Page 1 - Bunul_Econom_1905_37
P. 1
Anul V I. Orăştie (Szâszvăros), 24 Septemvrie n. 1905 Nr. 37
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie1' şi „Reuniunii române de agricultura din comitatul Sibirului"
A B O N A M E N T E : A P A R E : . I N S E R Ţ I U N I :
Pe *n 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 ft.) s,e socotesc după tarifa, cu p r e ţ u r i.' m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 15 lei pe an. în flecare Duminecă. ' Abonamentele şt inserţitmiU iss ■. plătesc înăbtti.
PROBLEME SOCIALE ŞI ECONOMICE.-) -ciează nu numai coroersanţii cei mici se ţine la preţ şi când vede că n’are
....___>•«--- între ei, s’asociază firmele cele mari de încăţrău, îl dă cu cât i-se cere. Dovadă
De lo a n T. L u p e d a tu , profesor. import şi export, s’asociează producă că aceşti oameni au mai mult spirit prap-
(Urmare) torii şi fabricanţii cei mari şi ori unde tic şi înţeleg, că conpurându-se şi um
" ,, Aj ufă-te şi Dumnezeu te va ajuta"
te ai întoarce nu dai decât de consorţii, blând pe potecuţi ascunse, - păgubi pot,
Avem Câţi-va importatori, dar nu
cartele, ringuri şi trusturi. dar de câştigat nu!
numai câ fie-care lucrează în parte ci
<Je multe-ori se concurează şi s’ascund Ar fi bine şi a sosit şi, timpul să Aceeaşi observare aşi avea de făcut
în afacerii^ lor. Străinului, i-a venit bine se cugete şi comersanţii noştri mai se la importul de fructe sudice, care‘ deşi
aceasta şi nici n’a întârziat să profite şi rioşi, cum ar putea rămânea şi pe viitor până acum n’a fost concurat, dar se
să apuce înainte. Ce lucru cuminte şi stăpâni pe pieţele ardelene? Căci de nu poate aştepta că cei dela »Bank und
folositor ar fi fost, dacă negustorii noştri va fi rău. Cassa de banca »Bank und Lagerhaus«, cari urmăresc cu atenţiune
ar fi lucrat în comun cu capital şi cu Lagerhaus», aceea, care pare-mi-se i-a cele ce se petrec pe piaţa noastră, dacă
pnjteri uqite! In loc să meargă 6 în concurat mai mult acum abia şi-a făcut până acum n’au avut prilegiu a ne pro-
Orient cu şase cheltuieli, s’ar fi dus numai începutul şi desigur, tă pe viitor îşi va vedea ei piaţa cu astfel de fructe, în
unul, în loc să fi adus şase transporturi mări cercul operaţiilor,^ şi dacă ai nos dată ce vor avea ocasiune, nu vor în
ar fi adus unul şi ar fi benifietat de avan-. tru nu vor-căuta, din vreme să s’aso- târzia- s’o facă. Pericolul e cu atât mai
tajele transportului in mare._ Ar fi cruţat pieze, să consulte pe cei pricepuţi, şi mare,, cu cât ai noştri sunt puţini şi
Tă spese şi transport, ar fi putut face cu puteri unite să-i pună stavilă, şi pu apoi ceilalţi vor avea bani mai ieftini
un preţ dâr cu câştig suficent tinii noştri importatori de peşte- se vor şa legături mari estinse, vor studia toatp
şi in felu acesta ar fi putut susţinea cu perde şi nimici. aVantagele ce le oferă un astfel de im
succes concurenţa streină. Să ne uităm numai cum lucrează, port şi fiţi siguri, că Vor şi uza de ele.
In ziua de azi reunirea capitalului alţii, să ne uităm la acea mână de ovrei Scopul acestei bănci sunt tocmai afa
,şi a forţelor de muncă pe. terenul eco şi saşi, cari cumpără în zilele de târg cerile speculative de comerciu şi indus
nomic e o necesitate absolută. S’aso- cerealele aduse de saşi şi români pe trie, ceea ce ne-âr putea fi şi nouă de
piaţa Braşovului. Din capul locului să învăţătură să ne punem pe lucru cât
*) Conferenţă ţinută pumiiîtcă în 12 luniest.
n. 1904, cu Ccasia adnnărei generale1 a despărţămân învoiesc a limita preţui de cumpărare mai curând, să ne ocupăm de ele şi să
tului I (Braşov) .a l.,AsOciaHunei pentru literaturaro- , şi pentru toată lumea n’ar călea învo ie studiai din toate punctele de vedere.
: mână şi cultura' - poporului român- şi reprodusă din
broşură tipărită cu cheltuiala aceluiaşi despărţământ iala avută. Ear bietul român se ţine cât Un alt articol de comerciu lâ po-
Eu sunt destinat » Calul galopează
F O I Ţ A
A fl premiat: Fuge şi rinchează,
Iar tu, sfărimâtă, Sboară pe câmpie •,
/ ş i Cu mâni lepădată, Ca o vijelie.
' ,. ... '— *&*— ^ .. Ai se putrezeşti, Dar mult nu trecu,
Âi se rugineşti, Şi calul căzu :
JCa o staţiune a căii ferate,
Sau or să te vînză Obosit de tot, .
Un cal vine-odată cu nările-urnflate.
Ca p’-un cot de pânză, Se opri în bot;
Vede-acea maşină ce mănâncă foc
Ca un lucru prost, Muri, vai de el,
Gata ca să plece, stând încă pe loc.
Ca şi cândf n’ai fost. Ca un .biet mişel 1
Necăjit Si z ce: Nu cumva îţi vine Dar rivala sa?
„Dar ce faci aice? Să te întreci cu mine? Ea mereu sbura.
Ce tot ţipi mereu -— Ba prea bucuros,
La auzul meu? r Cal lăudăros 1” Când sciinţa, arta, sunt în concurinţă,
Ehei 1 jupăneasă Proasta ignoranţă, cade *n neputinţă,
Fermecătoreasă I Maşina porneşte, / Cine vrea progresul să-l mai ţină ’n loc,
■ Ţiue, vpesge, ; Este ca şi calul, un biet dobitoc.
Indeşert voieşti
Muge ca un taur
Ca să umileşti Şi ca un bălaur^
Strălucitul nume Merge ca furtuna;
Care-I am pe- lume. Şi o ţine una'.
