Page 3 - Bunul_Econom_1905_33
P. 3
Nr, 33 BUNUL-ECONOM Pag .3
porc afumate la Crăciun, ouă, pui, ga- până la 6 ore sara. Muzica dela 2—-fi
liţe, miei şi ptrrdei la' Paşti, ear când ore p. m.
să- scoteau primăvara vitele, în câmp In ziua a III a Lntti va^ fi “ca şi
-câte doi boi sau dotlâ vaci dela co Escelenţâ Sa, Dbmnul Ministru reg. Dumineqăi
muna întreagă ş. a. ung., de culte şi instrucţiune publică,
prin* circularul său prezidial cu dto' de In-ziuă a IV-a Marţi va fi des
Nu numa» la unele din vechile po .17 fonie a. c., sub N-rul 1841 din acest chisă earăşi dela 7 ore dimineaţa până
poare, să aflau tipărite pe banii de an a dispus următoarele: la 5 ore sara," când se vor publica şi
metal, , capul /unor animale de casă sau distribui premiile'. •
sălbatice sau chiar şi ănimalul' întreg, In fiecâre clasă, a fiecărei şcolii po Biletele de intrare: Pentru a pu
de unde să deduce, că' acelea până Ja porale elementare şi a fiecărei şcoli
aflarea banilor Jhcă foloseau vitele ca medii trebuie ca, amâsurat planului de tea intra ori-când în cele 4 ‘zile: 1
mijloc de schimb, dar chiar şi la unele învăţământ şi stadiului de desvoltare in- .cor. pentru , o singură intrare 50 fii.
din popoarele de astăzi. ' . telectualâ a elevilor clasei respective, studenţii şi soldaţii 40 fileri - şi copii
în îmbinare de cartea de cetire sau în 20 fileri de persoană. Fiecare partici
• Dar unii din banii cei vechi de firul propunerii igienici şi antropologiei pant primeşte şi. un bilet de lotărie ,
metal, erau mai mari ca cei de astăzi. să Ji să facă în mod potrivit cunoscute gratis. Câştiguri vor fi 50, dintre care
Cei mai bătrâni de sigur îşi vor mai •elevilor, — atât în şcolile de copii'cât primul, o bute de vin ausbruc de he-
aduce aminte de . groşiţele şt dutcile şi de copile —- pericolele materiale şi galja-ardelean. ;
cele mari de aramă. Mai de mult nici morale, ivite în urma ale o holismului, şi Preşedintele de onoare al comi
nu să făceau aţâţa băni, ca astăzi,
fiînd>că trebuinţele oamenilor erau mai stricăciunile cari subminează bunăstarea tetului aranjator este: Contele Aurel
poporului, elucidând însă acestea peri Dessewffy. Preşedinţi: Szabo Jozsef şi
restrânse. Acum să fac foarte mulţi
cole şi stricăciuni din punct de vedere: Zeyk Daniel.
bani, nu numai de metal, adecă de sanitar al moralei publice şi economic.
aur, argint, nichel şi aramă, dar chiar In conformitate cu aceasta Esce- . Obiectele expoziţiei.
şi de hârtie. 1-ma secţie: Maşini -agronomice, —
fenţa Sa Domnul Ministru a mai enun
Banii de hârtie să tipăresc cu to ţat,- că ori ce carte de cetire, fie ea scrisă II. -Secţie productelor economice.
tul în monarchia noastră de 50 mili pentru oricare categorie sau grad de
oane de suflete, în sumă de 1500 mi- şcoală, în ediţiile următoare disposiţiunei Pentru locul ocupat de obiecte în
v lioane coroane, ear cambiile de bani de mai sus, numai în acel cas va fi ad localitatea expoziţiei se vor plăti mici
fac suma de 300 milioabe coroane. misă pentru întrebuinţare în şcoală, dacă taxe. Astfel aceasta nu va fi motiv de
Cu ajutorul acestor sume să face apoi în aceea ediţie se va sprijini cu cel pu a se aglumera cât de multe obiecte
schimbul zilnic de vânzare şi cumpă ţin una lectură, lupta contră alco holismu şi 'ar fi de dorit a fi representate şi
rare. . Dacă se întâmplă, ca oare-cari lui, combătându-1 din oareş-care punct din productele româneşti din apropierea
■ note de hârtie să se prea slăbească, să de vedere; şi adauge mai departe, că acelor reuniuni aranjatoare de obiecte
se rupă sau să se piarză din circula- şi manualele de pedagogie, de ştiinţele din toate secţiile.
ţiunea Silnică* aţurici, în locul acelora cari se ocupă de antropologie, pfecum Diplome încă se vor împărţi de
se tipăresc altele nouă. : . şi manualele &e higienâ—- numai întru' aur, de argint şi de bronz, de T 0-^-150
Banii de hârtie să tipăresc în Ti atâta pot să ţină cont la aprobare minis coroane.
pografia statului, (tarapana) care stă sub terială, întrucât corespund îndeajuns in- Anunţarea obiectelor are a ' se
supravegherea ministrului de finanţe, ear tenţiunilor exprimate în acea ordonanţă. face până la 31 August a. c. şi vor fi
cei »de metal să topesc în băile sta Aceasta o publicăm spre orientarea au toate obiectele expuse, asigurate con
tului, cari de aseihenea stau sub supra torilor, învăţătorilor, profesorilor, direc- tra focului, plătind aşigurarea proprie
vegherea numitului ministru. ' torilor de şcoală după circularul sfiinţiei tarul lor.
Banul în circulaţiunea sa se asa- sale Episcopul Aradului loan I. Papp . Intormaţiuni dă comitetul aranja^
mănă cu sângele din trupul omenesc. Nr. 2708/905 adresat autorităţilor sub tor (Rendezobizotsâg) în scris şi oral.
Precum sângele ese prin vine din ini alterne gr.-or. din Arad, şi Oradea-miare. După *Erdely Gazda*.?-
mă, ca se nutrească trupul întreg, aşa
ese şi banul din Tipografia sau băile
statului, ca să nutrească milioanele de Expoziţie agronomică in Aiul Despre economia de oi.
oameni, apoi sub forma. de dare, com- ■ -K-H4- . ,
petinţe, consum şi altele se întoarce ■ Oile (latineşte ovis aries) sunt ani
iarăşi în visteriile aceluia. Reuniunea economică ung. cu reu malele cele mai blânde domestice. Ele
niunile economice din Ardeal şi din
Cu cât un stat are' mai multe iubesc păşuni pe locuri mai ridicate şi
mijloace de producţiune, cu atât acela comitatul Albei-lnferioare aranjază pe cu ierburi dulci, căci umblând la păşune
zilele din jo Septemvrie până in 3 Oct,
^ mai avut apoi şi în bani şi din con pe locuri sărate, băltoase şi mălâdinoase.
tră:. cu cât acela e mai sărac în mij şt. n. a. c. o expoziţie foarte bogată deseori capătă boale, precum: gălbează,
loacele de producţiune, cu atât este in producte naturale şi în lucruri de cârciagu şi strechia Ele nu pot suporta
mai sărac şi de- bani. Tot aşa se în industriâ şi comerciu, care merită a fi climă aşa aspră ca cele lalte vite cor
tâmplă şi cu locuitorii singuratici. cercetată şi de noi R om ânii spre a nute. Foloasele ce ni-le oferă dragile
ne înmulţi cercul cunoştinţelor.
Noi Românii îndeobşte vorbind; am oiţe este nespus de mare; ne dau lapte,,
fost cam săraci până acum în mijloa Programa pe scurt e următoarea: lână, carne, piele, ba şi din oasele .lor
cele de producţiune, de aceea nici ba 1). In prima zi Sâmbătă presen- se fac pieptini, fuse; şi se întrebuin
nii nu s’au prea încuibat în pungile tarea comitetului âranjator şi la 10 ţează la destilarea zăharului, apoi miei
noastre. Se recere deci, ca pe viitor oro a. m. deschiderea solemnă a ex lor cu carnea cea gustoasă şi pielea
să ne sporim mai bărbăteste acele mij poziţiei. La amiaz prânz comun. La 3 din care se fac diferite haine. In poe
loace şi atunci putem fi siguri, că nici oare se va redeschide expoziţia şi mu ziile populare asemenea şi proverbe şi
banii nu ni-se vor găta din pungă. zica va cânta până la 6 ore pe teri- fabule ocupă oile un rol principal,. Sunt
torul expoziţiei. mai multe rase (soiuri) de oi: tîgăi, ţur-
lo a n Georgescu
*1» ziua Ii-a Duminecă expoziţia Cane,de Spâni?, merinoş, stogoşe şi sto-
se va deschide la 7 oare a. m. şi va fi liberă gomane. In Australia sunt oi, cărora.
