Page 2 - Bunul_Econom_1905_36
P. 2
, Pag- 2 ■ ■, , . ... : , BUNUL ECONOM Nr. 36
E drept că astăzi n’avem putinţă de cultură naţională, tb unde timp de timpul dinvurmă însă, cu deosebire în
a ne arunca în afaceri străine, dar va mai bine de-o jumătate de veac, s’a anul acesta, au avut mult de luptat cu
veni vremea, c’o să trebuiască să ne putut adăpa atâta lume românească. concurenţa străină. Şi era de prevăzut
mişcăm şi pe alte terene, căci cu sim Cât de mulţumiţi ar trebtfi vsăvfie ■ bra căci pentru cine cuhoaşte situaţia, nu
plele noastre operaţiuni de bancă cu şovenii câ tot lor li-e rezervată soartea va fi lucru de mirat.
greu vom putea susţinea concurenţa ca astăzi, când necesităţile ni-s altele, ^ (Va urma)
băncilor străine; va veni vremea — în când idealul nostru e tocmai consolida
dată de se pune Şl la noi baza undi rea noastră social-economică, s’ar h otărî
activităţi economice mai conştii — când să facă un nou început şi prin înfiinţa V , v ^ ( a ' rgu şcolar.
băncile noastre vor li chemate să ieie rea unui cerc pentru ştiinţele sociale şi
rolul băncilor moderne, înlesnind produc- economice ăr pune temeiul unei noue Iatit cu ajutorul lui D-zeu cu r-ma
ţiunea şi circulaţiunea, angajându-se în şcoale, de unde să pornească cunostin-, Sept. s'a început un nou an şcolar
întreprinderi comerciale şi industriale. ţele şi ideile, cari să înlesnească .şi să pentru tinerimea noastră. Multă grife
Admit, vor fi şi la noi bărbaţi, cari pregătească pe acest horopsit popor la au cu deosebire părinţii copiilor la în
Vor fi ocupând şi vor fi în curent cu lupta pentru existenţă. Se va lega atunci ceputul unui an şcolar cu înscrierea
marele progrese ale operaţiunilor de de numele Braşovului, pe lângă epoca o larilor pela diferitele institute de
bancă, dar câtăva vreme nimic nu se de glorie a lbi Coresi şi Popasu, un al învăţăminte cu taxe şcolare, cu procu-
dă pe sama publicului mare,^rceste cu treilea titlu de *ecunoşinţă, dar şi de j ~ra*?a de veştminte necesare şi căiţi
noştinţe sunt, pentru noi un capital de cinste, de virtute şi de mândrie româ- dcoa^< dar toate - acestea le uită,
puţină valoare. La noi numai poate fi nească! . dacă sunt înzestraţi cu copii buni, as-
vorba numai de indivizi bine pregătiţi. > V’am spus, d-lor, că pe lângă aceste cultători, religioşi-moralţ, diligenţi cu
La noi e lipsă ca acea parte a publi probleme de ordin general, ni se mai minte şi păstrători.
cului nostru,, care se dedică carierilor impun şi probleme de ordin individual: Din astfel de fii ai naţiuuei aş-
practice să fie crescută să cugete şi să o activitate mai 'vioaie, mâţchibzuită "deptăm a sefiface şi ţortnâ; viitorul
simtă în sensul ideal al vieţei reale, căci şi cu mai multă pricepere pft toate te- nostru,/căci ei sunt speranţa, ^neamului
numai aşa vom putea deveni oameni renele de acţiune economică. Căci ori nostru, a deveni cetăţeni credincioşi şi
de iniţiativă şi de Întreprindere. In aceste cine ar privi nepreoeupat pe singuraticii harnici ai patriei, agenţi luminaţi at
ar consta, domnilor, reforma -ce trebuie noştri comersanţi, industriaşi ori între bişencei şi ai tuturor instituţiunilor de
întreprinsă pentru prgahisarea vieţei' prinzătorul în activitatea lor indivindu- cultură, literatură şi de institute finan-
noastre; social economice. ală, ar trebui să constate, că ne miş ciare-economice. Vedem azi, că numai
Şi acum dapâ-ce de sigur a-ţi în căm, într’o sferă prea îngustă şi uzăm un
ţeles, că acel centru românesc de care de mijloace învechite şi nepotrivite. Şi poate a-şi câştiga mai uşor mijloacele
v’am ami ntit şi din Care ar putea porni pentru-ca sâ vă dovedesc aceasta, v’aşi de existinţă şi de. înflorire.
cu succes o astfel de mişcare intelectu putea aduce exemple câte voi ţi 'din toate Nicăirea în Europa nu se rece re
ală e oraşul d-voastră, Braşovul, permi- părţile locuite de Români. Nu mă voiu aşa multă prestare pentru Cauză
teţi-mi să fae o mică digresiune. Nu duce însă prea departe, ci voiu rămânea şcolară, ca în Ungaria, căci fiind ea >
ştiu de ce, când cuget la această roformă la relaţiile noastre locale. V compusă' din elemente eterogene, din di
ferite ginii şi naţiuni, spiritul de emu-
în viaţa noasră socială, gândul mă poartă O apariţie îngrijitoare pe piaţa Bra
înapoi la acea epocă plină de mărire şovului e situaţia grea şi puţinilor no tdţiune este mai înfocat, <fiîn alte state
când o mână de entusiaşti braşoveni,. ştri negustori din Scheiu. Odinioară şi sodrteă noastră bântuită depinde
înţelegând spiritul timpului şi nevoile cei 6—7 importatori de peşte stăpâneau fie lafactori prudenţi, studiaţi şi eu Ca
poporului, au pus temei acestui centru aproape toate târgurile Ardealului. In ractere curate, cate toate numai în
- ii.™ , mi. ~ . n i - - ir - i ii. . Im
Iar’ In legimitatea incontestabilă a aces , E( bitteK uo popor de o iasementa vita mai frumos. Şi aici se confirmă de nou a-
tor aspiraţiuni zace puterea lor morală. Căci, litatea şi cu aspiraţiuni de o asemenea legi
devârul concepţiei creştineşti, că din credinţă
iarăşi piitem zice, e i în patria noastră, şi timitatea poate privi liniştit cu credinţă în
şi iubire răsare nădejdea.
poate chiar departe peste marginile ei nu viitorul său. Şi — sunt convins — că po
Planeze deci genii acestor virtuţi cardi
există popor, ale cărui aspiraţiuni culturale porul român, pe lângă toate greutăţile fireşti
nale creştineşti şi asupra serbării noastre
ar fi mai Ugitime, decât cele ale poporului împreunate cu această mare problemă cul
inaiigurale, şi când aceşti genii cu bătaia
român. Nil există aspiraţiuni, mai fnofenzive turală, şi în ciuda diferitelor piedeci artifici
aripelor lor aduc în vibrare atmosfera naţi
decât acestea; nu există aspiraţiuni, de cari ale încă existente, va da înainte din suces
onală, resimtă cu nobilă înşufleţ re toate1 ini
ar sta mai departe- orice tendinţe agresive, în succes, a măsurat împrejurărilor, când mai
mile româneşti — ori unde s’ar afla — aceste
decât acestea. Nu în sarcina altora, nu cu .repede, când mai încet, dar’ totdeauna cu
vibraţuni, căci serbarea aceasta este o serbare
vătămarea şi păgubirea drepturilor şi liber pas sigur. - .
naţională istorică.
tăţilor altora, ci numai cu mijloacele pro
Unui asemenea succes frumos este de Eu însă — de-şi spre marea mea pă
priului fond de viaţă voim să realizăm aceste
dicată şi această frumoasă şi importantă rere de rău reţinut prin debila mea sănătate
aspiraţiuni, respectând strict toate' stăruinţele
serbare. T — sunt cu tot sufletul în mijlocul d-voasfră.
legitime ale altora, reclamând însă şi pentru
nbi aceeaşirespectare a stăruinţelor noastre Un succes este acesta, care doar’ ne Birchiş, August 1905.
s'mtlare; voim a reabza aceste aspiraţiuni îndreptăţeşte a spera şi alte succese. Dar’ * Alese. MoesonyU
ale noffitre, sa numai în propriul nostru folos nu din singuraticele succese — ori cât de
-ci şi spre binele şi mărirea patriei. Şi legi îmbucurătoare ar fr ele — ci din credinţa
timitatea unor asemenea aspiraţiuni este ne în Dumnezeu şi din iubirea^ de neam îşi
reşit incontestabilă, " trage poporul român nădejdea intr’un viitor
