebue să îmbrăţişăm cauza ri- perfecţionate; sţârueşte pentru lăţirea pentru cercul Nocrich.
dicărei lor, căci ei ca plugari şi ca învăţământului agricol, pentru înfiinţa Pentru cunoaşterea feliului comi-
ostaşii alcătuesc adevărata tărie a sta rea şcoalelor de agricultură şi de in ţiilor dăm în cele următoare § 38 39
tului* . ' : - stitute pentru industria agricolă şi do 41 şi 47 din statutele Reuniunei; cari
mestică, sprijineşte cu mijloace băneşti
Când atari îndemnuri vin chiar sunt:
pe cele esistente şi înfiinţează* însăşi
dela înălţimea tronului, şi când pildele § 38. «Membrii reuniunei dintr’un
asemenea şcoale şi institute; înfiinţează
he sunt date de atât de sus, nu e în teritor (ţinut) formează un comiţiu
economii de model;' cu un cuvânt so
doială că toţi,' cu toţii vom lucra cu agricol (reuniune ţinutală, subreuniune.) .
cietatea influinţeză preste tot asupra
toată însufleţirea lâ îndeplinirea idealu Reşedinţa cnmiţiului este în loca
promovării agriculturii, indusriei agricole
lui măreţ al rjdicărei nemului .prin e- litatea. principală a ţinutului*.
şi domestice şi a celorlalţi râmi, anume:
manciparea lui economică, şi atunci se
prin îndemnare, încuragiare, învăţătură, § 39. «Sfera activităţii coaliţiilor
va vedea realizată visarea sublimă a
prin ajutoare de bani/prin recuuoşterea agricole este: a) răspândirea de cuno
poetului, care cu mult înainte chiar de
şi distincţiunea presţ^iunilor folositoare, ştinţe folositoare din domeniul • agri
unire, profetiza: ~
prin cercetări praic|jcb. culturii şi industrii agricole şi dome
> Mi tor de *aurRomânîa are
Şi'prevăd-prin veacuri a ei înălţare*. .- Atât punctele privitoare la sfera stice ; bp colecţiUnlle şi distribuirile' de .
opuri şi - scrieri periodice agronomice
de activitate, cât şi cele relative la mij-
{Aplauze prelungite şi îndelung repetate). şi industriale, de modele, maşine etc
toace ne arată/ că Rduhiunea pentru ca
•» Curierul Băncilor populate** c) înfiinţarea şi întrebuinţarea de şcoale
se poată ajunge cu mai multă uşurinţă
de pomi (grădini-model) şi de alte în
îa scopurile ei rezervate, are să lucreze
tocmiri necesare şi folositoare agricul
Comiţii agricole. în deâproape atingere cu poporaţiunea torilor din ţinut ;/ ap înaintarea la comi
rurală, cu înşişi economii, a căror re
. .. —■(<■=54— ferinţe economice trebue să le cunoască. tetul central de rapoarte, date statistice,
dorinţe, propuneri etc. e) stăruite pen
Cum comitetul central al «Reu Aceste motive a determinat pe le
tru înmulţirea membrilor reuniunii; f )
niunei române agricole sibiene«, hotă- giuitorii acestui aşezământ atât de fo
ţinerea de disertaţiuni din domeniul
rîre a luat de a fiinţa secţiunile sau lositor, să se gândească şi la organul,
agriculturii, industrii sgricole şt domes
comiţiile agricole, prevăzute în statute, căruia cu putinţă îi este a sta în ne
tice şi esecutarea acelora; g) împlinirea
dăm cu plăcere comunicatul de mai mijlocită atingere cu ţăranul agricultor;
tuturor însărcinărilor primite dela comi
jos, ce ne vine din cercurile Reuniunei, prin urmare poate să studieze referinţele
tetul centra!«. -. *
atrăgând asupra lui luarea aminte a economice şi se culeagă date. în aceasta
§ 41. «Fiecare comiţiu agricol îşi
cetitorilor. privinţă, să stărue pentru introducerea
alege un comitet pe trei ani, compus
Statutele' «Reuniune! române de- reformelor, a,melioraţiunilor şi inven- din un president şi 4 membri.
-agricultură din comitatul Şibiiu«, ac ţiunilor bune în sfera agriculturei etc.
§ 47. «In detail afacerile comiţii-
ceptate de întemeietorii ei la 29 lan. Acest organ numit «secţiuni* sau
lor agricole se vor regula prin un re
1887 şi aprobate de ministerul r. u. «comiţii agricole*, este prevăzut în § 4
gulament stabilit de comitetul central
•de agricultură la 30 Noemvrie acelaş din statute; felul de organizare a po-
al reuniunii«.
an, în §. 1 . ne atată scopul Reuniunei miţiilor este precizat în §§ ii 38 —* 47,
-care este: de a lucra la perfecţionarea - ear’ în § 19 comiţiile agricole sunt
tuturor ramurilor agriculturei, a indu aranjate între organele pentru admini Războiul
striilor agriţole şi domestice, cum şi la strarea şi conducerea Reuniunei, cari
a
îmbunătăţirea materială a claselor agri sunt: a.t adunareâ generală, b.f comi ruso- j ponez.
cole, in deosebi ă cultivatorilor mici. tetul central, c., secretarul şi d!t comi
T ot în § 1 se arată, că de sfera de ţiile agricole. Cum am arătat în Nrii anteriori
activitate a Reuniunei se ţin: Afacerea punerei: în practică a tractările şi negoţiările de încheerea pâ-'
a) economia naţională şi econo cei s’au început deja. Ca plenipotenţiaţi
dispoziţiilor privitoare la comiţiile agri
mică de stat, încât aceste stau în le cole â format dela chiar activarea Reu ai Rusiei s’au trimes: D l Witte şi - ba
gătură cu agricultura şi industriile e i; niunei una dintre preocupaţi unile de ronul Rosen, iar Japonezi au exmis pe:
J>) agricultura în înţeles mai strîns; c) căpetenie ale cârmacilor ei, dar’intrupare Baronul Komura, şi Dl. Tacahira, fixând
