Page 6 - Bunul_Econom_1905_33
P. 6
Pag. 6 ' ~ ,-BUN-UL ECONQ M Nr. 33
JL nalfabeţi în iiu siti. ' Se mărtu- ’ dul să treacă în Bir. oviua. Intr'o pădure de Leszkoj Lâzâr gridi lakos vhajtatonak
riseşte făţiş că Rusia are între cei 1 26,586‘525 lăngă Borgo-Prund, I nculescu a Jost prins,- dzv. Leszkoj Şândorne ugyis mint gyân*
Pe când Burdeanu a tsbutit să scape.
de loru:tori (Finlanda nu se. numără aci) vhajtâst szenvedo elleni 102 kor. toke-
99,070'436 de inşi. cari nu ştiit nici oSti nici kaveteles 4s jar, irânti vhajtâst iigye-
Un guvernator fugit. Generalul Mâximo-
scrie. Astăzi putem vorbi făt $ teamă de, a fi vici, guvernatorul- oraşului Mosc va (Rusia), b ena de vai kir. torveny.szek (a szâsz
„ înşelaţi de 100.000 C00 de. supuşi ruşi anal săptămâna trecută a dispărut din oraş fără vârosi lor. jbito^âg) teni’et^n levd es-
fabeţi. D ntie cele 26,269 585 locuitori, care să fi spus cuiva ceva. La început se zicea. Grîd Jcbzsegben’fekvo. ' ' .
Că â fugit de groaza comitetului revoluţionar,;
ştiu carte, nuroâi ;t04'324 au cultură acade
rare%neconteriit îi trimitea scrisori cu amenin a gridi 72 sz.. tjfcvben A ~jh .
mică, 99.948 au fărut un g'nrhazu -.sau o
ţări’ de moarte. Acuma însă, după groaza
, 587-^589 ,
_
şcoală secundară, 72441 au primit învăţătură revoluţionarilor ;şi-a făcut urma peidoti, ci 2 rend >oc- <0_. hrszra 557 kor-
în inst.ţute militare, 1.072 977 sunt' absol fi nd că dt fraudase mai multe milioane d%, . 685—687
venţi ai şi oalelor primate oiâş»nes-ti-' de câle ruble. . . . . 3 ’ ‘ « 673 « 59 «
4 clase. Adunând aceste cifre ved m că in Scrisorile de recu n o ştin ţă , cari 4 - 689 ' 10 « .
teligenţa rusască, socQtind în'ea chiar pe 5 - 693 « . 9, «
an fost trimise în an i 1903, 1903, 1904, şi
cei numai cu, patru clase primare — se 1905 domnului Albert Muller, inventatorul 6 , • 746, 747 114 «
urcă abea Ia 1,249687 de inşi, bărbaţi şi cruce! duplei electro magnetice Rr. B, nr. 86967 7 ‘ « 904 11 '«
femei, deci cam 10%. Curios lucru în Europa L in Budapesta V. str., Vadâsz 42/V1 le vom 8 « 1115 / « 2 L «
* aduce pe rând la cunoştinţa cetitorilor. Seri-1 10 « 1244 « 5 «
soa ea nr. 3: St. dle Muller! Am cornandat « « 8 «
C om oară. I o a n R o ş u din Firighaz 11 1278
3. cruci electromagnetice. R, B. Nr. 86967.
(comitatul Timiş) săpând un şanţ, a aflat o Fiindcă mi-au făcut bine şim ie şi pretinildr 12 « . 1316 5 « '
lădiţă de fier pliiâ cu g a lb in i şi alte căror îi-am dat, te rog să tr ai trimiţi 3 cruci 13 1370 14 «
obiecte scumfe dih vremea Turcilor, în va le adresa mea, Cu stimă H-rmann Kauierîn •14 « 1717/1 « '• 25 «
Biserica-A'bă. Tuturor cari sufer deGicht, 15 1885 « 25 «
loare de 5000 coroane.
reumă, astmă, bătăi de in:mă, influenză ‘ şi 16 « 1886 « 24 «
dureri de şele, se recomandă călduros aparatul «
1 N a v ig a ţiu n e p e r îu i M urăş. Lu Originalul aceste sdrison se poate Vedea Ia 17 « ' 1933 11 «
crările relative la circulaţia cu vapoare pe ■ dl Aibert Mtl’ler, Budapesta V. str. Va 18 « 1964 « 6 «
Murăş sunt în curgere. Rrgularea acestui rîu dâsz 42/G.. - 19 « 1993 « 5 • «
dela Seghedin la Măcău se va determina 20 « '2139/1 « ’ ■ 2 «
' - C orneliu D em eter. Apotecar în 21 AC 2184 « 12 « v
chiar în acast an şi îh primăvara viitoare
Orâştie, A poteca N. Vlad are d e , vânzare,
va începe comunicaţia. In anul viitor se va »peronospin« mijloc aplicat cu cel mai mare 22 , «' -2187 20 «
face navigab’l rîul Murăş până la Nădlac, folos în contra per'onbsporei, la stropipea viilor. 23 2412 13 «
ear în decurs de 5—6 aer se va deschide Aceasta e probat ca cel mai bun, şi prin 24 « 2455 « 5 « '
navigaţiunea dela Arad la Seghedin. Pentru folosinţă s’a dovedit a fi mai cu efect ca 25 « 2494; ’ <£. 20 «
piatra vânătă sau alte asemenea mijloace, şi « 1637 « 1 11 «
populaţiunea din apropierea Murâşului des 26
e totodată cel mai lesne. E preparatul meu
chiderea acestei comunicaţiuni va fi, de
propriu. Preţul i unui par het 40 fii. Fie-care a 487' szdmu tlkjvben A~jr
niare însemnătate. pachet e piovâzut cu numele meu,, şi cu
* 1 rend 1224 hrszra 34 kor-
instrucţiune de întrebuinţare.
V otul a n iversa t. Ministuil de in Stropirea cu »P e ro n o spin* e^ tnai a 73 szâmu , tlkjvben A f
terne Kiîst< ffy a dat o declaraţiure, că gu bine dacă să face în zi senină; pe ti mp noros
vernul în curând va preserrta un proiect de ori ploios nu, nici contra vântului. 3 rend 666 hrszra 12 kor.
■ Dar; »P er onospi n»-u 1, afară d.; vii 4 « 681 10 «
lege despre Introducerea votului electoral-uni-
să poate folosi cu efect admirabil contra boa- 5 « /913 <K 3 «
versal. adecă sufragiul universal.
' * lei de grumpene, cum şi Ia stârpirea omide- 6 « 1229 « 11 «
lrr şi insectelor stricăcioase la pomi; contra
— C o n stitu ţia M iin fen egrti lui. 7 « 1322 2 «
păduchilor de trandafiri (la trandafiri* fără
Din Cettîrjie se scrie, câ în Decr mvre vă fi var), şi la desinfectarea coteţelor de. galiţe 8 « 1405 « 6 «
convocată adunarea 'naţibrală, prin ceea-ce 9 « 1496 « - 29 «
se va da cc nstiti ţie Munte negrului. Această BIBLIO GR AFIE 10' , « 1508 « 16 « V’
adunare naţională va avea' problema numai ii « 1851 « ' 1 0 «
„ C onvorbiri IA terare(< nr. 7 şi 8.
să controleze eşitele şi intratele statului. Afară 15 « 2094 16 «
Bucur» şti, lulie-Angust 1905. Anul XXXIX.
de-parlament şi libertate de presă, se va în 17 « 2467 ,■ * 15 «
Director loan Bogdan pr< zintă, conţinutul ur
fiinţa o bancă naţională, ca să poată eda- mător : G Murnu. Kekavmenos şi Românii 18 « 2516 12 «
bancnote şi bate bani. îh veacul al VI-lea. Edg. Th. Aslan. Sofocle, a y/y szdmu tlkjv be n A
, * ■ ■■■■•. Oedip la Kolona (trad. în versuri). Dr. G. G-
F a lsifica to ri de m onede. Cetim în Aâtonescu. Filost fia germană contimporană. 1 rend 1908 hrszra 12 kor.
»V. N.«. La Cernavoda s’a descoperit o bandă Alexandru A. Naum. Domniţa mtz’nâ (sonet.) 2 «- 1962 « 23 «
A. Conta-Kernbech. Sfârşit; Sfat. (poesii). D. 3 «' 1970 « 14 « -<
de falsificatori de monede austriace. Graţie.gtă-
Nanu. Cu pleoapele închise, (poesie). N. Vo-
ruinţei dragon anului loan Ghimbăşanu dela a gridi 43 szdmu tlkjvben A J~
lenti Suferinţa (poesie). St O. losif. Trei cân
consulatul austro-ungar din Constanţa; unul tece din »Wilhelm Teii de S h lhr (trad.) 1 rend 2413 hrszra 15 kor.
dintre falsTcatori anume loan Marcu a fost N. Iorga. Drumuri neobişnuite prin cea mai 1 « 2609 « 8 «
arestat. S’a confiscat şi maşina pentru fabri necunoştută, ţară (impresii de călătorie). E .'
Carcalechi. Melodii irlandeze, de Thomas ^ a 226 szawii tlkjvben A Ţ
cat monedele. Se crede că falsificatorii,
Moore,-^traduse de C. Negruzzi. N. Iorga. Ob
dela Cernavodă fac parte dintr’o mare 1 rend 1672—1673 hrszra 15 kor.-
servaţi! de cronologie cn privire lâ Moldova
bandă de falsificatori de monede, cu sediul în epoca lui Alexandru cel Bun. I. Bogdan. 2. « ' 1757—1759 « 23 « .
în Banat. Pe toate potccileTalsificatori de mo- Documente moldoveneşti din sec XV. şi 3 « 2143, 2144 « 8 ko-
netel Ziarul »N. H.« aduce scirea, că .în co XVI. în ârchivul Braşovului. Bibliografie. rona, kikiâltâsi ârban meg pediga 73, 473, .
mitatul Hunedoarei, gendarmeria a arestat Sz. 3721/1905 tikvi. 483, 226sz. tlkjvbeni ingatlanpkra n6zve
pe mai mulţi membrii ai unei bande orga C 2-,—2, 5 ozv. Leszkoj Sân dome javâra
nizate de falsificatori. Şefii bandei însă Liviu ARVERfeSI HIRDETMfeNY bekebelezett haszonelvezeti jog fenn-
lanculescu şi Burdeanu, au scăpat şi după ră K I V O N A T . tartâsâval az ârverest elrendelte, es hogy
tăciri îndelungate ş’au pripăşit prin comita A szâszvârosi kir. jbirosâg mint a fentebb megjelolt ingatlanok iaz igos
tul Bistriţă'Nâsăud, umblând probabil cU gân ^ telekkvi hatoşâg kozhirre tfeszi, hogy evi szeptember hâ 4-ik napjăn d. e. /o-