Page 4 - Bunul_Econom_1905_33
P. 4
Pag. 4. B tnftJ'S^rcoN O ftr Nr.'32
- * ţ - ■ * - * y . • ' i * ' .*.. w * — ‘V . ;. V--
coada* li se duce -pe un căruşor cu 2 nq sare pe aceeaşi phiă de mai rriertte foit oprit, ast-fel că „scăderea ce vedem
roate’din cauză că e grea^şi tare plină Cu ori şi nu se. slăbeşte, biruie chiar la la cifra mărfnrilor vândute streihătâţei
jiână' “t r l n ţinuturile din Ungiria în ge 50—60 ot şi .rămân şi mai puţine oi nu este de cât rezultatul acestei măsuri.
nere se dulţivâ oile ţig&i şi ţurcane sterpe. Durata .câtflarei (poftei de sărit) Valoarea globală 'a "importului şi
(bârsane sau de munte) Dia sab împre e la oi de l-^D/Ţ.zj şi de n’a succes exportului p 3 .ţâri se prezintă ast-fel:
jurări favorabile ajunge la etatea de io revine, după 12^-116-zile. — Pe tim ' • . Import : lblpo.t .
ani. După sex şi etate oilp se .numesc: pul gesta ţi uni.-oilor să Tecere a fi bine le i l e i
miei* mieluşei,, mieluţe, mioare, cârlani, hărăoite, ear aproape de fătat să aibă
cârlane, şi ţărţii. Marnele în genere se adăposturi bune ş i„ ceva aşternut, cu Atistro-Ungara . . . . 92,9*5 731 52.76l.M6
S e l g i a .......................... .
7 lâO.816 7OŞ30.311 '
numesc oi. Partea masculină berbeci şi deosebire iarna. Fătatul oilor e uşor, Bulgaria . . . . . . . 3,872.077 6,554.163 .
Elveţia . -.................................6,435.876 78.261
aceştia, 1 dacă _ se. castreaza (curăţă) se nu'ca la vaci şi iepe cu-chinuri, căci Anglia - ' . / ' . 43.064.t01' 23.619.454
zic - berbece bătut. ■ O.le,- ce au fătat. şi Oasele şoldurilor din nâpoi sunt mai Fran-a . . ,. , . 67.809735 8,638.560
îi s’au luat miei dela supt se zic aple- discompuse nu a aşă' concrescute. Când Germania -..........................- 91,784.928 19.605,298
2,837.729
Grecia
1- 456.565 .
cători\ care au rămas fără mieii la ele mielul vine invălit.în '"casă,' îndată să I t U i a .................................. 16,203.9:16 21625333
L o n d ra ..........................- 5,651 247 34.Ş18679 -
şi fără lapte, sterpe, când li s’au înţăr i-se spargă, .căci altmintrelea să înăbu- R u s i a ............................... 8119 423 6,035 985
cat miei se zic mânzdri\ cele. netreb şeşte şi moare. La fătat atât oilor cât Turcia 9,218.600 1,003.735 -
nice de prâsilă se zice bătane şi turma şi mieilor să li-se dea uti nutreţ mai După cum vedem, la, import prL
compusă de atari oi se numeşte, fraget şi mai moaie. înţărcatul ss face mul loc îl ocupă Austro Ungaria şi Ger
eanarâ. Etatea oilor o numesc cio la 10—15 săptămâni. - mania ca o valoare de mărfuri aproape/
banii dupăcâţi miei au fătat ■ (decâteori) După o conscripţii statistică mai egală, iar la export ţările care oferă
“căci unele fată şi 2, miei — (escepţional nouă a ministrului de agricultură în un debuşeu important pentru cerealele
şi trei mei), de trei etc. Oaia fată de Ungaria cu finea ■ anului 1904 s’a noastre sunt Belgia şi Olanda/
regulă când împlineşte etatea de 2 ani. aflat 6.843,064 ■ oi, dintre care în Mişcarea aurului întrat şi eşifr în
Mai exact se determină vârsta oii du pă Ardeal sunt: 1.414,500 de oi, deci cam cursul anului 1904 se exprimă cu
schimbarea dinţilor tăeţori de lapte din Vs parte. Economii de oi se împârt 12,276.908 lei aur întrat în ţară şi
falca de ştts . îft dinţi statornici. Mielul după vitele ce posbd şi îo: mari mij 17,892.175 lei aur eşit din ţară. La.
când se naşte iau după câteva zile are locii şi mici, ear mumărul lor e de întrări găsim: Austro-Ungaria cu 9.
în falca de jos 8 dinţi tăetori, zişi de 683.622, însă dela 1895—1904, deci milioane 487,477 lei, Franţa cu 1 mi
lapte, după aceea 1—1 V2 an schimbă în 9 ani a scăzut, numărul oilor cu lion 594 390 lei şi Germania cu 418.542
cei 2 dinţi din mijloc la l l/4—2 ani 75,000 bucăţi, sau capete. Valoarea lei; iar Ia eşiri: Austro-Ungaria c u .
cei de alăturea ia 2 */a—3 ’/* cei de oilor reprezintă unt&pital de 56,531.674 6.759.195 lei, Germania cu 4,825.722
alăturea acestora; dela 3 l/2—4 ani se Cor. Da admirat s’a văzut la oborul de lei, Bulgaria cu 2,247.229 lei, Angtia
schimă şi cei delamargine, la 4y2—5y2 vite în B-pe'sta nişteîberbeci din ţinuturile cu 2,640.799, lei şi Turcia cu 690.555 lei
ani devin toţi dinţii din falca de jos electorale — negretti, a căror lână s’a
schimbaţi, adecă înlocuiţi cu dinţi cari vândut 100 de kgt3 a . 750 Cor. deci
rămân.' Dela al şaselea an e greu â se l ' kgri ă 7 Cantitatea Iânei,
mai cunoaşte oaia oupa otnţu, ca şi laptelui şi a •'carnei şi peilor de oaie Serate de^ale Wffilah
calul după 7 ani. — In fiecare primă depinde, dela buna-' nutrire a lor şi dela .. ...KfrA —• ■ ■
vară oile au a fi supuse la o cercetară paza păstorilor. „Oaia sărmana şi nevino
(examinare) amănunţită de: experţi şi vata este bună şi vie şi friptă şi fiartă, A 7-a şedinţă literară, ţinută Joi
chiar cu ajutorul veterinarului şi cele deci îngrijeşte de ea să nu devină se la 27 Iulie n. c. în localităţile «Reu
aflate, că nu sunt de trai şi nu ne con parată, nici gonită din turmă, că nu-i niunii sodalilor români din Sibiiu*' e
vin să le vindem sau să le tăiem. —• mai dai de urmă“. de însemnătate şi pentru faptul, că pre-
Oile, cari au trecut peste 6 ani de re _■ D , tarea. sidentul Tordăşianu, făcându-ne cunos
gulă au puţină lână la grebân. , Oia cute Reuniunile române de meseriaşi
sănătoasă are ochii vioi, pelea roşetică Comercial exterior al Rcmâniei. din Ungaria şi Transilvania, ne-a arătat
4şi sare înainte la păşune şi la muls (nu eă după n şâ cunoştinţă asemenea Reu
rămân ca botoaşele), are botul umed, ............ - niuni avem în Alba-Iulia, Arad (secţiu
nu svântat, ce ne arată că e bolnăvi Statistica comerciului exterior al nea industrială a » Asociaţiunii aradane«).
cioasă. României pe anui*î904 dă de pe acum Bistriţa, Blaj, Braşov («Asociaţiunea pen
La împărăchere să căutăm a ne câte-va date principale. tru spriginiţea învăţăceilor« şi «Lumina»),
îmbunătăţi turma şi sunt a se căuta Valoarea totală a comerţului Ro Cluj, Haţeg (societatea tălparilor şi ciz
anuifîe oile de prăsilă şi berbeci buni, mâniei cu ţările străine s’a urcat îa marilor români), Orăştie (secţia indus
vioi şi sănătoşi din o rasă mai aleasă. 1904 la cifra de 573.243.952 lei din trială a «Reuniunei economice«), Poiana.
Prima împărăchere (mârlire) să se facă care 311.371.613 lei valoarea mărfu Sebeşul-săsesc, .Silişte şi cea din Sibiiu,
fiind oaia de 1 Va an Up berbece e apt rilor importate (525.294 tone) şi sau în total 13 Reuniuni. Afară de
a şări 30—40 de oi. Mai potrivit eşle 261.872: 539 lei valoarea mărfurilor acestea din timpuri vechi au existat şi
a sloboade berbecii între oi prin Sep-' exportate (2 269.108 tone) Diferinţa poate există şi astăzi «societatea pelari-
temvrie sau Octomvrie, de almintrea pasivă este deci de 49.499.274 lei. lor români din Făgăraş« şi cea a cojo
împărecherea depinde şi dela timpul, Iu anul 1903, valoarea importului carilor din Lugoj. In anii din urmă
când voim a avea miei. —- Gestaţiunea a fost de 269.923.710 lei (470.075 bărbaţi cu durere pentru clasa noastră
(cât poartă) e în termin mediu 150 z>le. toane), iar a exportului de 355.630.307 de mijloc, s’au ocupat mult eu ideiă
Bine se face împărechierea, dacă lei (0.238.186 tone). Rezultă deci că grupării meseriaşilor noştri din Abrud,
introducem berbecii în turmă (1 la în anul 1904 importul a crescut Brad, Budapesta, Câmpeni, Lugoj şi
25 oi) şi la 10 zile îi scoatem dintre 41.447.893 lei (55 219 tone) pe când Turda în Reuniune. Nisuinţele lor însă
■oi; şi mai rentabilă este împârăcherea exportul a scăzut cu -93.757.968 lei au rămas decamdată fără - efectul dorit.
din mână} cum se zice când fiecare; (869.078 tone). Aproape toate Reuniunile noastre
oaie sfc separeazâ cu un berbece şi ob Să ştie că în anul ^ expirat, din de meseriaşi, conştie de chemarea lor,
servând, că s’a făcut împârăcherea dăm cauza secetei ce a bântuit, exportul dezvoaltă unele într’o direcţiuue, altele
berbecele la alta, căci aştfel berbecele porumbului şi al plantelor furagere a într’alta, activitate lăudabilă.
