Page 2 - Bunul_Econom_1905_33

Pag. 2 B U N U L ECONOM Nr. 33
' - r ;î -;
adeste prin reuniuni de consum, reuni­ îmbunătăţească soartea, dar fără noroc convenit ca, vestminte, p4eile de animaie
uni pornite' de sufletul şi trebuinţele po­ hotărîră/să ia lumea în" cap. Cea din de casă sau sălbatice, 's’a născut în el
porului. Scopul ori cărei economii raţi­ urmă încercare «jr lor fusese o reuniune simţul acela de mândrie, ca să-şi iacă
Şi nişte vestminte mai după trup sau
onale trebuie să fie a vinde productele de ajutorare reciprocă, cu.care însă su-;
mai moderne, după cum se zice astăzi.
brute cât mai cu preţ, şi a,profcura ar- feriseră un complet fiasco; Dar să mi­
Dar fiind că nu fiecare. om, era
ticuli de consum cât mai ieftin. ,O ast­ nunau bieţi muncitori, cum de ei nu dela nâtură înzestrat şi îndemânatic
fel de! economie ar avea mai întâiu un putură face nimic, pe când alţi semeni întru pregătirea .deosebitelor vestminte,
câştig material şi al doilea — cel mai d ai lor, î i alte locuri, tocmai din contra, aşa s’au ales câte 'unul mai deştept
dintre ei, care apoi le pregătea pentru
principal — un- câştig- moral-educativ, cu astfel de reuniuni izbutiră nu numai
toţi. In modul acesta s’au ivit cei dim-,
deprindere la ordine şi disciplină, basa să-şi îmbuna tâţască traiul dar, să -şi ago ­
tâiu industriaşi sau meşteşugari în so­
pe care avem să ne clădim viitorul nos­ nisească şi oare-care avere. Pentru ei cietatea omenească.
tru edificiu sociăl-economic, aceasta era ceva de neînţeles. Intr’aceea Meşteşugarul primea apoi în schim­
Astfel nu vom veni să propunem se găsfră câţi-v^ oameni de inimă, cari bul lucrului seu, parte mâncarea pre­
nici înfiinţarea unei mari reuniuni de hotărkâ să mai facă totuşi o încercare, gătită, parte. nbmai bucatele sau ouele,
laptele, brânza ş. a. în starea lor natu­
consum şi nici a unei mari reuniuni de să ia din nou lupta pe responsabilitatea
rală, adecă " nepregătite de şi le pre­
valorizare, căci aceste în mijlocul con­ lor, căci de perdut şi aşa n’aveau ce
gătea el. Afară de acestea mai primea
curenţei de astăzi cu mijloacele ee le perde prea mult. Voiau aceşti modeşti une-ori şi pui, galiţe, miei,- purcei sau
avem şi cu puterile de cari dispunem lucrători să*se facă ei înşişi comersanţi . chiar' $i vite mai mări, după-cum adecă
nu pot avea sorţi de izbândă. Preferim şi industriaşi, deşi bine ştiau, că n’au îi era' de cu preţ şi lucrul făcut.
mai bine se renunţăm la sucese momen­ nici capital, nici ştiinţă şi nici ex- Că meşteşugarii să plăteau la în­
tane, dar riscate, preferim ca noi, cei perinţâ. începură munca. Emiseră ceput în lipsa banilor în modul arătat,
n’avem să ne prea mirăm, de oare-ce
de astăzi, să desţelinim pământul, s’adu- un prospect şi-o listă de subscri­
pe la sate chiar şi astăzi ni-sâ dă pri­
cem mai multe jerfe şi să lăsăm ca ere pentru înfiinţarea unei reuniuni de lej să vedem acelaşi mod de plătite.
roadele muncei şi activitâţei noastre să consuni, dar la apelul lor abia răspun^ Pe cele mâi multe locuri şi astăzi să
Ie culeagă generaţia, ori poate genera­ seră 12 inşi cari se obligară a Cuotisa plăteşte păstorul de vite, faurul, păzi­
ţiile 'viitoare. Spre scopul acesta va tre­ cu 10 cr. pe,săptămână Ceva ridicol! torii de câmp şi de noapte, ba une-ori
chiar şi păpucarul, cojocarul ş. a. tot
bui să apucăm o cale grea, o cale de Dar sărmanii muncitori nu desnădâjduiră!
numai în bucate.
jos în sus, pe care va trebui s!asudăm - (Va urma). Afară de acestea", plugarii mai
mult şi bine pănâ să eşim la liman. săraci dela sate, cumpără pe bucate
Grea cale, domnilor, şi tocmai de aceea B A N I I . tot ce le trebue în casă, precum : luV
v’aşi ruga şi eu să-mi uşuraţi şi mie "mină, petroleu, săpun, sare, tăbac, ar-
— —
sarcina şi să-mi permiteţi s’o percurg niciu, piper, rachiu, (dar durere! dese ori
în firul, unei poveşti. Omul primitiv, necivilizat, n’a avut dela ovrei) ş, a.
lipsă de bani, după cum n’are nici săl­ Pe timpul iobăgiei chiar şi domnii
Intr’un orăşel mic al unei ţări bo­
baticul de astăzi, care toate cele de pământeni primeau dela iobagii -lor în
gate şi cu cultură, o mână de cinstiţi lu­
lipsă ’şi-le face el, fără de a mai avea loc de bani, lucrul cu mâna, cu carul
crători şi meseriaşi, sâtui de greul şi trebuinţă de croitor, păpucar, pălărier, sau cu plugul în natură, de pildă : două
chinul traiului lor rău, după-ce încer­ cojocar, curelar ş. a. îndată ce înse cr­ zile în săptămână de lucru, a zecea
cară bieţii oameni în fel şi chipuri să-şi inul s’a mai civilizat, de na i-a mai parte din roadele de câmp, coaste de

razeme se vor forma şi de aci înainte şi mai stare mai bună; de buna starea nu numai
17 secoli l-au apăsat la pământ în adevăr,
multe şi mai puternice.
dar nu l-au rupt, nici J-au zmuls din rădă­ materială, ci şi mai vârtos de acea stare
Să urăm dar acestei tinere plante, ce'
cină şii deci înainte să mai treacă şi de 17 eminentă, ce distinge pe o naţiune cultă de
astăzi se plantează în a doua' a noastră pa­
ori câte, 17 secoli, tot Român va rămânea, cătră un popor, precum cuvântul distinge pe
trie, să-i urăm bine-cuvîntare de la acel ce
de s’ar duce şi cu miile înstrăjnându-se; asta om de alte vieţuitoare pe acest pământ. Să-i
susţine şi sprijineşte toate, ca cu ajutorul
ne e credinţa neclintită, şi sperăm că toţi, urăm, ca să-şi vază ^împlinite intenţiunile
celui prea înalt şi cu zelul cel învăpăiat al
cei ce nutresc asemenea credinţă, nu se vor mărinimoase, ce le nutreşte cătră naţiunea
naţiunii, nutrită şi crescută, să ajungă cât
ruşina; căci măduoasă e tulpina ei de cât mai curând la statura normală, în care să română, să-şi vază naţiunea fericită, mai
să se usuce, dacă se şi uscă multe şi ori cât fericită de cum o aflase la începutul păstoriei
înverzească, să înfrunzească şi fructe înmiite
de multe ramuri din corpul ei; ca un ogor sale; să-şi vaZă mângăerea cu ochii,'repausul
să aducă de bun şi dulce gust tuturor Ro­
fructuos, carele este ÎH stare nu numai a şi mulţumirea sufletului încă şi în viaţa
mânilor, fructe de cultură şi ' propăşire în
nu ri gtâul din deştul, ci şi pălămrda se va acfeasta. Să-i urăm zile fericite, în mijlociii
teate ramurile ştiinţei, artei şi dvîlizaţiunii.
arde, iar grâul se va aduna şi iarăşi se va naţiunii ajunse la fericire, zile multe şi îm­
Să urăm, domni şi fraţi! şi acelui mare băr­
semăna, ca sămânţa să nu-i lipsească în toată preunate cu neîncetarea mulţumită difî par­
bat al naţiunii, carele de la început cu căl­
eternitatea-, ' ; ■' tea iaceştei naţiuni bune şi tinăr simţitoare;
dură a cuprins la sînu-şi şi fără preget a
cerând şi ugând u-ne ca şi de aii înainte să
Nu voesc a mă întinde mai departe, condus până în momentul de acum idei*
bine-voească a cuprinde şi a "adăposti, a
măcar că multe s’ar măi putea zice şi aduce acestei asoeiaţiuni, care astăzi din idee trece ajuta şi sprigini această tinără societate, pe
din viaţa naţiunii, ce dovedesc învederat, că în realitate. Să-i Urăm din inimă călduroasă, care a iubk-o şi, a ocrotit-o de la leagăn
deşerte sunt toate sperările, iluziunile, visele; cu sinceritate nefăţârită şi cu resunet stră­ până in momentul de faţă. Să trăiţi Exce­
în deşert toate sofizmele şi maşinaţiunile tu­ bătător, ca Cel ce l-a înălţat la această mare lenţa Voastră! . .... ■
turor, cari -mai trag speranţă, că doar’ doar treaptă* să-i insufle purtarea de grijă părin­
din Român vor putea Face alt popor nordic tească pentru naţiunea română, nu numai în
sau asiatic, Un razim al naţionalităţi române cele sfinte şi Dumnezeeşti, ci şi în cele ce se
se formează astăzi si noi sperăm ,că asemeni tin de bună starea a unui popor qemn de o