Page 1 - Bunul_Econom_1905_36
P. 1
Anul VI. Grăştie (Szâszvâros), 17 Septemvrie n. 1905 Nr. 36
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl COMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Ordştie“ şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiuiui“
Ţ
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2- cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 15 lei pe an. în fiecare D um inecă. Abonamentele şt inserţiunîle se plătesc , înainte.
PROBLEME SOCIALE ŞI ECONOMICE.') acestor mărgineni, poate că tot s’ar fi Ce ocasie bună ni-ar da şi nouă amin
aflat şi pentru aceşti oameni vre-o mo titele conveniri pentru studiarea opera
.De lo a n I . L ă p e d a tu , profesor. dalitate de scăpare, le-am fi putut da ţiunilor de 'bancă, dar cu deosebire pen
(Urmare) vre-un sfat ori le-am fi putut îndrep
: : „Ajută-te şi Dumnezeu te va âjutâ“. tru studiarea fluctuaţiunei şi mişcărei
Permiteţi-mi numai să ilustrez ne ta atenţiunea cătrâ vre-o altfel de capitalurilor, nu mai puţin pentru stu
cesitatea ăstor fel de cercuri şi conve de ocupaţie. Aşa ,o să zicem: »nu s’a diarea politicei de bancă. Tot asemenea
niri cu câteva esemple. ' mai putut face nimic«, fără să fi cuge împreună s’ar putea analisa rapoartele
In timpul din urmă s’au întâmplat tat serios, în adevăr aşa-i ori ba ? şi bilanţele băncilor străine şi s’ar putea
evenimente economice şi financiare de-o Sunt de lipsă aceste conveniri şi tace studii comparative de mare iolos.
importanţă deosebită. Astfel întreagă pentru cultivarea şi instruarea noastră
In fine, cine ar putea enumâra acum
lume a fost şi e preocupată de ches repciprocâ* Sâ vedeţi. Uniactor de că
toate câte s’ar putea face! Alţii merg
tiunea convenţiilor vamele şi comerciale. petenie în viaţa noastră economică sunt
şi mai departe: se împrăştie în lume se
In nemijlocita noastră vecinătate s’a ela a se considera băncile noastre. Asămă- ocupă, studiază, ear rezultatele studiilor
borat un tarif vamal, a cărui aplicare naţi însă activitatea acestor bănci cu ac
tăcute le Comunică în, astfel de cercuri
chiar şi în cas de se isbuteşte a se în tivitatea băncilor moderne, şi veţi vedea
şi conveniri.
cheia o convenţie vamală mai favora că pe când ale noastre se ocupă aproape
bilă cu ţeara vecină, toţi mărgineni noş exclusiv cu mijlpcirga de credit, pe atunci Noi, braşovenii, suntem zilnic pe
tri vor fi grav loviţi în interesele lor la băncile modern^ mijlocirea creditu valea Prahovei, dar pentru aceia cme
economice. Ei bine -dacă s’ar fi aflat- lui a căzut pe planul al doilea şi o mare s’a gândiţ să studieze adevărata însem
şi la ncă doi trei bărbaţi cu tragere de parte'din activitate o desvoltă pentru nătate a acestei văi, industria şi comer-
inimă şi cu pricepere sâ studieze pe înlesnirea producţiunei şi circulaţiunei ciul ei. Sâ ştim şi noi ce operaţiuni sâ
de-oparte tariful vama), referinţele de bunurilor reale Nu veţi găsi cap lumi fac, cine le fac, în ce proporţie lucrează
dincolo, pe de altă parte să caute sâ nat, economist ori financiar de valoare capitalul străin şi cari sunt avantajele
cunoască bine referinţele economice ale care să nu admită noua direcţie, bace ce le oferă? Au trebuit să vină nemţii,
e şi mai mult bărbaţi vărsaţi în ale şti francesii şi englesii şi americanii să-iiee
*) Conferenfâ ţinută Dumine că în 12 Iunie st
n. 1904, cu ocasia adunărei generale a despărţămân inţei şi în practica vieţii la toată oca- folosul şi noi —- o palmă de loc numai
tului I (Braşov) al ..Asociaţiunei pentru literaturaro- siunea îşi ridică cuvântul pentru propovă- —- sâ admirăm numai vilele şi zidurile
mână şi cultura poporului român şi reprodusă din fabricelof.
broşură tipărită cu'cheltuiala aceluiaşi d< spărţâmânt duirea nouei misiuni a băncilor moderne.
#
i ’ o i r a _______ tutelor culturale mai înalte. întemeierea unor a celor trei naţiuni compatriotice ale sale —
asemenea institute constitue un eveniment dezbrăcat până la nuda existenţă chiar şi de
Scrisoare deschisă. important şi înseamnă în viaţa culturală a dreptul său de om, a căzut acest popor pen
popoarelor cu drept cuvânt o istorică peatră tru un alt şir de secoli în o stare de letar
—«va de damarcare, căci dovedeşte că s’a trezit gie naţională.
salului d-lui Mocsonyi. deja interesul şi pentru trebuinţele culturale Dar’ dacă acest popor cu toate aceste
Domnul Alexandru Mocsonyi a salutat mai înalte. In măsura potenţată revine însă s’a trezit din somnul său secular prin zorile
adunarea generală a Asociaţiunei cu o fru această importanţă istorică serbării noastre erei libertăţii popoarelor, înviat, - ca şi din
moasă scrisoare, care a fost primtă cu zgo inaugurale dupăce poporul nostru se află încă morminţi, din ruinele medievale la vieaţă
motoase aclamări la adresa domnului Mocso aşa zitând pe pragul culturii sale naţionale. nouă în neştirbita integritate a individuali
nyi. Dăm acum şi noi în întregime scrisoarea, Fireşte, nu din vina sa! tăţii sale naţionale, ca inspirat de schintea di
care e de următoriul cuprins: Nu există doar’ în patria noastră popor, vină a conştiinţei sale raţionale să pornească
care ar fi avut o luptă de existenţă atât de cu vigoare juvenilă pe căile culturei moderne:,
Onorată adunare generală!
Domnule president 1 grea ca poporul român. Veacuri pline de apoi este aceasta q probă eclatantă a vitalităţii
Asociaţiunea serbează de astădată o vifore şi furtuni au apăsat cu greutate de care ne luminează acum din noaptea întune
serbare rară şt — amăsurat pregătirilor în plumb asupra acestui popor. PSrăsit de la coasă a acelui trecut posomorât ca şi o stea
stil mare făcute -— chiar grandioasă: Inaugu- mura elementelor sale conducătoare, aruncat strălucitoare şi mult promiţătoare, căci in
- rarea festivă a muzeului nostru istoric şi et secoli de-a rândul fără apărare în calea va aceasta vitalitate indestructibilă residă puterea
nografic. lurilor devastatoare ale popoarelor barbare elementară a aspiraţiunilor noastre naţionale
Muzeele se arangează în categoria insti şi — prin o uniune, fără păreche în istoria, culturale.
