Page 2 - Bunul_Econom_1905_34
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM . - ? Nr. 34
adevărată. Modeştii muncitori, de cari telor, industria brânzeturilor şi în pre Serbările din Sibiiu.
v’am vorbit, n’au fost alţii, de cât lu lucrarea altor produse agricole, indus
crătorii din Roehdate, un orăşel în An trie ce an de an aduce în ţară sute In decursul ^săptămâni trecute în
glia, ear reuniunea aceasta fermecată de milioane de franci, are a se mulţumi cepând deSâm bătă din 19 până luni
s’a ' înfiinţat în 1844 cu 28 de membrii numai şi numai strălucitei organisaţiuni în 28 August sa ţinut zi de zi la Sibiu
festivităţi şi sârbări româneşti, care de
şi cu un capital de 280 florini. Zece economice, precum şi politicei sociale
care mai frumoase, înâlţind inimile'de
ani în urmă avea 900 de membrii cu înţelepte,. ce.1 cm muftă•stârainţăt..id..ii|v.
însufleţire la toţi câţi a luat parte la ele.
un capital de 72,000 fi., ear în 1895, mează aceste mici, dar harnice popoare.
I. ■ Qeschiderea adunării generale
va să zică o jumătate de secol dela Pe această cale trebuie să mer a Asociaţiunei s’a făcut conform pro
înfiinţare, a avut reuniunea 12584 mem gem şi noi, dacă voim să facem un lucru gramului publicat în presenţa dfor me-
brii • cti •.im-' '-capital-'de- :3$531§00.. ,f|. şi bun şi folositor. Va fi greu, cum am tropoliţi Ioan Meţiartu şi D r Vi(*br Mi-
halyi de Apşa din Blaj.
a adus un venit de peste ‘/*\milion, zis, dar ori cât de greu, -trebue să ne-
A urmat,Inaugurarea Muzeului isto
cu alte cuvinte în mediu câte 40 fl. apucăm fără întârziere de lucru, căci
ric şi etnografic prin preşedintele dl.
câştig de participant. Dar unde e apoi ori-ce zi perdută pentru noi e un pas
Josif Slerca Şitluţ rostinfl un discurs
câştigul principal ăl membrilor, care con ce-t rămânem de lume. Sa vor găsi frumos şi interesant, mulţumiod mâieşt
stă în procurarea de articoli eftini şi bum, doar între noi câţi-va oameni de inimă tâţii sale Regelui, care la invitarea pre-
apoi câştigul moral, deprinderea la or câte-va caractere puritane, cari să se sidiului de a asista ta înaugurarea „Mu
dine, la dinsciplină şi ce ^ mai mult, pună pe lucm. Ar fi trist bunăoară, zeului* a binevoit a răspunde prin co-
încrederea în puterile lor proprii. dacă nu s’ar găsi, să nu zicem mai mitele suprem al Sibiiului Gustav Thal-
mann, după cum am publicat deja în
E adevărat, că caşul adus de mine mult, de cât' 10 localităţi române cu
nrul trecut acel răspuns: Terminândmse
e cel mai clas& în' istoria şi viaţa re câte 20-T-3G de credincioşi, cari să şes programul dinainte de prânz adunărei
uniunilor. Dar v’aşi putea aduce şi al hotărască a păşi pe urmele cinstiţilor generale şi după vizitarea în corpore a
tele tot atât de instructive cu deose pioneri din Rochdale, bine înţeles fără expoziţiunei a urmat masă comună (ban
bire din viaţa popoarelor din Elveţia, pretensiunea de a ajunge când-va Ia chet) la care ş partiddat peste 250 per-
coane, plătindu-se câte 8 cor. de fie
unde din mici şi diverse reuniuni de gloria şi mărirea engleză.
care. Masa a fost prezidată de Dl Par-
consum şi valorisare, pornite\ din sufle *: Găseascâse la noi un om cu tra-
• . -v - ••••;' , •- k \ • - tenie Cosma, fiind de faţa mai multe
tul şi trebuinţele poporului, pe când în gere de inimă, studieze cu temeiu ces-
persoane distinse şi ilustre din România
1865 abia era una singură în Basel, tiuneu reuniunilor cu deosebire din şi- dela noi dii ţarâ. Primul -toast la .
pe atunci^ astăzi după ultima statistică, punct de vedere , practic şi âplicativ, rostit Dl Coşma pentru M şj.^a. Seara
sunt 3^7 de reuniuni puternice, pentru întocmească în formă poporală şi sim la 9 ore s’a dat o serată ednografică
o populaţiune de peste 3 milioane, va plă un călăuz ţppcţic , şi deschidă îh la casa naţională, unde s’a cântat doino
să zică cam la 10,000 locuitori o reuni felul acesta câleaţ celor ce vor să lu româneşti, s’a‘ jucat dansuri naţionale*
s’a cântat din fluer şi s’a aranjat o şe
une. Activitatea acestor reuniuni se con creze, şi veţi vedea că nu ne vom da zătoare ţărănească.
centrează în reuniunea centrală, care de ruşine. Pe baza unui astfel de călăuz II. Duminecă în 20 Aug. s’a ţinut
conduce şi supraveghează totul. Progre imediat s’ar putea începe acţiunea. In a 2-a şedinţă a asociaţiunei în care s’a
sele uriaşe, obţinute de popoarele aceş-. câteva localităţi româneşti, cum am zis cetit rapoartele coraisiunilor: despre ac
tei ţărişoare în creşterea raţională a vi- se vor găsi 20—30 de curagioşi pio tivitatea comitetului central, despre în
neri cari să înceapă lucrarea. Va fi greu scrierea membrilor noi — fundatori, pe *
viaţă şi ordinari. Tot în această şedinţă
Revin acum la tema propusă: In ziua de vor porni 30, se va lăsa 15, ba poate
sf. Petru ducându-mă la S biiu am avut o în şi 20, dar pehtru aceea totuşi trebuie s’a ales prin aclamaţiune de vice-pre-
tâlnire şi mică conversaţie cu un domn co mers înainte, trebuiesc făcute nouă în şedinte destinsul profesor 'din Braşov
lonel ce Venise pe la Turnul roşu dela băile Dl Andrei Bârsean După prânz s’a ţinut
cercări de-a reuni pe cei şovăitori. Un la ora 4 şedinţa festivăa secţiunilor
din Govora (regret, că i-am uitat numele), în
cafeneaua Haberman de pe breter. Un bărbat an de zile s’ar putea aduna şi la noi literare, votânduse premiul de 300 cor.
cu 6 statură Maeâtatică impunătoare şi tare 10—20 cr. săptămânal, din care cu Dlui Teodor d. Bogdan, înv. în Bistriţa
pentru colecţia de legende şi balade
simpatic. Era pe 'la 5 ore d. a., şedea la vremea fie-care reuniune şi-ar putea pro
despre Ştefan cel mare, ca celei mai
masă cu stimabila-i doamnă, După-ce isprăvi cura cele mai de lipsă articole de con-
vorba cu un domn medic romăn militar de bune lucrări popurale în decursul anur
zum de unde ar putea şi cum ar şti
regiment, Începurăm a discuta de-ale econo lui 1904.
mai bine. Când aceste reuniuni ar prinde Seara conform programului s’a dat
miei militare, începând conversaţia, primă
întrebare a fost: nu eşti dta rudenie cu ge un pic de viaţă,v ar urma reuniunea ţepresentaţia lui » 'Moş Ciocârlan«,
neralul Iatca, ori cu deputatul Iarca din Bu comunelor apropiate în scop de-a pro operetă populară, compusă de Tudor,
zău? Modest i-am răspuns, nu ştiu, căci sunt cura articoli în comuni şi a uza astfel cavaler de Flondor din Bucovina. Ope
de origine din Braşov, singura faţmlie cu nu de avantajele ce le oferă cumpărarea reta aceasta în care a jucat roluri peste
mele Iarca. 100 de persoane, membri reuniuqei de
în mare. Cu timpul ar urma legătura
începurăm apoi a discuta despre âlbi- cântări din Sibiiu, a fost o Serbare atât
faptică şi legală între diverse reuniuni. de frumoasă, ca şi care la noi românii
nărit in casarmă, că acesta era subiectul in
tenţionat de mine. I'mi făcu mare surprin- Cu un cuvânt cu cât numărul reuniuni încă nu s’a mai produs. Actorii au fost
-dere, spunăndu-mi îndată :* la mine in ca lor şi al membrilor ar creşte, cu atât încostumaţi în haine frumoase ţărăneşti
brată deja -de 5 ani am început cu apicul legăturile s’ar putea încheia mai tare, şi priviliştea a fost din cele mai încân
tura şi am vre-o 40 de stupi, cărţi din acest interesele fiind maistrânse şi mai comune. tătoare, pfoducând în privitori multă
ram am.vre-o 20 şi reviste foarte multe; (Va urma). însufleţire. '■
posed şi cartea «apicultura modernă'. v III Luni Jn 21 Aug. s’a ţinut adty
(Va urma.) narea fondului de teatru sub preşedinţa