Page 4 - Bunul_Econom_1905_34
P. 4

. Pap. -4.    ,        ~                              BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  34

       acelea  cari  cad  singure . din  prun,  şi  muntenii  nostrîi  păstrează  'ojniţele  spre  j  i  -   Dintr’un  total  de  35  mlioane taxe
       acelea caricad prin  scuturarea  prunului," a  nu  se  surpă  şf  putrezi  de  unfrezeală.  1 j>  ce  ar *fi  avub să  plătească  cxpariziuAeai
            Prunele  se  adună  de  pe  jos  în    Din  100  kilograme  prune  ies  1 ca  2J5  ; franceză  în  Knsib,- după ^noui  tarif  'va/
       copâi,  băniţi  şi  coşuri,  de  cătră oameni,  kilograme  prune" uscate (afumate).  Pehâ  mal-al' Pnperiulut,  modificat'  de  't racta-
       femer şi  chiar  copii,  plătinduli-se  ziua   tru,'a  uâfea  400—^500  kilogram/  pftfne  tutul  riiso-gernian;  reducţitinile acordate
       d£ lucru!cu  50 fii.  până  la  1  cor.  Pru­  se  întrebuinţează  ca  o  căruţă  lemne1.  represtntâ  Aproape  10  milioane;-  adecă
       nele  se  pun  în.urmă  în  căruţă,  în  co­  Producătorii  vând  primele*/afumate  cu’ mai  mu.lt  de  25°/o.
       şuri  sau  în  hărdău,  cu  cari  să  trans-   -  15—20  cor.  suta  Mde  kilograme,  ear   Doue  sau  trei  Articole/Care1  inte-.
       poartă  la  cadă".  Culesul  unfii  hectar  se   speculanţ i’  le  vân,d  cu  30—40:  cor.  resează  exportul  francez, tifeiuril'e şi mâ-
       face  de 40—60 oameni şi  costă 30—40.     sută  de  k'ogrâme'  La  oraşe sunt multe  tâsurjle,  de  .exemplu,  au  fost  excluse
       cor.  Când  este.-o  recoltă  bună, un  hec­  ■ băcănii  şi  magazii  cu •  prune  'uscate,  d;n  negociere,’  deoare-ce  guvernul  im­
       tar de  pruni  poate  produce  Î500—2000   .asemenea  şi  cufâriţele  (precupeţele)  le  perial  a  manifestat  dorinţa /de  a  le  re­
       deealitrî  prune;  un  prun  produce  .3—5   vând  în  piaţe.                   '      zerva  pentru  negocierile  cu  celelalte
      „decalitri  prune. “  Cantitatea  de  prune       Cu  prunele  afumate  asemc nea ' se  puteri  pentru  cane  aceste, produse  con-
       se  măsură cu  baniţa, cu kila şi  cu cada;  face  un _ comerciu  însemnat  între  po­ . stitue  principalul  element  al  comerciu-;'
       0  baniţă  de  prune  cântăreşte1  cam  25   pulaţiile  ftiuntgjne  şi  cele  dela  câmp;  lui  cu  Rusia.
       kilo,  şi  o  kilă  de  prune  are  ca  20  schimbul  se  face'asemenea  în  bani  sau      Noul  tarif  vamal  rus care  va  intra
      - băniţi; sau  500  kilograme.  Capacitatea   în  natură  pe  grâu,  sau  p9rumb.  Pru­  în  vigoare  la  1  Martie  1906  a majorat
       unei  căzi  variază  dcla  150—250  vedre   nele  afumate  se  mănâncă  natura'e  sau  în  proporţ i  foarte  mari,  mergând  până
       sau  275—525  decalitri,                   preparându-le  în  diferitele  moduri.      la  50%,  multe  articole  cari  interesează
            Prunele  să  vând ca materie  primă         .   ■’   ■               (Va  urm ;).  comerciul  de  export1 francez,  aşa  cum
       pentru  fabricarea  ţuicei,  preţul  unei                                              erau  taxate  după  tractatul de  comerciu
       vedre  de  prune  sau  de  borhot  de          Ştiri  economice-flinanciare.           din  1893,  ca  vinurile  de  champanie  şi
       prune  variază  dela  50  bani  până  la       ■          :  —te » —                .  altele,  ţeseturile  de  mătase,  etc.
       1  cor.  Kila  de  prune,  se  vinde  -  cu                                                 Rusia  a  cerut  numai  admiterea
       8— 15  bani.  Din  o  vadră  borhot  ese         Comerţul  Anstro-Ungariei.  —  In     dela guvernul francez a consolidărei  pen­
                                                  primul  semestru,  al  anului  corent,  co-  tru . d urata, conye aţiunei  a n  nori articole
       ca  3  kgr.  ţuică.   .
                                                  merciul  ex erior  al Austro Ungariei  pre­ din  tariful  francez  care  interesează - în
            Prepararea  prunelor  uscate.  —      zintă  rezultatele  următoare:
       Prunele  uscate  se  prepară  în  genere         Importul  s’a~ urcat  la  1.0766 mili­  particular  exportul  rus,  cum  sunt  ce­
       din  varietăţile  văratice  in  modul  ur­  oane  coroane  în  creştere  cu  72 4  mili­  realele  lemnele  şi  scutirea,  taxei  care-
       mător : se culeg prunele maturite (coapte)   oane  faţă  cu  ateiaţi  perioadă  din  1904,   există  actualmente  pentru  inuri.
       se  opăresc  în  un  vas  cu  apă  ferbihte   iar  Exportul   urcat  la  988.7  mili­
       şi  se  întind  apoi  pe  o  gratie  de  nuele   oane  în  scădere cu  80  milioane. Soldul
       expuse  vântului  şi  câldurei  până  ce  se   pasiv  este  deci  de  108  milioane  co­            Războiul
                                                                                                                 a
       usucă,  şi  apoi  se pun bine, păstrându-se   roane,  Contra  un  sold  activ la  44  mili­   ruso-      j po      n  e  z.
       ca  conserve  pentru  iarn^r  Kilogramul   oane  în  aceiaş  perioadă  din  1904.
       de  prune  opărite  se  vinde  cu  40—60                                                    Newyork  Sun  scrie:  Deşi  ştirile
       bani.                                            Creşterea, importului, ca şi scăderea   sosite  din  Portsmouht  sunt  pesimiste
                                                  exportului  provine  mai  cu  seamă  de la
            Prepararea prunelor afumate.  — >                                                 cei  din  Newyork- tot  mai  cred  în pace.
                                                   materiile  prime.
       Pentru  afumare  se  întrebuinţează  în        -  Importul  produselor  solului  şi  al   Roosevelt  e  acela,  dela  care  lumea aş­
       genere  varietăţi  de  prune  tomnatice  şi   materiilor  de  alimentaţie-a  crescut  cu   teaptă  pacea.  Se  mai  aminteşte  însă  şi
       în  special  prunele  vinete  (dulci  şi  or-   60.8  m lioane  coroane,  iar  exportul  a   o altă  speranţă,  adecă  presiunea  diplo­
       goşe  sau  strâmbe).  Prunele  afumate  se   diminuat _eu  50,8  milioane.  Pentru  ce­  matică.  Roosevelt  crede,  că  va  fi  pace.
       prepară  pe  (slaniţâ)  lojniţă.  Pentru  in­  reale  propriu  zis,  importul  a crescut de   Fortsmouth,  jo   August.  Dele­
       stalarea  lojniţei  se  sapă  un  cuptor  în   la  433  milioane  coroane  la  65 7,  iar   gaţii  conferenţei  de  pace:  au  ajuns  la
       un  mal  ca  acela  ce  servesce pentru ar:   exportul  a  trecut  de  la  11.4  milioane   perfectă  înţelegere.  Delegaţii  vor  lua
       derea  petrei  de  var  şi  deasupra  groa-   la  14.2.  Exportul  zăharului  a scăzut  cu   măsurile necesare pentru  elaborarea tra­
       pei  se  pune  un  grătar  de  nuele.  In   14 5  milioane cor.                        tatului'de  pace.
       lipsă  de  ridică tură  de  pământ  sau                                                     Japonia  primeşte  ultimatul  Rusiei:
       mal,  se  zideşte  un  cuptor  cu  cărămidă              Din  străinătate.             Nici  o  despăgubire  de  răsboiu,  împăr­
       sau  piatră  lăsându-se  jos  o  uşe  pe         Comerţul  Italiei.  —  Statistica  co-  ţirea  insulei  Sachalin  ţâră  restituirea
       unde  se  face  focul.  S3  face  un  toc  do­  merciului  Italiei  dovedeşte  desvoltarea  unei  sume  de  reset/mpărare.  Japonia
       mol  în  cuptor  cu  putregaiuri  sau  alte   economică  netăgăduită  a Italiei.  Să esti­  cedează  în  ce  priveşte-  extrădarea  va­
       lemne  cari  ard  încet  şi  au  fum  mult.   mează  că  pentru  anul in  curs  valoarea  selor  de  râzboiu  internate  şi  în ce  pri-'
       Focul  lucrează  asupra  prunelor  în  2   totală  a  comerţului  exterior  v$  atinge,  veste  limitarea  forţelor  maritimă ruseşti
       moduri,  pe  deoparte  prin  căldură  eva­  3.600  milioane  lire.  Cifrele  importului  în  Extremul  Orient.  Delegaţi au propus
       porând u le  apa,  şi  pe  dealt-ă parte  prin   şi  exportului  de  aur  şi  argint  mpnetat  suveranilor  lor  imediata > încheiere  a
       fum  care  este  agentul  de  conservare    sunt  mai  favorabile,  excedentul  intră­  unui  armistiţiu.  Pacea  deci  e  gata.  -
       al  mai  tuturor  substanţelor  putrezibile.   ri lor  asupra  eşiriior  în  primul  semestru
       Prunele  se  amestecă  cu  o  greblă  pe    al  anului  incors,  se  urcă  la 60 milioane
       lojniţă; penţru-ea  să  se usuce toate,  ear   lire  la  care  trebue  să  adăogâm  aurul
       m r numai  stratul  de  desubt.  După  24   adus  de  streinii  carii  vizitează  Italia  şi
                                                   şi  care  nu  este  inferior  cifrei  de  100
     ;  sau  3 6 oare  o  parte  din  prune  sunt                                                  Oaspeţfr ilu ştri  a  avut  Sihiîul în  zi­
       gata,  acelea  se  aleg  şi se pan deoparte   milioane  lire.                    •     lele  sărbărilor.  A  sosit  adecă  ax)lo  dnii  fost
       lâ&ârtdtf-se  numai  celelalte  cari  nu  sunt   Tractatul  de  comerciu  franco-rus'.  miniştri  Emil  C o s tin e s c u   si  Ionel  Brâ-
       bine  uscate,  apoi  se  ridică  treptat*  ce  Concesiunile obţinute de  Franţa  în  noul   tiânu,  apof  foştii  deputaţi  V.  G.  Morţiii»
       se  usucă  şi  după-ce  s’au  ridicat  toate,  tract; t  de  comerciu  care  a  fost semnat   Constantin  B ţa n co van u  (din  ilustra  fa­
       •se. Simple  cKn  nou  lojniţă.  O  lojniţă  fâ-  acum  la  Petersburg  de delegaţi francezi   milie  princiară)  şi  Rudolf  Catarg1,  redactor
       Cutâ  odată  durează  mai  mulţi  ani  şi   şi  ruşi  sunt  acestea:  .                la  »’Independence Roumaine*. Au, fost  dease-
   1   2   3   4   5   6   7   8