Page 6 - Bunul_Econom_1905_32
P. 6
lig- 6 ECONOM Nn- .32
rea Ia P^**mouth sţfrpz a stabili manevrelor dm Boetoia. * Drept Iul* publică abjecte precum: Orditwţbati ministeriale, aia-
ialfile. Reşedinţele unite că regele nostru s’a ‘ .întâlnit- şi cu Edyard ceri interne ale muncijţiulai, cauze d 4a-co
JfozentŞlt i-a Inyitat pe plşîppotenţiari VII. regele Angliei la Pilsen tot în . ‘zilele mune, apelaţii (între care şî aDîuf ^ Erdây
j i pefe^Stşaţii «spotului acestea. , .. "v din Orăştfe în contra uoat concluz şt.-
i&âyflotMT*' »p tp % face jgpoştiriţă. Aci Amănunte în numărul proxim. '{ Ibl jiriii Care ; i-s’a denegat partrcipatea^l
la un dej«îi |îQzewelt. a jpput, un dis • V ‘ ' şedinţele m g «traiului, cei r de a se şterg*
curs -f€ţsp, tpast expritn^|ă u -y1 dorinţa aruncul de dare dela unele comune diof co
'Şcoala pentru economia şi Industria
de a se închega o pafgcturabilă, afir mitat, bilanţuri anuale ale comunelor apar
casă. Se atrage din"'nou atenţ unea on. public
mând că aceasta este», interesul popoa ţinătoare de o.m tat p_e 1902 şi 19Q3;pre
român asupra „Şioalei pentru economia şi in
relor q afişate. Dupp jJ teU gramă din liminate de spese, agende dela- alte comitate
dustria de casă", proiectată de «Reuniunea
PourUmifth di ti 16, 1?” c. conierir-ţa a şL propuneri de sine stâ'ătoaie etc. •
feme lor române din Sbiiufv Şcoala se jţa
hiat rjiteisiune ' .şsţ^p ' 3 articole d n Fiind adunarea această de mare inte
desch de-cu începerea anului şcolar 1905/6.
Cndi|kini: a.) Ru^ jrerunoasteHrtflu nta res vital, se recomândl tuturor membrilor * .
Va Ln^pona de-ocamdată numai secţiunea
predominâtoare apjpomei asuprâ insulei participa nesmintit. .
econpmică a şcoalei.. Instrucţiunea va cu
Coreş, b.) Rusia şi Japonia se obligară * ■■
prinde: a) învăţământ practic, pregătirea/bu-
a' evacua Jţfandjnrta, a.) respecta in-
catelor şi 'a pânei, conservarea legumelor şi M a ria , D'A&ty, primadona gingaş p\
tactitatea teritorială a Chinei şi cJl Calea
a poamelor, spălat ui ţi îngrijirea rufelor, cu care odinioară îşi cucerise un Ioc de seamă
ferată spre sudul de Carbin să treacă pe scenele din străinătate si mai ales în Ita
răţirea şi ţinerea în ordine a locuinţei, gră
îa China. — Din Ncwjork se vesteşte lia, şi-a dat obştescul sflrşit Marţ’, la Curtea-'
dinăritul, coflfe ţionarea rufelor; b) învăţă
c,â Rosewelt a primit scrisori ameninţă de-Argeş. Măria D’Asty (Maria Dumitrescu)-
mântul teoretic: economia de casă, chemia
toare că în drumul dela conferenţa de
bucătăriei, contabilitatea, g ena, îngrijirea bol a cântat şi în Braşov înainte cu doi ani.
pace va fi atăcat cu bombe sau asasinat.
navilor şi literatura1 români. Elevele ai căror
Luptă decisivă nu sau întâmplat părinţi sau îngrijitori nu sunt în Sibiiti, au Dela Bucureşti la Roma călare. Căp.ita-
zilele acestea, se pare a domni un ar să locuească In edificiul şcoalei, strada Baier nul de Cavalerie Miron Costin din Bucureşti,
mistiţiu pe câmpul de resbel. Linevits nr. 1 (edificiul Albinei)., Se vor primi numai cunoscut din drumul ce l’a făcut mai anii
a depeşat ţarului în 3 rânduri a nu în eleve; cart au îm p ^ it 15 ani şi au terminat trecuţi călare de lâ Bucureşti Ia Metz,' are
cheia pacea. — Din Petetersburg sosesc cel puţin şcoala eKtnantară. Instrucţia va fr de gând să meargă la toamnă tot călare pânft
ştiri serioase, că ţarul ar vrea să resig la Roma, însoţit -ţie dl Lupaşcui.fost procuror
exclusiv în limba română. Se va conversă
neze dela tron în favorul fiului său. însă şi în alte limbi, în deoşebi în limba la tribunalul Ilfov. >Raid««-ul acesta îl vor
Această ştire încă nu s’afîrmă oficios. maghiară şi germână, dar numai în pauză face pe cai de rassă română. .
Răscoale se întâmplă şi acuma; în şi la masă. In timpuţ liber de după- ,#miazi - ' ' " **' -•
Odesşa se execută' pedeapsa cu moarte elevele pot lua oare de pian, ţnuzică orală, Foamete în Spania. La Sevil'ă şi ţi
contra revoltanţîlor; chiar şi persoane pictură etc. nuturile din împrejurime miseria poporului
marcante âristrocrate au fost decapitate f Ţaxefe pres< e j l ) Fie-care eleyă in- a ajuns la aşa grad, încât mii şi mii de
cu ternl/’ Va.; avea, fm lâ scă 6 taxă lunară ] inşi se nutresc cu iarbă şi rădăcini. In Unele
Ibeuri pojarul, împfris -dl’-foaibe mtăcS
maximală d l 50 coroane, din care se vor
rnle «. prâvăriile de alimente, ca de pildă îr>
achita spesele efggţjvjb ale şcoalei, cu excep-
NOUTĂŢI ţiunea remuneraţiei instructoarelor, pe care Utrera. In Baibao mai mulţi istoviţi de foame
p achită reuniunea din al său ; când spesele au bombardat cu bolovani trăsura episcopului,
Conferenţa băneilor române. efective vor fi mai mici, diferinţa se va res atingându-i şi pe el cu câte o peatrâ, du»
cauză câ n’a voit să le dee bani, ca să’şi
Prezidiul delegaţiunii băneilor titui elevi. 2) Fie care elevă externă va avea cumpere pâne. Autorităţile locale au cerut
române asociate, Dl P. Costna să plătească o taxă1 lunară de 40 cor., pentru ajutoriu grabnic de la guvern.
convoacă la conferenţa IV a pe cate va primi şi amiaza şi ojinS. Taxi le - ♦ 1 - *
directorii băncilor române, care sunt a se solvi pentru trei luni anticipativ. Prisonieri japonezi osândiţi de
se va ţinea Mercurt în 10/23 Au Informaţiuni mai detailate se pot îua dela Huşi. Din Peterzburg se lelegiafieeză, că
* -v.
gust 1905 laioara: 10 a. m. In, conducătoarea şcoalei, d-şoara Veturia Papp, tribunalul militar a condamnat pe prisonieruî
sala festivă a Muzeului Asocia- S.biiu. Strada Baier nr. 1 . japonez Kazumatu la 2 ani temniţă, ear pe
ţiunei. L o r i m-s uo ce se rod prisoneriul Akito la 8 luni. Prisonerii japo
8
nice ; a. c e 1 e i confere nţ e Un pictor român — distins. Pictorul nezi au fost pedepsiţi pentru-că au atacat cţk
pen tr u înaintarea econo român dl Ştefan Pepescu, membru al socie bastoane pe subofiţerul rus Gawrilow. Japo
tăţii «Tinerimea artistică* a obţinut la ex
mică a-.poporului nostru 1 nezii âu tăgăduit aceasta, de asemenea . şi
poziţia internaţională de arte din Mtînchen,
' ■€' ^ / * . - . ‘ #V. martorii nn! ău susţinut dispoziţiile Iui Gav-
medalia de aur cl. II a.
Parastas pentru Şaguna. Duminecă în rilow. , * , - • ■ . i
6 August n. s’a celebrat un parastas solemn ,, ' 0 întâmplare îngrozitoare s’a petrecut ■ -
în comuna Gricău la poalele Munţilor-Apu-s lilele trecute în- orăşelul Ferme din Italia. Scrisorile de recunoştinţă, cari
seni pentru odihna sufletului marelui Andreui* Fetiţele şi călugăriţele orfelinatului '• d eacolo, au fost trimise în an i 1902, 1903, 1904, şi
1905 domnului Albert Muller, inventatorul
Şaguna. Au servit la âltariu patru preoţi, erau adunate în capelă la slujbă. Deodată crucei duple electro magnetice R. B. nr. 8696^7
ear’ tinârul Moruşca, absolvent de teologie, s'a rupt padimentu! şi toate au căzut din în Budapesta V. str. Vedâsz 42/Vl le vom
a rostit 9 frumoasă vorbire despre Şaguna. etagiul prim, unde era capela, în pivniţă. Au aduce pe rând la cunoştinţa cetitorilor. Scri
* ^ fost scoase din ruine 16 cadavre, 32 călugă soarea nr. 3: St. dle Muller! am comandat
3 cruci electromagnetice. R, B. Nr. 86967
întâlnire de monirchi. -Dela cercu^fe riţe sunt greu rănite.
domnitoare din Viena se vesteşte că intre Fiindcă mi-au făcut bine şi mie şi-pretinilor
căror li-am dat, te rog să ma trim ţi 3 cruci
împăratul şi regele nostru Francisc Ioslf şi Adunarea comita+enză extraordinară în la adresa mea, Cu st mă Hermann Kauer îa
Wilheltn împăratul Germaniei în zileie dela Deva. In urma înaltei dispoziţiuni a Ilus. sale Biserica-Albă. — Tuturor cari sufer de Gicht,
14— 18 Aug. a. c. a avut loc un inteţw.ev, Dl ui Comite suprem Nr. 591/905 s’a fixat pe reumă, astmă, bătăi de inimă, influenţă şi
dureri de şele, se recomandă călduros aparatul.
anume împăratul Wilhelm va merge Ia băile ziua de 24 August a. c. la 9 ore a, m. o
Originalul acestei scrisori se poate vedea la
din Manenbad, de unde va face escursiune adunare generală, extraordinară a comitatului;
dl Albert MtlUer, Budapesta V. str. Va-
la Pilles spre a da întâlnire monarchului no şedinţa se va ţinea în sala cea mare a casei dâsz 42/G.
stru, care ş’a aflat acolo pentru inspectarea- comitatului având a se pertracta mai' multe
