Page 5 - Bunul_Econom_1905_33
P. 5
Nr. 33 __ _______ ec o n o m Pag. 5
Comi tetul reuniunii sîbîeife, în ea . Cum directorul îirbrâriei archid. dl poporului român eu sediul în 'Sibiiu
litate.Tie eoffiUjt central şi de iniţiativă leronim Preda dăruise - ffr cărticele, de ‘şi totodată să se exprime sincerile
pentîtf'toate ReurtHSiile noastre de data aceasta î tre cei' participaţi s’an ~ regrete, cd din ceţusa altor ocupaţiuni
nu poate participa la această sdrbare.
meseriaşi,* s’a acfoesat tm câldufos împărţit 20 cărticele folositoare. * ' '
.apel câtră toate Reuniunile noastre^ * Prezidentul Torcfăşianu, apelând la , Prelegeri publice la sdrbările
-rugându-Ie şă’i facă cunoscut' numărul toţi pentru a sprigini Reuniunea în în din Sibiiu.. Luai la oarele 5 dl Au-
guştrn N ico arâ dm Deva a ţinut în sala*
meseriaşilor din localitate, felul meserii- treprinderile Sâ1e,‘ rdaî ales ..acum ’ când
• Unicam < dm Sfiita- două prelegeri- instruc
- Îop măî" mult şi- felul celor mai puţin se edifică casa dpi curte şi cea dîn
tive i l) Probleme'vechi sociabeconom ce şi
îmbrăţişate, în cari părţi ale ţârei ar stânga edificiului principal ăLReuniunei, ^•’tedustria* noua bancă rurală 'd n Deva şi
-trebui îmbărbătată poţăoraţiunea la îm ne roagă să asistăm şi ta şedjnţele 2) Nonă' operaţmni -de reformă întru ridica
brăţişarea meseriilor şi în Cari ar fi • proxime. rea bunăstărei poporului şi meseriaşiidf noştri.
mai rentabilă purtarea cutări meserii;
Societatea »Carmen* la Lugoj.
ce scopuri urmăreşte Reuniunea şi de In drumul spre Sibiiu, membrii societăţii co
ce fel de mijloace se lo’os^şte la'ajun Războiul rale «Carmen« din Bucureş’i au sosit Sim-
gerea lor; daca cauza meseriaşilor înain- . r u s o - j ă p o n e z. bălă Sara la Lugoj,'unde li-s’a făcut o splen
lează sau stagnează, cari sunt cauzele didă primire la gară. Dumnecă sara socie
stagnării; ce lucrări au îndeplinit Sau tatea; »Carmen» a dat un concert, apoi
membrii societăţii au vizitat oraşul şi'împre-
are ijîtenţia de a îndeplini; cu un cu După-cum sqrie ziarul *Le Matin* jurănle. Cu trenul de M «rţi dimineaţă au ple
vânt de a arăta tot ce să face pe acest din P a ris-o încheere de * pace între cat spre S;biiu. ’
statele beligerante este aproape inpo-
teren şi de a chiteau asupra căilor şi ■ •■■■■'■
mijloacelor, cari urmate, la înflorire şi sibîlă. Roozewelt a raportat, că punc Pentru fooalele române din Ma
întărire clasa noastră de mijtoc/Datele, tele principale din condiţiunile de pace, cedonia, Casa şeoalelor din Bucureşti a
ce se vor aduna, se vor lua, de bâză adecă despăgufrtreă de spesele de trimis şcoălelor rontăneşti din Macedonia un
la compunerea unei statistice despre războiu (îndemnizarea) şi predarea in transport de cărţi didactice pentru noul an
sulei Sa 'ckai i #, formează _ momentele şcolar.
toţi meseriaşii noştri şi se voj induce . . . . .
7 în »Anuarul al II-lea« al Reuniunii, ce principale de neînţelegere. R u s i a nu ? Sărbârile culturale săseşti. In
voeşte a accepta nici una din aceste
să găseşte în radactere. E bine să n e . S btiu, in zilele de 24—27 Aug ist n. aJecă
■cunoaştem şi pe acest teren,^pentru-că condiţiuni, consrderându-le chiar de in pe timpul când şi expos ţia e deschisă şi îşi
măsurându ne puterile, să ştim câtă sultătoare şi ca compromiţătoare. Ja ţine sărbările «Asociaţiunea», Societatea Car
valoare avem. • ponia încă nu voeşte a ceda. patină şi-a sărbat iubileul de 45 ani al existenţei
sale. Afară de societatea Carpatină, s'a ţinut
Astfel este probabilă o ruptură a
De încheiere dl Tordăşianu, bine- negocierilor de pace.. , adunarea Reuniunei Gustav Adolf, reuniunea
medicilor, a femeilor: săseşti ev.-, reuniunea
ventând pe oaspeţii prezenţi, în deosebi -v Conziliul de miniştri la Refersburgy • pentru ştiinţele naturale, etc. Cu acest prilej
* pe d-na Stoiaftoviciu (Bucureşti), d-na * ţinut în 21 Augnşt c,..a decis unanim, .compatrioţii noştri Saşi au aranjat şi ei, ca
rşi d-şoara Vestemean (Piteşti) şi d na că nu primeşte .propunerile de pace şi noi, mai multe sârbări, producţii^, con
Elisaveta Blozer n. Bobeş (Budapesta), ale Japoniei. considerându:le de ru- cert, etc.. Deci Sibiiul în'luna August ă fo s t
■ • ; şinâtoare. .... ., . ,, • oraş al fe^rtă^io^Cjiilturale. , L \ f- ■' ■■.■■■
■
*
După cetirea prin dl notar Ştefan Armata Iui în Manjuria D î Gr. G. Tocllesou, d stinsul pro
Duca a protocoalelor şedinţelor .admi a terminat lucrările de apârare; armata fesor dela u-niversit a te a din B u c u re ş ti
nistrative, dl V. Dimitriu, sod. pantof, Iui consta acum din 500,000 oameni. a fost nles membru onorar al societăţii
-declâmează bine poezia «Calina» de A. Ruşii au trecut rîul Rumeny retrăgân- a rc h e o lo g ic e din R om a.
:Stavri{ învăţăcelul tipogr. Toma Chirca, du-se spre Nord. Roozewelt a propus *
recitează frumos «Turcul surd« de Emi- a se forma un tribunal internaţional Alegere de paroch. Din Braşov
nescu; Şcolăriţa Mărioara Avrigean, ne-a relativ la condiţia cu inzula S a ch ă lin r ni-se comunic#, c i la 31 Iulie v. (13 August
predat cu şimţire poezia «Rîndunica* dar Japonezii nu s’au învoit la jiurul al n.j a. c. s’a lăcut mult trăgănata alegere .de
de Coşbuc; învăţăcelul librar Radu P. tor puteri. Trădările de pace încă se al 3-lea paroch la biserica Sf. Nicolae din
Barcianu, ne-a redat cu pricepere »Re continuă. Scheiul Braşovului. Alegerea a decuţs in or-
gina Ostro-Groţilor« de Coşbuc; d-şoara . dine exemplară, Dintre cd trei candidaţi in
Ana Ghida a prăcut- mult în deelainş- sinuaţi a întrunit d ia c o n u l I. P rişcu 33Î-
rea poeziei «Tristeţele» de A. Manola- de voturi, pe bază cărora a fost proclamat
che şi a fost drăguţă cântându-ne de ales. Gratulăm I
»Luna doarme* cu vocea-i curată şi AVIS TUTUROR. CETITORILOR NOŞTRI!
-sonoră; d-şoara Ana Simtion a decla Decursul şedinţelor a d u n ă r e i g e Guvernul român a expulzat din,
mat bine poezia «Fortuna», ear’ şcolă n e r a l e a A e o c i a ţ i u n e i pentru cultura România trei redactori greci (Simos, Mos-
şi literatura poporului român ţinute în
riţa Ana Seracu ne a predat cu multă S i b i i u din 6rl9—8\20 August « . c. despre copulos şi Papas) din cauza ofenzelor ce
căldură poezia «Limba mea« de Ale inaugurarea muzeului naţional, adunarea le-au tăcut poporului rpmân în ziarul lor
xandri ; Elenuţa Şut, tot modestă şi fondului de Xeqirw şt alte' festivităţi, vom
desene pe larg în N rul. proxim al foaei grecesc «Patris».
deşteaptă a plăcui în poezia «Fraţii noastre. - * “■
Jderi»; mititica Ana Pinciu a dat do Răspunsul Maţesţăţii Sule R e MobtUsâri turceşti. Turcia mobi
vada de mult curaj cu poezia »0 fetiţă gelui Prancisc I. adresat „Asocia- lizează 200 ba ta l io a ne, în reg unea S a
la ziua mamei sale»; d-şoara Alexan ţiunei“. .* In. sensul rescriptului cabi lo n ic u lu i şi C ossov ei. Se svoneşte, că
ateste trupe sunt m o b iliz a te spre a fi
drina Baciu, carea are să se numere netului Majestdţii Sale CeSdro şi Re- trimise la g ra n iţa b u lg a ră . Se fac aci
între primele Forţe dramatice ale Reu- gale Apostolice,adresat ministrului ad arestări îri massă de Bulgari. Corpuri mari
latere, Maiestatea Sa imperială şi re
niunei, de daţi aceasta a fost neîntre gească apostolică s’a îndurat prea gra d<ş trupe se duc îa Micedonia. Sunt temeri
cută în «Românul» de Alexandri, urmat ţios a ordona, ca să se exprime cea de 0 nouă înăsprire a raporturilor bulgaro-
de o cântare solo, ce ne-a atins cele ..mai înaltă mulţdmitd pentru oma turceşti. »Narodni Listy» din Belgrad află
mai simţitoare coarde ale inimei. Punc giala invitarece i-s’a făcut: pentru din Salonic, că comandantul militar a prmit
tul ultim «Strigoiul de Coşbuc, predat sdrbările ■aranjate din incidentul des ordinul de a ţinea oregitiţi pe rezerviştii
corpului al treilea dezarmată, pentru o even
chiderii M u z e u l u i
e t n o g r a f i c
şi
de dl Laur. Boldor, sodal măsar, au i s t o r i c m u edificat al Ăsociaţiunii tuală mobil zare. Ştirea pricinueşte. sensaţîe.
jstors admiraţia noastră. pentru' literatura română şi cultura *