Page 1 - Bunul_Econom_1905_35
P. 1

Anal  VI,                          O r i f t i »  (8 z i« v A r w )*   I Ş    !•  n.  1905                         Nr,  35
                                                                        m  m













                   REVISTA  PENTRU                                                                  Şl  COMERCIU

      ORfiAI AL:  „Rtnitoii EMftwic»                                                      ie igriceltarâ iii. cwiţetel  Sibiielai"


                 v ABONAMENTE:                                   A P A &£:                                 T -N S E R Ţ IU N I:
      Pe an  4  coroane^ (2  fl.);  jum&ate  tis 2  jxSsr.  (1  Hfl.)                         se  socotesc  după  tarife,  cu  p r e ţu r i  m o d e r a t e
        Pentru România  şi  străinătate  IR   ŞsŞ pe  an.  In  flecar#  Duminecă.               Abonamentele  şi  inserţiuaile  se  plătesc  înainte.


                                                       Merg  Insă  mai  departe  şi  zic,  că   In  felul  acesta  secţiunea  economică  a
      PROBLEME SOCIALE ŞI ECONOMICE.1)            în  muncă  aceasta  dă  reformă  socia lă  Aspciaţtunei  ar  putea  face  un  lucru fo­

                                                  economică, iniţiatorii  ar  putea fi  cusuces  lositor  şi. bun  nu  s’ar  mai angaja  ca de
             De  lo a n   I .  L ă p itia tu ,. profesor.
                                                  secundaţi  şi  ajutaţi  de  însăşi  »A socia-   present  de' es.  la  lucrări  în  adevăr  de
        (Urmare)                                  ţiunea.»  noastră.  Aleagâ-se numai în co­  puţin  folos  practic  şi  une-ori- chiar nco-
                   „Ajută-te  şi  Domiiezeu  te  va  ajuta".
                                                  mitetul  fie-cânfi idespărţământ un bărbat  portune.  Căci  astăzi  întreaga  activitate
           Mână’n  mână  cu  aceste  reuniuni     cu  pricepere,  al  eârui  rol  şi chemare să  economică  a  acestei  secţiuni  se  «"duce
      de  consum  s’ar  putea  ithediat  pune  în   nu  fi  alta,  de  cât  un  Cuvânt  să  ţină  ta  îndreptarea  limbei ..coi.   \  -  i  ju­
      aplicare  mici  şi  modeste  reuniuni  de   vecinie  viu  în  pdgfar  interesul  pentru  ridice,  limbă,  pe  care —  cei r/e  ^"-ios,
      valoriaare,  ori, prin  reuniuni  aparte,  ori,   această  mare  acţiune  social-economicâ.   —-  nici  n’o  avem  încă.  Un  om  cu  mai
      în  comunele  mai  mici,  aceste  afaceri ar   Concheme  din  când  în  când  pe repre-  mult  spirit  practic  ar înţelege, că numai
      putea  fi  luate  în  mână . tot de  reuniu­  sentanţTt  di verse lor; reuniuni  din raionul  afacerile  trumoase  şi  estinse  pot  face
      nile  de  consum.  Cum  s’ar desvoka  mai   său,  sfătuiască se  cu  ei  asupra  demer­  o  limbă  comercială  frumoasă  şi  bună ;
      departe,  mă  feresc'._a jiBMşw&rTot  ceea  sului,  nevoilor  şi  experieuţilor  făcute,   cu  alte  cuvinte  esenţa  şi  nu  forma..
      ce  pot  spune                e, că multe   despre  cea  ce  Şâ  tpresinte  şi  mici  ra­    Aceasta  ar  fi  do-lor,  reforma  so­
      lucruri  bune  s’ar  putea  face  îndată  ce   poarte  împreunate-  eu  date  statistice  cial economică  ce  după 'modesta  mea
      an»  ****  amgjfirata.  le  n»ămie  «oasfofe   *reale;                                 părere~ ia r We£m  cât  mat  cutând întrer
      consuraaţiumra românească.  Numai acela
                                                       Secţiunea  centrală  economică  a     prinsă,  fie  pentru  a  ne  vedea  cât  mai
      ce  cunoaşte  bine  referinţele  poporului
                                                  »Asociaţiunei«  ar  fi  apoi  chemată  să  în  grabă  consolidaţi  într’un  întreg  de­
      dela  sate  şi  ştie  cum  omul  sărac  cum­
                                                  urmărească şi să supravegheze activitatea   plin  şi  armonic  desvoltat.
      pără  tot-deauna  scump  şi  vinde  ieftin
                                                  micilor  reuniuni;  Dip  rapoartele  şi  da­    Dar  activitatea  noastră  în  această
      pe  când  principiul  economic  e  tocmai
                                                  tele  statistice  parţiale  .ar  avea  să  pre­  privinţă  nu  poate  fi  mărginită  numai  ta
      contrar,  va  înţelege  folosul  şi avantajele
                                                  gătească  rapoarte  şi  statistice  generale,  atât.  Sarcina  nu  poate  fi  pusă  numai
      unei  astfel  de  activităţi  economice.
                                                  cari  să  servească  de  îndreptar  celor ce  în  spatele  poporaţiunei  dela sate; ci  noi
           *)  Conferenţă  ţinută  Duminecă  în  12  Iunie st,   s’ar  interesa  de  aceasta  acţiune.  Din  aceşti  inteligenţi  de  pe  la oraşe,  încă tre­
     ■n.  1904,  cu  ocasia adunărei  generale  a despărţămân­  experienţele  câştigate s’ar putea  întocmi   buie  să  ne  reclamăm  partea  noastră.
     tului  I  (Braşov) al  ,,Asociaţiunei  pentru literatura ro­  mici  scrieri  poporale  şi  s’ar  putea  da
      mână  şi  cultura  poporului  român  şi  reprodusă  din                                Trebue  să  căutăm  şi  noi a  ne  pune cât
      broşură  tipărită  cu  cheltuiala  aceluiaşi  despărţământ  sfaturi  practice  de  cel  mai  mare  folos.  mai  îngrabă  în  curent  cu  toate  ideiile

                F   O   I  T  A                  para  cu  ei,  dar  de  câţi-va  ani  este  un  curent   Timp  se  gâseşte,  de  puteri  intelectu­
                                                 favorabil  pentru  regenerarea  apiculturei.  Eu   ale  dispunem,  astfel  să  ne  punem  pe  lucru
                                                 căzarma  o  consider  ca  o  şcoală  de  alduţi,   şi  să  progresăm!  Prin  Introducerea  acestui
             conversaţie  interesantă.
                                                 replicai  eu.  Aşa  bravo'!  Ne  apropiăm  în  idei.   ram  de  învăţătură  de  sigur  şi  Austro-Unga-
                                                 Nu  Cumva  Dle  colonel  în* programul  feciori­  ria  ar  profita  mult,  ar  avea  soldaţii  şi  dis­
         —  Despre  aîbinărît  în  casarmă.  —   lor  din  şcoala  de  suboficeri  este  albinăritul   tracţii  şi  avantage  materiale.  Observăi  eu  cu
                       (Urmare).
                                                 obiect  de  ÎDStmcţiâ?  Da,  tocmai  ca  şi  în   modestiă;  Aşa  e   dle  colonel,  dar  e  greu  la
          'Mi  permisei  a-’l  întreba;  Dle  colonei i   despărţămintele  V  şi  VI,  apoi  a  şcolei  de   noi  în  Ungaria,  că  mai  în  toate  regimentele
      Cine  se  ocupă  de  această^materie?  Am  in   repetiţie  VII— VIII  pomăritul  şi  cultivarea  le­  sunt  feciori  de  diferite  naţiuni  şi  va  fi  greu
     regiment  mai  mulţi  subofiţeri,  cari  sâ  pri­  gumelor,  fiindcă  astăzi  numai  şcoala  duce  la   de  înţeles  acest  object.  Nu!  'mi  acentuă
     cep  de  acasă  în  albinărit.  Aceştia  ţin  în  fie­  virtuţi  şi  uşurează  modurile  de  ex'Stenţă.   serios.  Eu  aşa  ştiu  că  unde  sunt  feciori,  de
     care  sSptăm&nă  conferinţe  şi  apoi  prelegeri   Cum  ştiu  eu  adause  dl  colonel,  la  noi  în   diferite  naţiuni,  sunt  şi  superiori  de  diferite
     şi  lecţii  cu  soldaţii.  Ştiu  D!e  ’mi  zise  rezolut,   ţară  se  propune  acest  învăţăm ânt  al  apicul­  naţiuni  şi  aceştia  pot  face  instrucţia  albinări-
     apicultura  în  căsarmă  este  un  mare  dar  şi   turei  şi  în  şcoalele  de  agricultură, în  pedagogii   tului  în  limba  soldaţilor,  înpărţindui  în  grupe
     izvor  de  câştig  şi  de  distractiv.  Am  cetit,  că   şi  semniare  mulţi  pretind  a  se introduce  şi  în   mici,  dealmintrea  aşa  sunt  convins,  că  căta-
     in  Franţa  şi  în  America  chiar  produsele   gimnaze  şi  liceele  reale.            nele  româneşti  repede  învaţă  şi  altă  limbă.
     apiculturei  în  căzarmă  se  cifrează  cu  milioa­  Mult  se  potriveşte  însă  acest  învăţă­  Intradevăr  cine  voeşte,  poate.  Apicul­
     nele.  In  aceste  ţări  60%   din  soldaţi  ştiu  a   mânt  şi  tinerilor  din  casarmă,  căci  ei  fiind   tura  a  devenit  azi  o  industrie lucrativă  adecă
     cultiva  albinele, pe.aceste insecte laborioase  şi   între  20—24  ani  formează  iorţa  armatei  în   producătoare.  Cultivarea  albtnăritului  este  un
     foaite inteligente. Nu  zic,  că  ne  putem  com­  fiecare  ţară.                       supliment  de  viaţă  economică,  este  azi  o
   1   2   3   4   5   6