Page 6 - Bunul_Econom_1905_36
P. 6
Pag. 6 BUNUL ECONOM Nri 36
Iacă apacîuct în acest oraş. Pompierii volun încetează intermitenţa aceasta, adecă cft in şi pe din afară. Adesea un om bea 5 îitr
tari locali au desvoltat o bravă' activitate unii ani se iac fructe şi în alţii nu; dar chiar de apă pe zi; ear băi (sratde) calde fac
având. în ajutor miliţia locală şi poliţia. După obţin fructe mult mai frumoase şi mai gus foarte des cu apă ferbinte, apoi duşi tare
poziţia materială a oraşului ar fi de mare toase decât In trecut. reci. Japonezii nu cunosc morbul deipod-igră
*
necesitate Introducerea apa duetului şi o or şi reumatizmul.> Fac foarte multă mişcare în
ganizaţie mai favorabilă a poliţiei şi a apă Palatul unui curier, de poşte. Un co aer curat; tutun (tâbac) şi beuturi alcohobce
ratelor pentru pompieri. respondent englez ne raportează, că in ora folosesc de tot puţin. Cu calităţile ce le
* ...... şul Drome din Franţa s’a descoperit decur posed Japonezii pot fi de model la mulţi ce
Uni regat cu 5 0 ,0 0 0 de inzule. Cu rând un palat unic în felul său, într’un stil tăţeni din Europa.
acest colosal număr de inzule se poate lăuda fantastic, de o curiozitate rară; proprietatea
regatul Norvegiei. O numărare esactă a in unui colportor (purtător) de scrisori din pro Cum caracterizează Moltke pe Ruşii,
sulelor “Norvegiei fără de oficiile Romsdal şi vin ţă. Acest edificiu pompos e construit cu Contele »Noltke«, niarele strategic, carele a
participat în 1856 la încoronarea Ţarului
Dronthaim scoate. 36,171 inzule. Cu totul mâna proprie, peatrâ pe peatră numai cu
Alexandru II. la Moscva, cu care oc*ze a
însă se dă cu'socoteală a fi 50,000 de in mâna. A lucrat la el singurel 26 de ani. Intre făcut mari studii asupra relaţmriilor de vaţă,.
zule. De s’ar socoti şi stâncile cu colinele petricelele adunate sunt unele de o formă s’a ocupat în deosebi a cunoaşte relaţiunei
acoperite, ar rezulta 150,000. Numai două piramidală în diferite colori. El are etatea claselor de jos a poporului în privinţa carac-
din aceste nenumerabile inzule au peste 1000 de 67 ani şi în fiecare oară de recreaţie a teruiui şi existenţei sale, primind mai multe
distincţiuni (decoraţii), îşi exprimă părerea
klmtr. pătraţi, 35 peste 100 k m. dacă se lucrat ceva la palat. Pe lângă peatra cea
şi în împrejurările actuale de interes vitaL
adaugă, că aproape toate se despart prin pestriţă a folosit vre-o 3500 saci de v«r şi Despre poporul rus, zice cu recunoştinţă
ştrade fiordice şi strîmtori de mare, cam ciment, în preţ de 4000 mărci (4800 cor.) hotăiâtoare, caracterizândul, ca un popor păci-
câte 10 klm. în lăţime de uscat; mai nici Toată clădirea acum numără 1000 m. Q nic şi binevoitor, precum şi acceptibil şi dester.
o inzulă a Norvegiei nu zace mai departe ca are 4 fronturi de câte 480 şi 435 policari Laudă ordinea şi liniştea, ce domneşte între
colosalele tnase de popor. Soldatul tus să
de 100 klm. dela ter torul uscat, deci zac în lăţime şi e de 20 şi 35 urme înalt. Un
destmge prin ascultarea s'a şi nemărginita lui
ca nişte monumente ale itizulelof artificiale. front e ca o moşee arabică, în formă de dedicaţie; pecând arse o parte a palatului
La depărtarea, de inzulele artificiale lucră biserică budhaică. Are gravat pe el temple, de iarnă în Peiropole, văzu el un preot, c e
sau locul unde se frîng valurile de stânci, sarcafoage, statue figuri de femei, evangalişii ajuta la scosul unor vase de preţ din pivniţi
sau prima cauză este cufundarea, cu care să figuri de mos» b, animale, paseri, îngeri, fructe, (capela mănăstirei) S' restinduse cătră un soldat
ce sta la gardă, unde era pr mejdia > Vino
împreună frântura valurilor. Nici o inzulă nu zn, fructivitaji, preoţi, evangelişti, crocodili
grabnic, fiule, apărătel* Soldatul încă elătmă
se desface deodată şi de o potrivă de toate etc. — Fundamentul e tare adînc. In mijloc) din cap şi zise*. »Prtlaz« (porunceşte) si să
combinările lor Sicilia stă în legătură cu şi-a săpat o criptă ca Faraonii. Jur-împrejur aruncă pnoăjit Ia pbst. Autoritatea inferioară
Africa ca şi când nu sar ţinea de Europa. sunt latrine şi catacombe cu figuri de peatră, secundează promt pe cea superioară, simţul
Irlanda încă a fost mult timp de continentul elefanţi, urşi, tigrii^ gâşte, pelicani, struţi şi de subordonaţie este mai tare în rus, ca crr
ce alt simţ, rar să întâmplă să nu asculte de
USCat. fel de fel dp zei. Aci locueşte curierul de
* •> ", ' prepozit Când- vede în vre-o armată euro
poşte că ui^.ppnţ retras, de valurile lumei peană' soldatul pe suboficerul său, chefuit a-
— V ieaţă fără sănătate e numai un zgomotoase. Multă lume merge de-1 admiră. tunci se simte şî el nemulţumit, Ţ disconz'-
chin şi de aceea să se îngrijească, să şi-o deră, însă soldatul rus îndată ’I ridică sau 'I
păzească, ear celor ce Je lipseşte să caute f —*■ C ine scapă d e fin itiv de dure- ia cu sir e, ’l duce să doarmă şi a douazi
'i urmează la raport. Vre-o iniţiativă sau îm-
mijloacele, ca să şi-o recâştige. Cât de uşor vile astm atice .fi reum atice? Până de
pulz nu prea posede; unde sâ duc şi să o-
o poţi recâştiga chiar la boale lungi şi în prezent aceste întrebări singur domnul Albert presc au lipsă de conducător, ca să nu se
vechite o dovedeşte mulţimea de scrisori de Muller (Budapesta, Vadâsz. u. numărul 42/G. gâlceveaşcă, »Ţara noastră e bună, dar pe
mulţâmită, ce le capătă dl Alberţ Mfiller din a fost în stare să răspundă, de oare-ce re noi nu ne întrece nime, vino şi ne domi-
nează, exprimară solii cătră Rurik, când ’i
Budapesta V. Vadâsz-u. 42/G. inventatorul zultatul ce l-a ajuns prin crucea sa dupiâ
aduseră coroana.
crucii duple electro-magnetice R. B. Nr. electro-magneticâ R. B. Nr. 86967 este aproape
86967 şi d*ntre cari publicăm următoarea: de necrezut, pentru ceea-ce din partea bol
D-lui Albert Muller în Budapesta. navilor reînsănătoşaţi primeşte multe mul-
D-tale îţi datorez cea mai mare mulţă- ţămite. O astfel de scrisoare i-a adresat dl Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat
mită pentru invenţiune d-tale. Am avut o Feit Janos cu ocazţunea anului nou din
Dela 4 Septemvrie —10 Septemvrie v. 1905.
durere grozavă ^de spinare şi de cap şi toate Biserica-ajbă:
mijloacele şi încercările au rămas zadarnice; Prea st. dle Muller ! Dunt 4 Gyertyâmos. Marcod. Orşova
numai cu ajutorul crucii duple electro-mag Prind peana, ca să-ţi exprim cele mai Luni 5 Buteni, Ciachi-Gârbău- Eperjes^
Ţinea.
netice R. B. Nr. 86967 am ajuns ear la de ferbinţi mulţumite pentru crucea R. B. Nr, Marţi 6 Arghiehat Lupşia. Pojon
plină sănătate. Cu distinsă stimă Ştefan Hai- 86967 ce aţi inventat, pentru-că eu prin fo Mere. 7 Baia de CJriş. Capolnaş. Lăpu-ul
ducovici, maşinist în Esseg. losirea aceleia m'am vindecat pe deplin de românesc. Sărmaşul mare. Vaj-
* î dahâza Zernesti. ~
durerile reumatice ce mă chinuiau de ani.
De ce în unii ani să fac fructe şi în Joi 8 Brad Cernatu. Dobra fileşd Gor-
Intr’un timp zăceam în pat si nu mă puteam
alţii nu ? — Un jurnal germân explică acest escin Huedin Hodo-v Ilbaşfalău.
nici mişca; acum însă nu sunt^silit să păzesc
fapt în modul următor, şi dă. mijlocul de al Lecniţa. Lipova. Luca. Panciova.
patul. Poiâha Ra pşul dc jos. Sânr-
vindeca. Când pomul este încărcat cu fructe,
’ * Miclăusul Sântă-Măria.
are lipsă de toată hrana ce-1 este la înde Penru-ce sunt Japonezii aşa ţari. Vineri 9 Bgşa montană.
mână pentru ca ele să ajungă să se coacă. Deşi sunt Japonezii aşa mici de' statuia, insă Smâb.. 10 Chişneu. Halmagiu mare. Idvork
Dar în acest timp se formează mugurii de atât relativ la partea fiz că, cât şi la cea
flori pentru anul următor şi desvpl tarea lor spirituală sunt de admirat. Această împre
snferă din lipsa de hrană care este cheltuită jurare au sâ o mulţămească ei modului Dum;n. a 13-a după rusalii, ev. Mat. c. 21, gl. 42. v.
de fructe pentru-ca să se coacă. . Din cauza de viaţă. Exerciţiile gimnazticale le execută Mnm. 4 M. Yavila 17 Lambert .
Luni 5 Pr. Zaharia 18 Toma Ap.
aceasta mugurii fiind slăbiţi nu se desvoaltă cu o suficientă energie, ear în mâncare
Marţi 6 Ar. Mihail i9 Ianuarie
şi ta anul ce urmează nu se fac fructe. Cauza sunt tare cumpătaţi. Soldatul japonez are
Mere. 7 M. Zozont 20 Eustatie
răului fiind cunoscută o putem vindeca, dacă muşchi de fer şi memorie lăudabilă. Pe cum Joi 8 f Naşi. Măriei 21 Mateiu -
gunoim (mgrâŞăm) pomii încărcaţi cu fructe -s’a observat secretul facultăţilor lor de muncă Vineri 9 f I. şi Ana 22 Mauriciu
şi se susţine că in Germania, acei ce urmă şk a trăiniciei lor constă în întrebuinţarea pri Sâmbă 10 M. Minodora 23 Tecla
resc această metodă au văzut nu numai că elnică a apei pe care o folosesc şi înlăuntru Redactor resp. VASILIK DOMŞA protopresbiter.
