Page 3 - Bunul_Econom_1905_36
P. 3
Nr. 36 BUNUL ECONOM Pag. 3
şcoală şi ear• in?şcoală se cultivă şi se La premierea din Stamora nem 3 Lui Ioan Dragonescu din Bazos
cualifică.' Acum iMâr când se discută ţească s!au împărţit 21 de premii în un cântariu decimal.
„ la noi în ţardttstm nea v o t u l u i - n n i - valoare de 241 coroane şi 7 diplome 4 Lui Dumitru Susman din Belinţ
de onoare şi recunoştinţă. un plug sistemul Sack.
v e r s a t este o condiţie si nequa non
de a învăţa? sţtios la şcoală chiar şi Pe lângă succesul material, ce l’au 5 Lui Petru Ştefan din Bruckenau
dobândit economii noştri cu ocasiunea asemenea un plug sistemul Sack.
alte limbi necesare în afacerile noastre
acestor 2 expoziţii de vite, trebuie să Premiile acestea sus 'numiţi le-au
■vitale. »Sus iftim ile «. Cu inimă cu recunoaştem şi rezultatul moral al .aces primit la propria lor dorinţă in loc de
rată să începem a întră pe treptele tor. premieri, dânduli-sâ economilor mici premii In bani. —
S i o n u t u i şi în palatele muzelor, să ocasiunea ă face cunoştinţă mai aproape S’au mai distribuit afară de acestea
dovedim, că pofdrul nostru român'e cu proprietarii mari din comitat şi a Încă 24 diplome de recunoştinţă/
auzi cu ocasiunea banchetelor obicinuite
conştiu de chemarea sa in această lume,
la astfel de premieri sfaturi bune- dela
este, de origine română şi nici-odată- să
economii experţi din economia raţională.
nu reterăm, când este vorba de promo > Păstrarea pătlăgelelor roşii.
Ce priveşte expoziţia de vite aran
varea intereselor culturale pe toate le-
jată în toamna trecută în comuna Mercşy-
rene le, ca să arătăm lumei întregi, că falva la aceasta expoziţie s’au adus din Pătlăgeaua roşie, (paradiza) numită
mâne vom fi mai mult decât astăzi, causa lipsei' de nutreţ din anul trecut în unele părţi ale ţărei domadă sau
numai prin şcoală \>utem dovedi, prin vite mai puţine şi mai slabe decât la tomată, este una din legumele cele
ea vom. ajunge un viitor mai jericit şi expoziţiile din Libljng şi Stamora şi mai întrebuinţate în bucătăria noastră.
Toate familiile bogate sau sărace se
s’au prezentat şi cumpărători maLpuţini
Me vom apropia de profeţia lui Bolin- ca la expoziţiile de mai sus. îngrijesc a avea pătlăgele roşii tot
tinianu: »Viitor de ăur româ- timpul anului, fie sub formă de fructe,
In 16 Martie a anului curent reu
nimea are st îi prevăd prin secoii niunea a aranjat în Timişoara în locul fie ca conserve. — Cele mai întrebu
a sa înaintare*. Prin şcoală vom obicinuit în apropierea grădinei sale de inţate conserve de pătlăgele roşii sunt
ajunge la ziua cea dorită, ziua experimentare a II. expoziţie de. tauri turtele de pătlăgele şi bulionul.
Credem deci interesant ( pentru
de pace, de tărie si de glorie iu împreunată cu pre miere. Pentru aceasta cetitorii" noştri a reproduce după re
bită, meritată de neamul nos expoziţie: s’au presentat 64 ceonomi cari vista »Agrieulture nuvele* diferitele mo
tru românesc, aşa zicând la fal au expus 145 tauri. Materialul expus duri de conservare a acestei legume.
nicul viitor. cu aceasta ocasiune a întrecut atât la Pătlăgele păstrate întregi. Trebue
număr cât şi în privinţa calităţii ma
alese pătlăgelele roşii de mărime mij
terialul <xpus la I. expoziţie aranjată locie, care să nu fie prea coapte, dar
Comunicaţiuni în anul trecut, cu durere însă trebuie să fie de-o coloare roşie şi tari la pi-
să constatăm, că foctnai din cauza toa
D ela păit. -
Jemiiiea de agricultură din c. Timiş" rei lipse de nutreţ comunele s’au reţi Aceste pătlăgele, se spală mai
nut de a cumpăra tauri de prăsilâ, aşa
că abia 30 tauri şi-au schimbat stăpânul întâi bine, apoi se înţeapă peste tot
Din Raportul anual al Rtnnionei de agicnltnii cu un ac de păr, să pun în borcane
din comitatul Timiş. Aceasta împrejurare nu a fost însă cu gîtul larg aranjându-le trumos. —
numai la expoziţia de tauri din Timi
(Continuare). Peste ele se toarnă apă puţin sărată: —
şoara bătătoare la ochi, ci şi la expo După aceasta-se astupă flacoanele în
Cultura vitelor. ziţiile aranjate în comitatele vecine, unde mod ermetic, şi în această stare să
încă să putea observa lipsa mare de pun într’un cazan cu apă. — Cazanul
Având prăsirea şi creşterea raţio
nală a vitelor pentru economii noştri o cumpărători. eu butelii cu tot se pun pe foc şi să
mare îusemnâtate, reuniunea nu a cru Cu ocasiunea expoziţiei sau pus la lasă să fiarbă 25—30 minute. După
ţat nici o osteneală, pentru a da eco dispoziţie premiile donate de domnul aceasta se ia cazanul după foc, şi când
nomilor din comitatul Timiş tot ajuto ministru de agricultură,- apoi celea din apa din căzan rămâne numai caldă;
rul posibil la sporirea economiei de vite. partea oraşului- Timişoara, şi premiile se scot flacoanele punându-se la un
Ca economii să aibă îndemn de »Reuniunei de agricultură din comi- loc ferit de curenţi de aer, şi punând
a prăsi şi creşte vite frumoase, reuni tatui Timiş«. pe deasupra flacoanelor o pânză până
unea a aflat de bine, a aranja în pri Comisiunea pentru distribuirea pre să răceşte.
măvara anului acesta o expoziţie de miilor s’a compus din represenţanţii spe Prepararea extractului de pătlă
tauri împreunată cu premiere în Timi cialişti ai reuniuni de agricultură din gele, Sucul de pătlăgele fiind dulce
şoara precum a aranjat şi în anul tre comitatul Timiş şi din 4 delegaţi a întră curând în fermentaţiune, el po
cut o astfel de expoziţie ear în corau- oraşului. La propunerea reuniunei de- sede o reacţiune foarte acidă şi exală
un miros tare când să evaporează. Se
nile Liebling, Staiora şi Merczy-falva agricuitură premii în bani sau împărţit
reuniunea a aranjat premieri districtu numai economilor mici ear tauri pro parând supui de miez cu ajutorul, unui
ale de vite. prietarilor mari au fost premiaţi cu filtru, şi uscând apoi miezul, el se poate
Premierile aranjate în luna Mâi a diplome. păstra multă vreme dacă uscatul sa
anului trecut în comunele Liebling şi Comisia pentru distribuirea premii făcut repede. - '
. Stamora au reuşit foarte bine. Cu oca- lor în frunte cu di Viktor Groftner, Conservele de pătlăgele. Se pun
siunea premieri din Liebling s’au îm vice-preşedintele secţjunei pentru cultura pătlăgelele alese în borcane de sticlă
părţit 25 premii în bani în valoare de vitelor a împărţit premii următorilor şi peste ele se toarnă un . amestec
287 coroane- şi 36 diplome de laudă compus din: o parte sare, o parte oţet
şi recunoştinţă. esponenţi: , şi 8 părţi apă.
Premii în bani s’ău : distribuit mai 1 Lui Ion Chertia din Iezvin o Acest amestec trebue să acopere
mult proprietarilor mici, iar diplome pro maşină pentru tăiat pae. bine pătlăgelele apoi se toarnă un
prietarilor mari, cari au expus vite fru 2 Lui Toma Floeraşiu tot din Iez strat subţire de unt-de lemn, se astupă •
moase. vin un plug sistemul Sack. flacoanele în mod ermetic şi se acopere-
