Page 1 - Bunul_Econom_1905_34
P. 1
JUtul vx. Orăştie (Szăszvăros), 3 Septemvrie n. 1905 Nr. 34
REVISTA 1>EMTRU ACR1CULTURÂ, INDUSTRIE Şl C0MERC1U
ORGAH AL: „BeuJuii iemomee iii. Orăştie" şi „ReUiMii remiie ie agricultorii iii comitatil Sibiiniii"
A B O N A M E N T E : W ' A P A.-R Er I K S J S R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu preţuri moderat e
Pentru R om ânia şi străinătate 15 lei pe an. - în flecar© D um inecă. Abonamentele şt inserimnile se plătesc înainte.
PROBLEHE SOCIALE ŞI ECONOMICE.') adâogaţi pe lângă acestea şi bătaia de dividendă, care din an în an era tot
cap ce-o avea cu cei şoyâitori să-i în
mai mare. Mulţi dintre participanţi nu
demne să plătească, şi veţi înţelege cum luau venitul, ci-1 lăsau cu interese în
De lo a tl 1. h â p e d a fu , -profesor.
pentru o astfel de muncă, i-a trebuit -afacere şi astfel mica boltiţâ, în tocmai
,,Ajută-te şi-Dumnezeu te va ajuta"
zel de apostol. După chin şi trudă adu ca pârâiaşul ce pleacă din izvor, cu cât
Cercară din nou. Să mai însori nară ei vr’o 340 fl., 'sumă ca care por înainta cu atât primia nor afluenţi, şi
seră câţiva, pentru aceea^însă totuşi-
niră ' lupta vieţii.-Deschiseră o mică pră eatâ-o deo-datâ destul de mărişoară
din capitalul adunat nu putută procura
vălioară, pe care o asortară cu cele mai .căci după şase ani dela înfiinţare avea.
nici măcar un sac cu făină. Muncitorii1 necesare articole-pentru trebuinţele mo 600 membrii şi 23.000 florini capital- fun
noştri nici acum nu perdură speranţa. deste ale . muncitorilor. Acum alte nă damental. Acum făcură un paş mai mare
Mântuirea lor erau cei 10 cr. săptă
cazuri. Ceilalţi bokaşi nu numai că i înainte: curhpârară o moară şi pe Când
mânali şi apoi mai erau şi oameni eu cleveteau, dâr tîneepură ai concura, a mai nainte câştigau numai la făină; pe
voinţă tare, cari ifi propuneau să facă vinde mai ieftin.. Mănătorii noştri la~ atunci ?cum câştigau şi aceea ce îna
ceva nu să iăsau cu dna, cu dană. Vo
clevetiri riu ascultau, iar la concurenţă inte mergea în punga proprietarilor de
iau să feeâ tHfl aceşti 10 cr, prăvălii, ■
răspundeau cu demnitate: Cumpărau din moară! Cum însă membrii înscrişi erau
case şi ffiSgăşfoe şi tot ce ar promova
al lor, -bine' ştiind, câ-j mai, btfn, de cât - din diverse localităţi,. deschiseră mat
bunăstarea poporului/Ştiau ei btne că al catârul şi eCtăraf^/tdov, care şi dacă multe filiale. Numărul membr^of creştea
10 cr. e puţin de tot, dar tot aşa de vinde mai ieftin,- nu poate vinde luciu văzând cu~ochii, asemenea şi capitalul,
bine ştiau, câ pentru omul sărac şi, stră- bun. Văzând stăruinţa acestor cinstiţi începură a' zidi imgazinufe, case pentru
duitor nimic în lume nu i- prea puţin:
pioneri, să îndemnară şi alţii să între' prăvălii, pa lângă cari sale da lectură
Stejarul e mare, ssăcureâ însă mică. Bietul în reuniune. cu biblioteci şi alte mijloace de instruc
încassator nu arare-ori trebuia să bată
Capitalul să mări, iar străduitorîi - ţie şi cultivare. Astfel întreprinderea
drumurile de zeci de chtli metri, până
muncitori putură s'aducă mărfuri mai noastră creştea din zi în z:, in tocmai
să poată aduna măruntele cotisaţri, măi
multe şi deci mai ieftine.-Acum nu numai că feţii din poveste într’o zi, cât în doua
că puteau vinde marfă mai bună, dar şi în două ca ’n nouă.
*) -Confprenţâ ţinută Duttim că .în 12 Iunie st.
ik 1904, cil ocazia adunărei.generale a despărţâmân-. şi mai ieftină ca alţii. Pe lângă aceea Ei bine, d-lor această istorioară
tttVui'l (Braşov) al „Asocia ţiunei pentru literaturaro. în fie-care an membrii mai căpătau şi deşi are ' toate aparinţele unei poveşti,
mână ţi cultura pcporului român şi lepiodută din
broşură tipărită cu cheltuiala aceluiaşi dt spărţâniân t câte o părticică din venit, câte o mică totuşi e cât se poate de reală Şi de
F O I Ţ A voi da-o chiar în acest an la lurn nă. Până vedind ortacilor lor şi poporului, câ soldatul
atunci m’am decis totuşi' a mai scrie ceva în până serveşte în arm aă/nţt învaţă' numii
cauza aceasta, după mine- foarte de interes ordine şi disciplină, ci şi alte cunoştinţe fo
© conversaţie interesantă. Voiu face acum un mic elaborat des lositoare în viaţă.
pre cultivarea albinelor în casarmă punân- Am mai fost îndemnat la scrierea a-
— Despre albinărit în casarmă. — ' du-mă în poziţie a crede,' că Ia unele că- cestui aiticol şi de frumoasele 1 şi salutarele
In Or. 13 şi 16 din acest an am pu sarme s’au şi înfiinţat mici stupării după ordine publicate de mnistrul de răzbel al
blicat în această revistă un tractat serios, modul şi metodele arătate mai înainte. României prin toate munitoare'e ţârei, că ît»
cum sar putea instala {aşeza) o Stupă*ie în La aceasta am. avut în vedere şi împre casarme soldaţii sunt oblgiţt a învăţa agro
casarmă, în urma căreia am obţinut deia jurarea, (â pe vară în vacanţă sunt chemaţi nomia şi apicultura, li-se ţine şcoală cu cur
multe autorităţi atât civile, .cât şi militare la dt prinderea în atrre mulţi învăţători şi suri regulate din toate ramurde^ economiei,
scrisori aprobatoare, inse fiind-că soldaţilor alţi tineri inteligenţi ai popoiului ndşţru, as aşa ca soldatul român să facă fală neamului
în genere ntr le este- permis a se ocupa cu piranţi de advocaţi, de medici, de profesori său pe toşte carierele vieţii, să-şi îmbunătă
cetitul jurnalelor şi mai mult le este inteizs de preoţi etc., parte ca oficieri ţi cădeţi, ţească-soai tea şi să emulrze cu soldaţii fran
a abona ziare sub cuvânt, că fac politică, ce parte ia suboficieri şi mulţi posed de acasă cez1, germani şi japonezi. Ce s’ar alege de un
le este oprită la noi Sa ţeară, rni-am propus şi dela studiu cunoştinţe despre albinărit! fecior de 20—23 an ir dacă după un serv ţ
şi am promis a scoate nişte broşurele des ‘ ^istfel ar contribui prin prelegeri theoretice de 3 âni n'şr învăţa afară de regulamentele
pre albinărit (apicultură) pentru miliţie. Dacă şi practice asupra instrucţiei feciorilor noştri milhraşe, curăţenie, bună rânduidâ şi mane
voiu avea pentru aceastjggbroşurâ cel puţin din serviciul activ militar, aşa că ehbeiân- vrarea puştii, încă multe alte deprinderi cul
500 de însci ieri voiu şi ^jjffae-o în lucrare şi du-se să ducă acasă merinde ştienţifică, do turale cu izvoare de câştig şi de existenţă
' t
