Page 3 - Bunul_Econom_1905_34
P. 3
Nr. 34 BUNUL ECONOM Pag .3
D-lui Josif Vulcap, carele prin un dis - .Industriile casnice erau însă în floare teriilor prime ce s’ar afla ascunse în
curs remarcabil a deschis şedinţa, ur şi ele - trădau două' lucruri de odată? sânul pământului ţârei.
mând şi aici apot^raportul despre acti gustul ales şi' priceperea desăvârşită a După aceste cpnsideraţiuni gene
vitatea acestei societăţi şi doauâ con sătencelor noastre, care, fără a fi ştiut rale, d. Dr. Istrati, comisarul general al
ferinţe de Dl Horea P. Pf trescu des să cetească, fără să fi învăţat desenul, Expoziţiunei, ne arată că secţiunea in- -
pre teatrul român şi Dr. I. Bortea,. des ţeseau şi coseau lucruri admirabile, cu dustrială care, după agricultură, va fi >
pre Eminescu şi Wîîhelm Teii iTşcriin- o armonie de culori care rare-ori se una dintre cele mai importante, este -
du-se mai mulţi membri fundatori, pe găseşte la. alte popoare; acestea mai menită să ne deştăinuiască tot ce să
viaţă şi ordinări. Sara s’au dat a 2-a demonstrau reminiscenţa unei culturi şi face în ţara noastră pe această cale,
reprezentaţie a operetei „Moţ Ciocârlan" unei industrii eu vază, care a trebuit şi să ne do vădească ceeace ar trebui
dându-se o cunună de argint Dlui Gri- să aibă loc mai de mult,în ţara noastră. să mai facem pe viitor. ' '
;gore cavaler de Pantazi. Obiectele vechi, de naturi diferite (Va urma)
IV. Marţi s’a oontinuat şedinţa ce se mai găsesc prin biserici şi în păs
2-a ă soc. teatrului şi s’a repetat repre trarea unor vechi familii, ne arată de
zentaţia etnografică cu jocuri şi cântece astfel că industriile de pe vreme erau DESPRE PRUNE
naţionale. Tot Marţi d.a. s’a decis a se numeroase şi călăuzite de un mare sen
da 2 stipendii de câte 1200 Cor.' Dior timent artistiţ. V ; . Pruna este fructul pomului. Pruna .
studenţi Traian Morar şi Aurel Bănu Astăzi industriile In genere au o este o grupă compusă din o parte
ţi u pentru a se perfecţiona pentru Ca importanţă prea impunătoare în viaţa cărnoasă numită pericarpul şi din uri
riera teatrală. Sara s’a deschis scena popoarelor. sâmbure tare în care se află sămânţa.
theatrală în sala naţională şi s’a repre Ele au căpătat o putere colosală a) Diferitele varietăţi de prune.
zentat piesa: Fântâna Brânduşei: de V. în urma minunatelor progrese ale ştiin
» Alexandri.« / ţelor positive. După timpul maturaţiunei, prunele
V. Mercnri, Joi şi Vineri s’a în Graţie lor, popoare nuoi s’au înălţat se împart, ca şi prunii cari le produc,
treprins mai multe excursiuni în comu şi pământul este cucerit, lucrat, pres în două dîvisiuni şi anume:
nele din prejurul Sibiului (Reşniar Se- chimbat şi pus la valoare prin ţările 1) . Prune văratice;
lişte şi Avrig). industriale, cari singure păstrează cuce 2) Prune tomnatice.
Cele mai însemnate momente a ririle lor. Varietăţile de prune văratice cari
fost depunerea la morţninte a cununilor Viaţa modernă are atâtea eerinţi se cultivă în siliştele noastre sunt:
valoroşilor decedaţi Mitrop. An. Baron imperioase in cât nu pot resista şi pro 1) Gâtlănoasele de coloare roşie
de Şaguna şi G Lazar, apoi concertu fita de: avantajele ei de cât aci ce mun- mari şi cu gât.
societăţei de cântări „Carmen" sub con tiesc mult cu pricepere şi cu deosebire 3) Corcoduşele roşii, altele galbine
ducerea profesorului - de conservator D. pe terenul industrial. mărunte şi rotunde.
G. Chiriac; în fine s’a ţinut mai multe Agricultura aceasta ramură de di- Varietăţile de prune tomnatice sunt:
discursuri şi coaferenţe în sala muzeului rectă avuţie şi luanăi a popoarelor, e 1) Corcoduşele mari de coloare
naţional. galbină şi mări cât nuca, \ '
sclavă totuşi industriilor. Fără industrie
VI. Duminecă în 14/27 Aug. s’a nu e posibilă o agricultură raţională. 2) Prunele vânăte potrivite de mari.
făcut excursiurie la Sălişte, unde a fost 3) Prunele grase rotunde şi de
Pământul, dă mai mult şi mai bine,
banchet şi o prea-frumoaşă petreeerd nu în ţările cu câmpii mari şi cu totul coloare cam vânătă.
poporală, iar Luni în ziuă de sf. Maria
a fost un mare bal ia Sibiiu, cu care primitive, dar din contră tocmai în ţă 5) Prunele ţigăneşti de coloarea
s’a încheiat şirul tuturor festivităţilor rile în .cari industriile sunt mai înainte. neagră închisă şi mai mici ca celelalte
atât de însemnate din punct de vedere Industriile în genere întăresc şi des- varietăţi; mai sunt strâmbe, codârleţe etc.
românesc cultural. voltă agricultura, prin uneltele perfec In genere prunele văratice se ma-
ţionate ce-i pun la dispoziţiune,' şi o turesc prin Iulie, ele conţin multă apă
fac mai rodnică prin resturile sale cari şi diverşi acizi şi puţin zăhar. Prunele
adesea îi servesc de îngrăşăminte. tomnatice se maturesc în Septemvrie
La noi, afară de această conside- şi ele conţin o mai mare cantitate de
I N D U S T R I I L E raţiune importantă trebuie să ne mai zăhar ca prunele văratice. .
^ Ţara noastră, prin însuşi modul de gândim că, în fie-care an, sute de mi i Diferitele întrebuinţări ale
viaţă al locuitorilor săi, prin greutăţile lioane de lei se duc în străinătate pe prunelor. /
transportului, prin nesiguranţa zilei de obiecte din cari numeroase s’ar putea Culesul prunelor. — Prunele vă
mâne şi mare nestabilitate ce a domnit produce în ţara noastră. ratice se culeg începând dela 15 Iu
în trecut, â adus o viaţă retrasă, locui Petroleul ar fi trist sâ-1 exportăm nie, până la 15 Iulie, ear varietăţile
torii săi mulţumindu-se cu lucruri des numai în stare brută, sau rectificat ast-fel tomnatice, dela 1 Septemvrie până la
tul de primitive^ Simple şt puţin costi în cât alţii să profite şi dc sigur şi în 20 Octomvrie după timp şi loc. Pen
sitoare, şi pe cari şi le făceau în ge detrimentul nostru, de acest izvor de tru a .se culege prunele, se scutură
neral singuri. energie. ' prunul spre a cădea prunele pe pământ
Nu sunt 60 de ani de când hara- Să încetăm de asemenea de a ex ear cele ce au. rămas în prun se bat
balele şi căruţele noastre dela ţară nu porta productele numai în starea primă şi se dau jos cu o prăjină. Baterea
aveau nici un cuiu de fer, de când plu cum nile procură solul nostru, pentru prunilor însă spre a doborî prunele,
gurile erau făcute'în modul cel mai pri a fi lucrate în altă parte, şi adesea are 2 încoveniente: întâie, prin bâtae
mitiv, conţinând abia numai ferul plu întoarse sub această formă din nou în se doboară pe lângă prunele coapte ş
gului. ţara noastră cea mai mare parte încă necoapte*
Breslele numeroase prin centrurile Avuţia pământului nostru chiar, nu apoi prin bâtae cu prăjina se rup o
mai importante şi binişor organizate au va fi practic cunoscută şi nu va da mulţime de' crăci subţiri menite a pro
dispărut o dată cu industria lor de în roade decât numai atunci când indus duce fructe în anul viitor. De aceea
dată ce produsele, industriilor streine triile. desvoltându-se vor permite cer este mai preferabil a culege prunele,
au putut pătrunde la noi. cetarea mai costisitoare a tuturor ma rânduri rânduri, culegându-se numai .
