Page 4 - Bunul_Econom_1905_36
P. 4
Pag. 4. ___________ - B U N U L ECON OM Nr. 36
cu hârtie la gută legându se cu sfoară din agricultură: seceri, coasă, coasa timpului cam scurt menit pentru, pre
şi păstrându-se într’un loc reavăn. cu greble ş. a. gătirea în scopul expoziţiei, sperăm că
Mijlocul cel mai practic şi mai îmblăcii, greblă cu colţii mari, vân- se va face îu viitor, cu răgaz, aşa cfi
economic pentru păstrarea pătlăgelelor, turâtoare, felează, ciur, măsuri vechi ca acest despărţământ^al M_uzeului să ea
mai cu seamă pentru trebuinţele caz- ferdela, mierţa, copul ş. a. cât mai complect. Din »R. E.«.
nice este de a întrebuinţa saramura. coasă, teocul, cutea, furca, grebla ş. a. R. Simu.
Eatâ două reţete de saramură:
cruci de grâu ş, a.
1) Saramura simplă. — Se di-, ‘apoi h’echilă, pepteni cu dinţii mari
soalvă în apă rece sau de bucătărie pepteni eu dinţii mici, furcă de tors, A părare îm potriva
aţâţ cât poate sâ'disoalve apa şi apoi furcă cu roată, răschitor, vârtelniţe,
se încălzeşte bine ca saramura să se sucală, sapă, zimţi ş. a. v alcoholism ului.
mai concentreze. \
Saramura se lasă apoi să se ră DI Ioan I. F. Negruţu din Blaj a (Urmare şi fine)
cească, când se toarnă peste pătlăge expus harţe referitor la aranjarea mo Din cele de mai sus să mai poate
lele roşii puse deja în borcane sau şiei şi altele cuprinzând icoana a dife vedea şi aceea, că oamenii de rând
flacoane. — rite instrumente necesare în agricultură. beau mai mult rachiu, iar domnii nţai
La' punerea pătlăgelelor în bor • Din economia vitelor: mult vin şi bere. Şi dacă se cere pe
cane să aibă grija ca să nu se rupă furcoiu, lopată, ş. a. ; cele mai multe locuri urcarea plăţii lu
coaja, şi Între pătlăgele se pune foi hamuri, frâne, căpăstru, funii, şea, crătorilor de tot felul, de aceasta! se
de stejar, de smeură sau alte plante. scară de încălecat, ţâsală, perie, biciu vor bucura mai cu samă pârcimarii, de
Deasupra pătlăgelelor se pune o bu de cânepă, biciu de pele ş. a.; oare-ce s’a constatat, că cu cât. lucrătorii
cată de lemn sau altceva ca să ţină au plată mai bună, cu atâta beau mai
pătlăgelele afundate în saramură. —' şuştar, hurdoiu de ales untul, ete.; mult. Abaterile dela aceasta regulă sunt
troacă de adăpat vitele, trOacă de foarte neînsemnate. j
Saramura să fie deasupra pătlă pâne, etc.;
gelelor totdeauna de un strat de 5—6 Dar să nu creadă cineva, că doar
cm. Peste saramură se toarnă un strat colecţiune de numiri de vite, *de numai la noi s’ar bea atâta. Nu! Doamne
de untT-de-lemn, care împiedecă eva oi,’ de cai, de câni etc. fereşte! Nemţii cei culţi de pildă, numai
porarea. din cultura grădinei: unele instru bere beau de tot capul 125 litre ear
mente* ca s. e. arşeul, cosorul, foto- rachiul face şi la ei de tot capul de om
2) Saramura aromatică se pre
pară astfel: se ia 15 litrii de apă fil , grafii etc. 8 4 litre.
trată, 1 klg. sare vînătă, 5 gr cori- Păs toritul a fost foarte bine re Concurinţa cea mare cu beuturi
andru,- 5 grame de cimbru, 5^ foi de prezentat prin Stâna şi strunga în mi şpirtuoase se face la noi prin cârcime.
dafin, şi 5 cuişoare se fierbe timp de niatură de care am mai amintit, cum Dacă un beutor nu mai capătă^beutură
15—20 minute, apoi se strecoră prin şi prin o stâhă în mărime naturală şi în cârcima ăsta, să mută în cea de lângă
o pânză. Gând saramura e rece se provăzută cu toate vasele şi uneltele ea. Din cauza asta apoi şi cârcimarii
toarnă peste pătlăgele, şi peste sara trebuincioase la gătirea caşului şi brân trebuie se umble frumos cu bieţivii ca
mură se pune un strat subţire de zei, expuse de- cortiuna Poiana. să nu-i părăsească. Numărul cârcimelor
unt-de-lemn. In stână sunt expuse: ar trebui deci redus, de oare-ce sunt
Pătlăgelele de conservat se aleg mobiliar: scaun, masă ş. a.; prea multe. Aceasta reducere ar avea
de preferinţa din cele mici, cărnoase vase: căldări, ciubară, putini, găleţi, urmare, că fiind cârcimele prea departe
şi cu coadă; ear nu să aibă coada strungăreţe (ulcele), crintă, străcurătoare de beutori,-acestora le-ar fi mai peste
scoasă. (de lână) ş. a.; mână şi astfel nu s’ar putea'duce tot
(Va urma). deauna îndată ce ies din casele lor sau
unelte: linguri, Cuţite, foarfeci pen vin dela lucru.
tru tuns, ş. a.;
Copiilor sub 16 ani ar trebui in
Expoziţia agricolă, alte obiecte: arme de-ale ciobani terzisă intrarea în cârcime după beuturi
lor, băţul, gluga, cojocul, fluerul, ş. a.
precum şi ducerea acelora acasă, de
Comunitatea de avere dela Caran-- oare-Ce s’a constatat, beutura e ispita
—
(Urmare şi fine.)
sebeş a trimis o fotgrafie a atelierului cea mai mare şi pentru ei. — »Ean
Din ramul culturei vermilor de mă- şcoalei de industrie, unelte agricole în să vedem, cum e rachiul ăşta, pe care-1
tasă fiul dlui Alexandru Vlad din Mag miniatură, grapă, furci, greblă ş. a. duc tatii şi trag o duşcă din glajă, când
a expus verrni de mătasă, gogoaşe şi Afară de aceste obiecte sunt ex ies din cârcimă s’au merg pe uliţă şi
un model de dăpănat mătasă, care a şi puse şi alte obiecte vechi: vase de lemn nu i vede nime. Ih modul acesta apoi
funcţionat în decursul expoziţiei. mai ales, ciur, sfeşnice, opaiţe, lăcate, se dedau şi ei de mici cu rachiul; se
In acest despărţământ sunt expuse cumpene de lemne, cântar răvaşe, dedau cu atâta mai vîrtos, cu cât
în miniatură: Un joagăr frumos lucrat, fluere ş. a. ■ - unii părinţi nesocotiţi îi mai îmbie chiar
expus şi donat Muzeului de comuna Gura- şi ei acasă să bea rachiu »că şi lor li-să
rîului, o piuă de oleu expusă şi donată de Vânatul este reprezentat bogat frige inima dupe el«, după cum zic ei.
com. Sibiel, o stână cu toate cele aparţi prin colecţia dlui Petru Popovici din Ar trebui adusă deci o lege deosebită
nătoare expusă şi donată de comuna Să- Braşov cu număroase animale sugătoare prin care să se pedepsească părinţii cari
lişte, o strungă donată de dl Ioan Chirca, şi pasări umplute, cu piei de fiară, cu îşi trimit copii după beuturi sau chiar
al II lea notar în Sălişte; apoi case şi colecţiuni de insecte şi , fluturi, cu le dau acelora se bea.
alte edificii economice expuse şi donate arme ş. a. In legătură cu acestea ar trebui
de despărţământul „Dobra“ al Asocia- Pescăritul a fost reprezentat prin adusă o lege, prin care să se oprească
ţiunii. luntriţe şi rociu. vinderea beuturilor în Dumineci şi săr
Afară de obiectele numite în acest Preste tot: unii râmi ai despărţă bători, când după cum să ştie, pe cele
-despărţământ sunt expuse o mulţime mântului ocupaţiunilor agricole nu au mai multe locuri, cârcimele gem de oa
-de obiecie vechi de interes etnografic, fost prea bogat reprezentaţi; ceeace meni, iar bisericile stau goale. Ar trebui
unele donate Muzeului, anume: - ; ivnşă nu ş ’â putut face acum din cauza adusă mai departe o lege, prin care
