Page 2 - Bunul_Econom_1905_37

*'■ Pag-2 : V - - ' BUNiJL riECONOM -Nr. 37

-porul din Scheiu sunt poamele. Iţi râ- nul nu lucrează ori^târvdâleşte vremea Şi nici - nu-i iertat să mai meargă aşa,
jfiâiie în^f mintea .în 1 loc, când stai să cu lucrări, pe Cari le ar putea face şi câtă vreme ni-să dă prilej se auzim la
cilgeţi, că pe când la alte popoare, ca ceţ din jurul său, socotiţi "în fine 1 co­ toi pasul, plângeri' despre năcazurile şi
îipsele poporului plugar. '
"de es. la’Jilveţieni, comercial cu poante roană ,pe fie-câte zi şi alţi 20 bani arun­
însoţirile despre cari vorbim, sg
educe an de. an zeci şi zeci de mili­ caţi pe beuturi spirtoase, şi veţi vedea
înfiinţează şi susţin cu ajutorul mem­
oane de franci, la noi însă nu se vede că mu perdem de cât numai 1 milion
brilor, Cari se înscriu şi plătesc taxa
măi nici, un spor pe urnia acestui arti-1 200 mii cor. Mare" perdere,* domnilor fundamentală la ele. Acelea au un scop
cui rentabil. Gâ nouă nu ne curg nici pentru un popor năcăjit şi sărac că al atât de frumos, încât cu drept - cuvânt
măcar miile, de cum milioanele, o va nostru! - - - se poate zice, că ele au . o înriurinţă
înţelege lesne ori şi cine, îndată ce voiu Mă veţi întreba însă, ce să facă? ce mai mare morală şi decât institutele de
credit şi economii, de oare-ce dela mem­
spune, c’ai noştri deşi săvârşesc* greul: să lucreze ? De mulţă vreme ni se atrage
brii ei se recere anume, ca s£, fie .oa­
le cumpără, le<adunâ şi le culeg cu trudă atenţiunea-asupra comorilor ascunse în meni harnici şi de omenie, cari con­
le transpoarfâ'şi păstrează pentru a le pădurile şi apele noastre, şr cu toate duşi apoi şi de iubirea deaproapelui-lor
vinde — cui? agenţilor evrei, în buzu­ aceste noi nu facem nimic. întăiu pen-- să-i poată veni acestuia într’ajutor. ţ ’rin
narele cărora merg adevăratele câştiguri.r tru-că zicem: n’avem oameni, al- doilea urmare dela început sunt eschişi oamenii
stricaţi şi de nimic. Fondul acestor însoţiri
Noi nu voim să înţelegem că şi -pe te­ n’avem capital, ;şi al treilea e întreprin­
se întemeiază prin subscrierea unei taxe
renul cultivărei, păstrărei şi comerciului dere riscată. , ' J ;-
de 20 coroane, care se plăteşte deo­
cu poame s’au făcut progrese enorme. (Va urma) dată, sau în rate lunare de câte 2 co­
Ar trebui trimis un om cu pricepere roane, sau chiar şi -în rate săptămânale.
şi cu carte să studieze pomăritul şi co- Nimenea nu poate subscrie mai mult
merdiul de poame, să se pună în legă­ ÎNSOŢIRILE ca o acţier Prin urmare toţi mem­
tură cu firme, să caute pieţe, căci numai RE1FFEISEN. brii au voturi şi drepturi egale, cel
un astfel de bărbat cu cunoştinţă spe­ — «T0*- - [ " ' bogat, ca şi cel sărac. Fiecare membru
al însoţirii trebue să fie maiorean şi se
ciale ne-ar putea deschide nunţile; ne-aţ
Cine nu ştie din păţania sa pro­ mâi aibă şis oare-care avere nemişcă­
arăta cum avem să purcedem şi ce avem toare pe numele seu. Aceasta se re­
prie, că omul numai prin însoţire poate
să lucrăm. Nu s’a făcut 1 Dar nu s’a făcut să ajungă cu anumite lucruri la o is- cere pentru aceea, ca atunci când în­
nici mai puţin, căci n’am auzit bună­ bândâ maţ bună; cine nu ştie şi vede soţirea de pildă ar avea lipsă de îm­
oară să se fi: găsit cineva, care.-să. con* de altă parte^jpăRCU deosebire în eco­ prumuturi mai mari de bani, se aibă
cu ce cugeta.
cheme să sfătuiască şi povâţuiască pe nomie, untent^erând singur, de ar fi
el cât de harnic şt străduitor, totuşi Membrii însoţirii garantează teu toţii
aceşti modeşti pomari. Să şe informeze
puţin spor poate arăta; cine nu vede unul pentru altul (în soiidum), pentru
de unde şi ca .cât cumpără aceste poame, în sfârşit, că economul are mai multă împrumuturile ce le fac, cari iarăşi se.
pe de altă parte. să se intereseze, unde UpŞttjid6 însoţiri bune, cu cari să se dau mai întâiu numai membrilor înso­
s’ar putea vinde mai cu preţ, şi astfel poată ajuta la procurarea ‘ de maşini ţirii. Dobânda sau camătă banilor de­
să le dea cKpovaţă, un sfat spre bine, bune şi pentru economia sa. puşi nu poate fi mai mare, ca procen­
spre folos. Să sperăm însă că se va face ’ De aceste" idei a fost condus, în­ tele, ce se plătesc după banii împru-
în viitor, ainte de aceste cu câteva zeci de ani ■ mutşţi.
un bărbat din ţara nemţască cu numele împrumuturile se dau pe timp dela
Cât priveşte celelalte ramuri de
Râiffeiseo, carg văzând jipsele înteţite 1—-10 ani, cari apoi se pot iarăşi re-
activitate comercială a braşovenilor ar
ale poporului sâuy în arma mai multor plăti, ca şi la băncile poporale, cari ar
mai trebui să amintim micul comerciu ani răi, a,născocit nişte însoţiri foarte trebui să; lucre chiar şi ele îneâtva pen-
cu lână şi cu pei. Acesta însă?, după cât bune şi folositoare, cari în scurtă vreme ; tru înfiinţarea acelor însoţiri, de.oare-ce
vedem tocmai din causa modului simplu, s’auriăţit nu numai în ţara nemţască, acestea lucrând cu bani mai puţini şi

în care se poartă, nu-i de cât o pâne ci chiar şi în alte ţări, uşurând într’un într’un cerc foarte restrâns fiu le pot
mod vădit acordarea de împrumuturi face nici o concurenţă, ci mai mult le
de tot amară.
mai mici şi scăpând astfel pe economii sprijinesc asigurând banii daţi de ace­
Dar nu numaţcCi din Braşov nu-şi
din mâna cămătarilor fără suflet. lea împrumut. :
înţeleg interesele, cum ar trebui înţelese însoţirile despre cari vorbim sunt Se zicem de pildă, că în fiecare
dar nici alţii. Uitaţi-vâ de es. la cei din întroduse mai în toate comunele săseşti comună s’ar afla câte 50^—100 locui­
ţară Bârsei şi a Oltului. Ii veţi vedea şi prosperează foarte bine. La stăruinţa tori, gata de a se face membrii înso­
mai pe toţi ocupându-se cu agricultura. »Reuniunei -economice* din comjtatul ţirii numite, solvind taxa fundamentală
Foarte bine! Nici nu cerem să se ocupe Sibiiului, s’au înfiinţat şi. în câteva co­ de 20 coroane. Proprietatea nemişcă­
mune româneşti şi nu ne îndoim, că şi toare a acestora încă ar mai avea de
cu negoţul; putem însă cere, că dacă
acelea vor fi prosperând tot aşa - de sigur/un preţ dela 500—1000 coroane.
nu mai mult, cel puţin timpul sâ-1 ştie bine, ca şi cele de prin comunele să­ Prin urmare pe basa aceleia, s’ar mai
întrebuinţa cu mai multă pricepere Agri­ seşti. - putea face împrumuturi şi mai mari,
cultură e o ocupaţie cam gingaşe. Câte Institutele noastre de credit şi eco­ de zeci de mii de coroane. Afară de
zile de ploaie, dar şi câte senine în care nomii, sau băncile poporale cum se mai aceasta s’ar mai putea depune la ace
bietul agricultor e silit să stea în neac- numesc, al căror număr acum trece lea şi banii fondurilor bisericeşti, şco
tivitate. Dacă am calcula numai câte o peste 100, au fost înfiinţate mai cu lare şi comunale, ai altor corporaţiun
samă de cătră oamenii de carte (inte­ precum şi ai singuraticilor locuitori ma’
coroană perdere pentru fie care zi ne­
ligenţă). Numai pentru' poporul plugar cu dare de mână. - i
lucrată şi încă câte 20,000 de locuitori
nu s’a făcut până acum pe cele mai Afară de cassarul însoţirii, careîn-i
de prin regiunile mai pâduroase, socotiţi multe locuri, mai mic, măcar că el este grijeşte de banii, şi hârtiile ei de va­
numai 50 de zile pe an, în care Româ- talpa ţârii. Aceasta nu mai merge! loare, fiecare membru al direcţiunii trie-