Page 4 - Bunul_Econom_1905_35
P. 4
fag; 4. B u jlt r t ; k c o n o w /■ Uf. 35
învăţătura de afci este că economii nând pe ,ţăran: a întrebuinţa ca alimente organice se formează amomeul, acidul 1
să stăruie" a ţinea vite de' soiţi bun şi fructele şi derivatele' lor.,. azotic .şi alte substanţe trebuincioase
pentru aceasta e de lipsă să se ingri- *Prurieleţ,( merele»' perile, gutuiele hranei ’I plantelor, care parte rămân în
jascâ şi de nutreţuri multe şi alese, urcate, povidla, vişinile şi cireşile uscate, pământ, parte se ridică în aer, parte --
Luţerna şi trifoiul mârăroiul, hrişcă şl ; nucile, âlunjle, precum şi uleiul ce se dau naştere~la noi combinaţiuni şi să
ciulimacul să mi lipsească din economia tăcea din acestea'din urmă erau atâtea ruri la- aşea numitele nitratt şî niirifi-
bunului econom nici odată^căci va avea" lucruri plăcute- şi nutritive, de cari dis caiiunil cari' contribuesc la ‘ frăgezimea -
bun profit *în vite dela acelea. ^ - puneau locţiitorii noşţfli«u - pământului*^.
De altfel este şi drept ca . să lise Săteanul ar piitea facef şi avea la Pământul nu e decât un vast la
plătească bine economilor vitele, pentru îndemână acest aliment mai bine ca borator unde procesul acestor în mul-
că şt ei să trudesc mult cu creşterea ori-cine, având la în demână materia ţite descompunerii şi transformări, atât
şi nutrirea bună - a acestora; am, văz ut primă,, prunele, însă mu ştie asemenea de folositoare plantelor, se fac pe-o scară
pe mulţi economi că de multe ori Îşi să întrebuinţeze bine în folosul său o întinsă.
dădeau'merindea din straiţă Iar câte o mulţime de produse pe cari el le are După întoarcerea ogorului semin
păreche frumoasă de junCi ori boi atâta cel întâiu la îndemână,, cugi este între ţele găsind -un pământ afânat şi bine
îi erau de dragi. Plătească dară şi domnii altele laptele cu derivatele lui; cauza pregătit, vor putea cu uşurinţă să în
dela oraş aceasta trudă a ţăranului----- este că oameni mai luminaţi cari au colţească şi’ să-. îşi. învingă şi desvolte
şi tot ce am mai dori noi — este,-că fost şi sunt In contract cu săteanul, în cât mai curând rădăcinile, pentru a găsi
şi preţurile bucatelor, să fie mai bune loc să’l îndrumeze spre lucruri bune şi hrana de care au nevoie pentru creş
şi mai statorinice şi să nu se schimbe folositoare, caută numai să’l speculeze. terea lor.
după speculaţiunile de bursă ale oame
(Va urma.) Dacă pământul nu a fost ogorât,
nilor cu bani mulţi, ci după adevăratul ■ ■ ■ - ci numai arat şi semănat, acestea tras-
înbiemânt şi căutare. Această regulare formări şi descompuneri neputându-se
cade ' în sarcina legislatorilor mai- mari OGOARELE face, el va fi cu atât mai puţin prielnic
ai ţării cari şi lucră în calea de a să face
şemănâturilor cu cât va fi mai sărac Şi
cu timpul o îmbunătăţire dorită de toţi
P^nă mai acum câţirva ani agri mai rău lucrat.
agronomi în direcţia aceasta. ^ ;
cultorii nostrii na cunoşteau însemnă Iată de ce-i sfătuim pe toţi agricul
tatea ogoarelor, azi însă sunt puţini care tori noştri mari şi mici, ca să ia din
DESPRE PRUNE să nu fi jadecat îndeajuns la foloasele timp măsuri pentru a face ogoarele for _
lor; de aceia vedem că îndată după că la timp asigurându-şi prin aceasta vii
ratul semănăturilor de la câmp, sute şi toarele lor recolte. 7
mii de pluguri in toate părţile ţărei nu
D espre prepararea ţm cei vom vorbi se îndeletnicesc de eât cu făcutul ogoa
în alt num ăr. , relor, pentru săm^păturile de toamnă.
Prepararea Merdenchiu! ui. Mer- E bine şea să sg: lămurească, pe de P a ce a
denchiul (lictarul sau magiunul se .pre plin, foloasele ce ,^ecur# din afacerea r u s o-j a p o nez â.
pară din varietăţile de prune tomnatice; ogoarelor, pentru ,a lumina şi pe cei
pentru a prepara merdenchiul se pun mai îndărătnici de însemnătatea lor.
prunele bine coapte să fearbă în o căi; După fie care recoltă, pământul Delegaţii conferenţei de pace au
dare până se terciuese, apoi se trec econ- rămâne mai sărac în primcipii şi materii ajuns ia perfectă înţelegere. Delegaţii
vor lua măsurile necesare pentru ela
ţinutul prin o sită spre a separa cojile hrănitoare el să bătătoreşte, se usucă
şi sâmburii' cari se aruncă,, iar zeama îşi perde puterea Ce avea oa apa să borarea tratatului de pace.
obţinută se pune din nou să fiarbă în pătrundă cu uşurinţă într ânsul; descom Japonia primeşte ultimatul Rusiei *
căldare 4— 5> ore până se îngroaşe bine, punerea elementelor din care e format Nici o despăgubire de războiu, împăr
apoi se pune spre conservare în un şi care constituesc hrana semănăturilor ţirea inzulei Sachalin fără restituirea
vas de pământ sau putină, iar nu în viitoare, se împuţinează. unei sume de rescumpărare. Japonia ce
un vas metalic, căci cocleşte. Pentru a Prin afacerea ogoarelor, pământul dează în ce priveşte extrădarea vaselor
prepara un bun merdenchiu se aleg se mărunţeşte din nou, ploaia şi gazu- de războia internate şi în -ce priveşte
prunile bine maturite, şi în timpul cât rile din admosteră, oxigenul şi acidul limitarea forţelor ’ maritime ruseşti în
ferbe lichidul pe foc trebue a se agita carbonic, pot pătrunde cu uşurinţă în- Extremul Orient. Delegaţii au propus
mereu spre a nu se prinde de fund tr’ânsul, pentru a ox>da, reduce şi des suveranilor lor imediata încheiere a
•căci se afumă, se prepară mult mai compune silicatele şi substanţele harnice unui armistiţiu.
bine în o căldare cu dublu fund (bain- W itte a declarat, că Rusia încheie
prefecându-le în săruri, ce întră în. hrana
marie). Merdenchiul preparat bine este plantelor. pace demnă. N’a făcut nici o conce
un aliment foarte igienic şi plăcut, se Seminţele de burueni vor încolţi siune, eare ar fi sub demnitatea Oi.
prepară în condiţii bune prin casele şi vor putea fi distruse cu arătura pre Din Porstmuth se anunţă, că Ja- /
gospodăreşti, şe mai prepară pentru co-
mergătoare sămănăturilor. ponezii sunt foarte iritaţi din cauza /
merciu şi se vinde cu 8 0 — 120 bani încheierii păcii dejositoare pentru ei.;
Un pământ cu cât e mai des lu
kilogramul. Ţăranii noştri nu prepară
crat, cu atât se mărunţeşte mai mult, Un membru al delegaţiunei japo
merdenchiu, deşi acesta împreună cu
vara se încălzeşte mai tare, se coace neze a declarat, că poporul va ucide
prunele uscate şi afumate ar fi nişte pe Ramura.
alimente foare bunef mai ales pentru devine mar ravăn, absoarbe mai multă
uh om cumpătat ca el, ş’ar putea servi apă, decât un altul care e bătătorit. Japonezii conziderâ aceasta ryjjnai
-ca să’i mai parieze jiutrimentul compus Miriştea şi rădăcinile; cerealelor, ca un armistiţiu şi nu ca pace.
mai totdeauna din mămăligă cu fasole după ce s’au îngropat în pământ, se Japonezii cari să află în Porstmuth,
:şi ceapă. Iată ce zice savantul doctor dospesc şi ser descompun, producând ameninţă, că vor ucide pe KaOaura şi v
■C. Istrati Io scrierea sa economică şi câfoură şi gazuri, care-tinzând să iasă Takahira. . ■ • “ V
naţională: > 0 pagină din istoria con afară,- afânează pământul. In vreme ce în Rusia e bucurie:
timporană. a/ României* luând şi îndem Prin descompunerea substanţelor în Japonia e murm urare şi neîndeştulire
