Page 5 - Bunul_Econom_1905_34

Nr. 34 BUfllTf. £C01*GM Pag 5

■tfieni diuî zle în Sbiiuudi Al. B e ld i- Răscoale în Ha&firabia. »N, Fr. jdiţe câteva ulcele u spirt de- salmiac, care
, *tia n,-'mmistifuL Rom&ftier la , Berlin şi V n- Pişsseţ a public t v corespondenţă dtn Bu­ conţine amuţonî^c rs gite să se înch dâ bin>
tilă Hr ă t i ana fost deputat, şi secretar de, cureşti .cu de 14 August st 0. în urmă­ uşile şi feri şt le fiind odaea deci înfun­
sta ,cau au vizitat au-ftrfmai expoz ţia, dc care torul cop iflx: ss-Dm Chiţi» eu s/a de ştire dată la 2 —3 zile se redeschid ' toate şt să se
au râirjas încântat. cu şi sale e dm jurul autpritâţ lor.-de act, că' a .jz, ucnit/ o răscoală re enzeze, când" vom vedea sigur numai pă­
S imului. . .. r ; obştească -a ţăranilor român] , In- ţinuturile duchi de lemn .crepaţi 'şi umflaţi, dar vii de
• ■ #- ’ Surora şi. Q heio B isatabia. M ş -aK*a re- loc. De su-.t mat multe odăi pi ne resp. in­
S em in a r de limba, rom ână în voluţ ona ă -a p'ecât din pia-ul Rcz ne (R zna fectate se procede ca şi în odăile singuratice
TFiena* Prin decişi unea Nr. 20 512 d n 24 lângă;Nistru. N Red) ur.de MoldovenH-,au -Acest medicament sâ află, în far meci i şibâ-
iul. a. r. m nistr, de instruc. anstr. s’a-înflînţat la cerut de la* guvernitor întrodurerea limbei cânii. ' - ' , j!,
universitatea din Viena un seminar dui limba române în şcoli, biserici şi administraţie, - Pe .-.••• 1; • 3 'i ■. ■■, vt».'-**'■ > *. ■
română, cu a cărei conducere' a fost însâr- preoţii, învăţătorii şi slujbaşi, cari s’âuarâtai ^ Cine scapă definitiv de d u re ­
cinat la propunerea - unmi’ruâ a colegiului că ţin cu Ruşii, i-au bătut. Românit a întă­ rile astm atice şi reum atice? Până . de
profesoral dl Dr. Scxtil Puscafiu. Acest semi­ rit şi ea p. zi.i la graniţa rusească trimiţând prez nt aceste .întrebări singur domnul Albert
nar susţ nut de ministrul de culte si instruc­ oşti multe». > - : Miiîler (Budapesta, Vadă z. u. numărul 42/G;
- * * '
ţiune din .Bucureşti îşi va‘ începe activitatea a fost în stare să răspundă, de oare-ce re-,
sa cu începerea semestrului de earnâ 1905/6 L a observarea în tu n e c i m ei de zultatul ce l-a ajuns prin crucea sa duplă
în localttăple proprii VIII, Lammgasse 7. soare. Celebrul astronom F l a m a r i o n a- electro magnetică R. B. Nr. 86967 este aproape
. • - * ■- de necrezut, pentru ceea-ce dm partea bol­
trase atenţiunea tuturor, -celor ce. voiau a
M ym en, D'şoara Elena Petrouici privi din curioz tatfe întunecimea : de soare navilor reînsănătoşaţi primeşte multe mul-
d n Costeşti şi. Dl Yaleriu Sterian dm ivită în 30 August; astfel nu mai simţiră . ţămite. O astfel de scrisoare i-a adresat dl
Focşani, n. Braşov, logodiţi. necesitatea de a călători la Egipet, la Tunis ^Feiţ Janos cu ocazunei anului nou din
Biserica-albă: N
sau în Şpauta. El recomândă cu deosebire
Concert tom ăăesc în M ăşnov In următorul aparat simplu : a luat In mâna Prea st. dle Miiller 1
sala hotelului (zar »Rospeauer Baig«). dm stângă o coal i de hârtie albă, care să fie Prind peana, ca să-ţi exprim cele mai
Râşnov a fost Duminecă în 27 August st. n, aşt zată cătră soare, !n mâna drecptă a ţinut ferb'nţi mulţumite pentru crucea R. B. Nr.
1905, un Codceit dat de Romolus Cionca asupra hârtiei, la o distanţă un briei de vi­ 86967 ce aţi inventat, pentru-câ eu prin fo­
violinist, şi Aurelia Cionca dia Bucureşti. zită găurit cu un ac. Astfel a rezultat, că losirea aceleia m’am vindecat pe deplin de
durerile reumatice ce mă chinuiau de ani.
pe hârtie nu sa văzut discul (ochiul), ci o
Necrolog. N colae S:oich ţia, fonda­ s cere, aşa e şi cu întunecimea de soare. Intr’un timp zăceam in pat si nu mă puteam
torul, membtul în direcţiune, cassar al insti­ Eclipsa (întunecimea de soare) fixată pe ziua nici mişca; acum însă nu sunt silit să păzesc
tutului »Corvineana< In Hunedoara, membru de 30 A ugustc.s’a observat şi la doi la patul. : _■ .
ia mai multe societăţi culturale în 24 I. c. a parele 21/* d. a. ta forma unui disc,, redus Înlesnire practică-folositoare. In
încetat repentin din viaţi în etate de 43- ani. la un cora cu îmbucătura spre stânga, un foaia »Ţîrg de in mo bile», ce apa^e de
In veci pomenirea lui I fel de aspifaţiolenis, dec* combinaţia astro­ 2 ori'pe Jună aci în Orăştie şi un abona­
- ''* * ;
nomilor a fost b ne reuşită-. *' ment anual .costă numai 2 cor. se primesc
C um să apărăm de m uşte Vitele ■ *. " spre publicare fără taxă,"Insinuări de a-şt
d in g ra jd u ri? Profesorul. L eh m a n dm
Cea m a i nouă in venţie a iu i găsi loc" de ocupaţiune atât persone bărbă­
GOttii gen a constatat, că ' neliniştea anima­
XSdizon. Edzon este aproape a termină teşti, cât şi femenine. ^Astfel sunt Invitaţi
lelor ptodusă din cauza muştelor, atâta de-*
născocirea (invenţia) unui no 1 aparat electric, aceia, cari au lipsă de personal în afacerile
cădere cauzează' vitelor, ca şt când ar con-
cir care fie-care car să trarisformează într’un lor, a se adresa din c^z în caz la expediţia
şutna- cu . Va kgr, de ovăs mai puţin pe zi.
automobil. Cu ajutorul acestui aparat un car acelei Gazete de interes social-comun şi â
Spre a evita această scădeie ics< mnată lâ
în greutate de 40 fnâji capătă o Tortă de abona-o plătnd anticipative 2 cor.
un număr mal mare de vite aflătoare în - - * ■■
30 milun pe ceas. In curând se va înfiinţa
grajduri să folosim ca aparat, o stropeaiâ pe : AparM neţa servitoarelor. Obser-
o fabrică, in care să se construeze atari
grajd, cu deosebire la uşi şi firestri o tinc- vându-se, că multe ofi ;ii conunale şi chiar
aparate.
turâ djr lapte de var cu- amestecătură de -r şi primăria capitalei a denegat în multe ca­
peatrâ aeră (alaun), Alaunul are putere con- zuri apartinenţa servitoarelor din motiv, că
oc Un atestat m in u n a t i s’a times
tractivă, de-'nu lasă a se, 1 pi muştele. In servitoarele n i plătesc dare, a exmis dl mi­
dlui Albert Muller Budapesta strada Vadâsz
această tiuctură făcută ca o alifie este bine nistru de interne o ordmaţiune, prin care
47, G. Iată’l aci: După Dumnezeu îţi mulţu­
a se amesteca şi puţină peatră vânătă. Un recunoaşte servitoarelor dreptul de aparti-
mesc dtale, pentrucă femeea mea în ziua în
mijloc bun tste şi a pune şalucatăre nenţâ (illet^kesdg), dacă au servit neîntrerupt
care a folosit crucea dvoastră R. B. Nr.
<(loJuri) li ferestrile deli grajd, sau 4 ani în acelaşi oraş sau comună fără a fi
86967 s'a simţit mei bine şi după ce a în­
un şaiucător de fir de sârmă. In fine spo- fost pedepsite, având apoi drept a-şi lua de
trebuinţat o 3 săptămâni, s’a vindecat. Fran­
indu-se zdul dda grajduri cu un amestec act paşapoarte şi alte acte de lipsă. y
case Nagy, strugar în Arck-szalas 199; Acest
•de cresohn, pţ.troleu şi corbolimu încă se . ■ • * - -
atestat ne arată, că celor, cari sufer de (podagrâ)
■depărtează muştele şi ţînţarii. Fiind caii şi ~ Cel m a i m are arbore al Qer-
giht, reumâ astmă, insomnie, epilepsie, obo­
alte vite la păşune în 1 ber se scutesc de m aniei. Regele arborilor djn pădurea*nea-»
seală, leş n, zgârciuri în stomach, auz slab,
pişcatul muştelo/ avă ml coada lungă şi un­ gră (din care isvoreşte şi Dunărea) ce este
lipsă de apetit, inschios, precum slabrie etc.
gând copitele şi coarna cu puţin gaz ames­ în vârstă de 360 ani, numit veteranul brad
le foloseşte crucea dlui Albert Mttler duplâ
tecat cu crezolin. al Germaniei, zace în apropiere de oraşul
t ■ ' •* ' electro magnetică R. B. Nr. 86967. Villingen pe teritorul din Wii.tenberg, s’a
Mo re Co ncert va da aci în 3 Sep. * bolnăvit de slăbiciunea anilor şi ramurile lui
c . la 8 n e scara Dl profesor de muzică Adolf Un m ijloc sim p lu şi ieftini de au început a se usca. Primăria competentă
Iliittntr din D e v a ,cu fii săi: E u g e n i a a scăpa de păduchi de lem n (ploş­ a scos la fa ţa locului naturalişti-pomiologi ca
de 10 ani şi E u g e n-de 8 ani, la cate se niţe. Lucră mai cu şgffiţanţă, decât toate experţi.cum să vindece pe regele arboriloi.
invită a participa On. public iubitor de mii- mijloacele cunoscute,-decât tinetur.le, care se Bradul acesta e înalt de 42 metri până la
iz că, căci tsţe interesant şi programul cu­ folosesc la vopsitul mobilelor s. et, pentru vîrf şi la trunchiu are în diametru un con­
prinde şi piese româneai din artă muzicală. că străbate gazul în toate găurelele şi crăpă­ ţinut cubic de 5 8 metri în tărie.
turile, Punându-se în odăile, unde se simt ploş- *