Page 5 - Bunul_Econom_1905_36
P. 5
Nr. ,36, , ~ - BUNUL ECONOM ; r : ^ ■ : . V" Pag. 5
sa se 'oprească cârcimele de tot, iar mite felicitări din incidentul încheierii Institut.nou românesc. La 14 f. c.
bcitturile să se vândă şi la noi ca in păcii, rugându-1 să trimită un delegat ţinândusă adunarea generală a societăţei pţ
Rusia în tralice pecetluite, precum se rus pentru a tracta asupra armistiţiu tui; arţii „Industria*1 cu sediul în „Deva", s’a
vinde tăbacul şi sarea. In scopul acesta Oyma a numit pe' constituit alegânduşi o direcţiune pe 3 ani
Deşi legea dela anul 1883 hotă’ generalul' Fucusima şi ca loc de întru din 30 de membri şi în comitetul de supra-
reşte, ca să nu să dee pe credit beu- nire a propus staţiunea Sakheca. veghiere 8 membri, S’a constatat subscrierea,
turi în preţ rtiaf mare de cât de 4 Londra, 11 Septemvrie. Liniştea de 1038 de acţiuni a 100 coroane, din care
coroane, iar sumele mai mari sunt de s’a restabilit în Tokio, Mii de soldaţi 30% daja solvite. Adunarea constituantă a
clarate de neîncasavere, totuşi cârcimarii cu baionetele trase au ocupat oraşul. fost prezidată de Rev. D. Vasile Domşa, proto-
ies de regulă prin gaura paragrafului Locuinţele miniştrilor sunt păzite de prtzbiter diţi Orăstie. Director^executiv s’a
jriumit, de oare-ce pentru âuiriele mai patrule de soldaţi. 'Telegramele trimise alea August A. Nicoară din Deva. Prezenţi
mari îşi fac obligaţiuni şi cambii cu cari în străinătate sunt sever censurate: cauza la adunare a fost peste 40 acţionari, repre
apoi îşi pot scoate ori şi ce datorie, fie este nemulţumirea cu tractatul de pace zentând 368 acţiuni. Dorim acestui institut
aceea cât de mare. Ar trebui adusă cu Rusia. . econornic-comercial, şi industrial progrese fa
deci o astfel de lege, prin care să se Tokio, T I Şcpte mvrie. Turburările vorabile.
Oprească cu totul vinderea beuturilor continuă. Masse mari de popor, înso- *
pe credit. ţiţe de studenţi şi intelectuali traver Ştiri militare. Din cauza stadiului de
Dar fie Jegile cât de bune, dacă sează stradele, purtând făclii aprinse cu ex-lex şi neasentârile din anul acesta, nu se
îiu va păşi şi societatea mai inteligentă cari incendiază clădirile guvernului. Lup vor ţinea controie cu rezerviştii în Octom-
cu toată puterea cuvântului şi a faptei tele pe strade au luat un caracter ade vrie ş,i^ Noemvrie anul acesta,
împotriva, acestui duşman de moarte vărat revoluţionar. Poporul pretinde • ' * - -
al omenimei; împotriva alcoholismului; refuzarea ratificării tratatului de pace Cicnire sângeroasă între ţărani ro
dacă preotul învăţătorul, doctorul şi alţi şt ştergerea dărilor. Cea mai mare. parte mâni şi ruteni. Din Cernăuţi se telegrafiează
inteligenţi, nu vor arăta la toţi prilegiul a cetăţenilor aprobă prima pretenziune. că într’o jntrunire poporală ţinută le 6 S pt._
că la câţi oameni nu li—s’au tras neferi Baronul Komura s’a bolnăvit grav. a. c. în orăşelul Şiret'sub presidiul deputa
cirea pentru toată viaţa lor din cârcime, tului dietal Dr. Aurel Onciul,' la iscat o bă
câţi nu au nebunit din cauza beţiei, câţi tălie sângeroasă intre ţăranii adunaţi. Ţăranii
tiu s’au jungiat şi omorît în beţie, câţi ruteni au atacat pe cei Români cu bâte şi
n ’au dat foc sau făcut alte fapte crimi , NOUTĂŢI petri. Intrevenind gendarmeria, ordinea a fost
nale, la câţi nu lis’âu vândut averile restabilită.
pentru cârcime, câţi n’au luat lumea în Decorat Maj. Sa împăratul şi Regele *
cap din pricina acelora, câte familii n’au ,Francis losif I. a decorat pe domnul Ioan Apărarea contra colerei. Ministru! un
ajuns la sapă de lemn tot din cauza Ştirea, conzlier de legaţiune, originar din guresc de interne a invitat municipiile să ia
aceasta ş. a .----atunci puţin ne vor Bucovina, cu crucea de cavaler a ordului măsuri severe pentru păstrarea curăţeniei şi
putea ajuta şi cele mai bune legi, Leopoldin. să ia toate măsurile necesare, ca nu cumva
Noi societatea trebuie să ne facem o . , , . * ‘ .v , ■ colera să pătrundă în ţeară pe la graniţa
lege mai bună ca cea făcută de guvern; Congres antialooholic. Luni s’a deschis nord-osticâ.
trebuie să înfiinţăm pretutindenea aşa in Budapesta al X congres antialcoholic in *
numitele societăţi de temperaaţă sau ternaţional, la care lucră parte pests 600 de re Dicţionar de muzică. Dl Timuteiu Po-
abţinere dela beuturile spirtuoase: atunci prezentanţi ăi diferitelor state pentru a se poviciu, htrnicul profesor de cântări a edat
vom vedea, că aproape o jumătate de conziilta şi a afli calea cea mai bună pe care cu acest titlu o carte în formă de vocabular,
miliard de coroane, ce o dăm pe be se poate purta lupta Cu suces în contra al- în care se explică terrrtinii muzicali şi are
turi în decursul unui an, de umplem coholului. Sperăm, că congresul : acesta nu multe ilustraţiurii. Felicităm pe autorul 1
punga cârcimarilor, o să rămână rn punga se va in heia, ca alte congrese cu banchet * - r
noascrâ, în care şi aşa a întrat oftica, si cu chef mare.
Leac pentru galiţe. Dl Nicolae Suciu
din pricina acestori doi ani de secetă
f Mihail Ttoica îrivăţător-director în din Beptan a inventat o medicină pentru pa
îşi pârjol.
penz. membru,în direcţiunea institutului de serile de casă, când se bolnăvesc de umflă
cred t ,iCordiana!‘, etc. a răposat în 28 Au tură de guşe, căreia îi premerge galeşia lor,
gust (10 S ptc mvrie) s. c. Ia 6 ore a. m. în învineţirea crestei şi a pieptului. Iată leacul :
Pacea etate de 74 ani, în al 47-lea „an al fericitei câte-va grame de pucioasă pisată şi paprică
ru so-j a p o n e z ă . sale fcăsătorii şi al 8 lea an al binemeritatei măcinată, amestecate în făină de cucuruz,
sale penzionâri, după un serviciu de 6 ani udate cu apă şi turnate chiar cu sila pe
ca învăţatoriu în Răşinari şi de 34 ani ca în gîtul găinei şi al altor paseri bolnave, scă-
Revista filo-japoneză „Ost-Asien“ văţă toriu-director la şcoala primară greco-or, pându-le cu siguranţă de moarte.
ocupându-se cu încheierea păcii zice, din Sălişte. înmormântarea i s’a făcut Marţi, ' *
-că Japonia nu şi a ajuns nici pe departe în 30 August (12 Septemvre), la orele 2 p.
ţinta ce şi-o pusese înainte de începerea m, în cimiteriu! bisericei mari din Silişte. Incendiu. In 12 Sept. a. c. ziua la
războiului, şi astfel nici aurora unei păci . »OJichneascâ în paceU ameazi s’a escat un groaznic foc în piaţă
-cinstite o’a răsărit încă. Nu va trece . -■ * sus, (Strada mare ritul 16) din Orăstie deja
gunoiul din .curtea casei , Dr. Mihu lăfindu-se
mult timp şi făclia războiului se va a- Notar public nou denumit. Dl Dr. Pa-
prinde din nou. chomie Avramescu, deputat dletal, este de-- în sus până lângă casele foste ale deceda
tului Barcianu unde este plasată şi Tipografia
numit notar public la Alabunar (C. Toron-
G ondsidan, 11 Septemvrie. Eri >Miherva«, oficiul reg. de dare şi cancelaria
tal), astfel cercul electoral din Bocşa mon
la ora 1 s’a prezentat la garda de lângă preturei. Iii timp de 3 oare a consumat 7
tană a dvenit va:ant.
drumul de fer un crainic de pace japo clădiri, grajduri, şopruri şi alte olate. Paguba
nez c’un stindard alb şi însoţit de 50 Hymeri, Cornelia Dobrescu şi Dr. Camil a fost circa 30 mii coroane, însă norocire
soldaţi. Crainicul a predat ofiţerului V. Velţian anunţă cununi* lor pe 4/17 că aproape toate au fost asigurate. Edificii
comandant' al gardei ruseşti o scrisoare Septemvrie a. c. lâ 4 oare p m. în biserica cu biiouri publice n’au căzut jertfă acestui
a lui Oyama adresată lui Lineviciy în gr.-cat. din Sasşebe,:. nemilos incendiu, deşi apă a fost puţină la
-care Oyama îl salută pe acesta şi-i tri- dispoziţite şi în apropiere, aefiind Introdus
