Page 2 - Bunul_Econom_1905_35
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C ON O M Nr. 35
moderne, de economie politică, finanţe căţi buhe, articoli aleşi, s’ar discuta şi ■ sează p:atra, din care se extrag me
.$i statistică. Căci e în'adevăr trist-să s,’ar lucra, şi din'nimic s’ar face lucruri' talele. Dl director Danciu a ven t însuş
vezi, câtă cUferinţâ e între noi şi intre bune. Ar transpira din Mijlocul acestor la Şbiiu şi a aranjat acest * despărţă
mânt, aducând fcu sire şi un voînip
alte popoare culte. Până când burghe cercuri , câte o lucrare, câte o ideie, a-î
băiaş, care timp' de 1Q -zile â arătat
zul, ha chiar şt lucrătorul elveţian, £n; familiariza şi pe alţii cu spiritul vieţii,
publicului. vizitator cum se al0ge auriii.
gtes. ori german are însuşi ocaziunesă reale,- cu un cuyânt s’ar porni şi la noi
Aci au :fost expuse .uneltele şi va
'asculte şi -să cetească, în formă potri O- mişcare intelectuală în direcţia vieţi sele cari se întrebuinţează la scoaterea
vită pregătirei sale atari ideij până atunci practice, de care atât de mare lipsă avem: petrii şi la alegerea aurului, cum şi'di-
aceste pentru mulţi dintre noi sunt (6 a urma). ferite stufe (petri) conţinând aur şi alte
metale. N’au lipsit nici fotografii carf
terra incognita. Bine vedem cum toata
să ilustreze şi pe această cale intere
lumea îşi îndreptează atenţia spre ces-
Expoziţia agricolă. santă secţiune a mineritului.
tiunile economice ,şi financiare; noi însă
1 / ’ — «—fc-rr Dl1 Octaviarr Tobiaş a expus dife
nu numai că nu' le cultivăm câtuşi de
rite minerale şi fotografii din mina dela
modest, ci, adese-ori —r mulţumită unor Despre despărţământul ocupaţiuni- Soborşin-Cerbia.
lor agricole î i expoziţia etnografică şi
prejudiţii neînţelese — aceste cestiuni La stânga, în aceeaş odaie cu o-
istorică-culturală din Sibiiu, dăm loc
ni-se par cam brute pentru gustul nos biectele'aparţinătoare mineritului, sunt
următorului raport:
tru rafinat. Suntem oameni năcăjiţi, răs expuse obiecte aparţinătoare slupărt-
Obiectele aparţinătoare acestui des tului. i. ,
pândiţi în provincile de unde n’avem
părţământ, .ce se compune din secţiunile
ocazie a ne instrui, săraei fără posibili VII—XV, au fost adăpostite în locali Dl Alexandru Vlad din Mag şi
tate de a sta în curent cu progresele tăţile «închiriate şcoalei Reuniunii femei dl Ioan Chirca, al Il-Iea notar în Sâlişte,
au expus toate obiectele acestei sec
ştiinţei moderne,/dar cu toate acestea' lor române din Sibiiu (casele Asociaţiunii ţiuni. Anume am văzut un interesant
din strada Morii Nr. 8, sub poartă, la
de-am voi, am putea găsi şi noi vre-o cuib natural de vespi, care ne dâ o
dreapta dela îfitrare).
• m o J^ £^ % ne ajuta. idee despre lucrarea rudimentară a in
înaintea acestor localităţi sunt aşe
^ L S ci, uitaţi-vă, domnilor, cunosc de sectelor întrudite cu albinele.
zate un ferestrău circular, un şteamp în
es. un oraş românesc cu advocaţi pre miniatură, şi un orologiu de lemn, con ^ Coşniţefe de stupi expuse arată
oţi, profesori de specialitate, funcţionari struit de uri ţăran din comuna Rod, fazele prin cari a trecut stupăritul dela
început până în prezent. Ca prima coş-
-de bancă şi învăţători destui şi cei mai expus de comitetul bisericii din Sâlişte, nîţâ ni-se prezintă o buturugă de ar
mult, cu comersnaţi români, cari da,căv unde acest orologiu a servit timp mai bore ; urmează coşniţa făcută din scoarţă
îndelungat ca orologiu de turn, până
ar urma pilde bune ale altora şi s’ar de arbor, apoi cea din nuiele de cur-
ia înlocuirea lui cu altul modern.
lega să convină — să zicem la două pen şi răchită în forma conului. După
In prima odaie, la intrare, sunt
săptămâni odată, dacă nu mai des — " acestea ni-se prezinţă coşniţa de nuiele,
expuse uhefte|e! agricole cele mai ne
< să discute şi să studieze cestiunile de prevăzută cu lâdiţă de trecere şi rame
cesare: plugul vechiu, cu rotilele, tân- (cadre) mobile; apoi coşniţa de papură,
actualitate economice, financiare şi so jala, jugul şi grapa. cu capac. In fine coşniţa mobilă com
ciale, cari ar trebui să ne preocupe, tot In odaia a doua la dreapta, sunt pletă, ca ultimul stadiu. Toate aceste,
s ’ar putea face ceva, în tot caşul mai expuse obiectele aparţinătoare secţiune! împreună cu mostre de faguri artificiali
mult de cât nimic şi cum am mai spus industriei m iniere, ce formează o parte şi cu faguri de miere virgină, au tost
destul de interesantă a expoziţiunei.
pentru pmul modest nimic în lume nu expuse de părintele Alexandru Vlad
Societatea „Concordia“ din Bucium din Mag, care Ie-a şi dăruit Muzeului,
e prea puţini Se înţelege la început ar
sub direcţiunea dlui Aurel Danciu, a făcând prin' aceasta un preţios serviciu
merge greu, poate că nici n’am avea
îngrijit ca această secţiune să se prezinte în scopul înzestrării acestui Muzeu.
ce vorbi, am rîde poate, cum ni-e obi-
în mod demn. De aceea a expus un DI Chirca a eXpus coşniţe siste
cieiul noi de noi; cu timpul însă am şteamp de lemn în miniatură un alt matice, recuizite de stupărit, între cari
începe şi noi a înţelege. S ’ar ceti bu şteamp modern, cari arată cum se pi şi maşina pentru extrasul mierii.
chestiune, care trtbue să preocupe pe ori torie a se face o bună educaţie şi instrucţie giei şi Germaniei şt să consacram totul pentru
-ce ce taţi an bun din patrie. generală. Să se ţină prelegeri şi conferinţe introducerea: agronomiei, pomologiei si ai»i-
Sunţ convins-şi eu dle colonel, că api despr^: alcoholism, grădinărit agronomiă şi culturei în căsarme şi izbânda va fi mare,
cultura a devenit astăzi o industria lucrativă apiculturâ, cultivându-se şi desvdltându se sen- însă mai mare recunoştinţa bravilor noştri
resp. producătoare, pot zice ch ar la Îndemână timeptul pentru ţarina strâtnoşască. — Şi eu soldaţi români. Cil aceasta ne salutarăm şi am
fiecăruia. Merită deci desvoitatâ în ; toate ra- văd că toate guvernele fac continuu sforţări plecat la Orăştie.
muriile societăţii omeneşti, căci aduce clasei spre a dâ învăţământului agriculturei cea mai Di Iarca.
muncitoare un supliment de viaţă eonomică posibilă întindere.
este o chestiune, ce trebuie să preocupe pe In Belgia sunt cursuri speciale de agri
SENTINŢE ŞI CUGETĂRI
-ori-ee om si etâţsan al patriei. . ' ^ cultura Ia tineri soldaţi ca program aşa că
A»ândaşii cu deosebire, ăr trebui şă cul jumătate din timpul de instrucţie în căsarme Fetheea este ca un călindarr. arată
tive albmele, căci de sigur sr află plăcere se foloseşte spre arest scop. , . , - timp bun şi iute se schimbă,.
beneficiu şi - izvor de câştig. Tinerilo'r trebue, Germania şi Austria fac sforţări de a imita Vulpea este tare vicleană, dar cel ce o
li să infiltreze interesul depromovare şi pe Belgia, «are a desch s chiar şi credite de prinde şi mai.
-de agonisală pe toate terenele. Asa e bine a le întrebuinţa la această afacere. Autorită
Tu şi caracterul tău sunt 2 persoane.
preiinel să vede că dta ai fost şi soldat; da ţile m litare dau tot concursul în această prj-
fost voluntar pe un an, ofiţer de rezervă viinţă. Din an în an şe aranjază şi mici ex- Omul bogit e ca iepurile, sire unde
şi am făcut multe întrepiinderi în viaţă, o poziţiuni agronomice in căsarmă la care par vrea; da.cel învăţat? •
«stinsă şcoală practică. ticipă şi delegaţi dm toate casarrriele din ţară Cine n’are milă de alţii, să ■ nu ceară
* ’ ’*
Sunt convins că în căsarmă-este o da şi din ş’te state. Să urmăm exemplele Bel milă dela D-zaul
