Page 3 - Bunul_Econom_1905_37

Nr. 37 BUNUL ECONOM Pag- 3

bue să servească de cinste. Cu veni­ Aceasta acţiune, care are valoare prpbâiţd şi de astâ-dată rugarea reu­
tul curat, ce rămâne în fiecare an, se practică foarte mare, a fost esecutatâ de niunei, va pune aceştia la toamnă un
pot procura ' unelte- de economie, cu specialitate a culturei cailor, cărei sec­ număr mare de galiţe nobile Ia dis­
pari apoi se pot folosi toţi membrii în­ ţiune i-s'ă. votat pentru, munca şi re­ poziţie, ca să le împârţească între mem-
soţirii. zultatele frumoase obţinute pe acest crii ei şi să promoveze astfel prăsirea
După trecerea timpului, sau pentru teten mulţumită protocolară de cătră şi cultura galiţelor nobile pe teritorul
care însoţirea a fost întemeiată, ca se direcţiunea reuniunei. comitatului.
poate desfitnţa,împărţindu-se taxele plă­ Tot în' conlucrare .cu secţia pentru' La rugarea vice-comitelui comi­
tite şi venitul lor între membrii ei, sau cultura cailor a aranjat reuniunea de te tyl de direcţiune al reuniunei a com­
se poate din nou prelungi pe un şir agricultură la dorinţa mai multor so­ pus un regulament de model -pentru
de arii înainte, . cietăţi economice comunale în anul păşunat în. favorul comunelor, care re­
La însoţirile numiţe, >ori-Că ia ci­ acesta în Orczyfalva şi Vîrşeţ tîrg de gulament va face să dispară de o parte,
neva împrumut, ori-că depune spre mânzi, cu scopul de a' face posibilă multele acuzări şi plângeri, ear’ de altă
fructificare anumite sume, venitul curat cumpărarea directă de cai militari- dela parte va produce o manipulare mai
; tot in tavorul însoţirii rămâne. Ceea-ce prăsitorii de cai, însă durere încercarea corespunzătoare a păşunilor,
este şi mai însemnat pentru aceste aceasta de prima-dată nu a succes aşa • . (Va urma).
însoţiri, este împrejurarea, că nu se pot bine, de oare-ce la tîrgurile acestea s’au
face aşa uşor nici defrâudărî, de oare âduş mulţi mânzi, cari nu au cores­
ce băncile, carişj^gi^nditează sume mai puns condiţiunilor publicate de cătră R A P O R T
mari, la . încheiqţpŞalflLnţel or (socdteli- comisie la timpul său şi din aceasta special despre adunarea generală a primnini
" lor) anuale, tora^runa trimit câte un cauăă eomisise deşi nu s’a ţinut prea : Institut industrial economic din Deva,
om de specialitate, ca să le controleze strict de condiţiunile publicate, totuşi „Industria".
şi apoi raportează, despre mersul afa­ nu a putut abate prea tare dela aceste
cerilor acelora. condiţiuni ■ â cumpărat mânzi ’ foarte Noul institut industrial economic şi de
Din cele espuse pe scurt până aci, puţini dela economii vinzăîori. Având- credit, societate: pe acţii în Deva, cu
se poate vedea, de ce mare însemnă­ însă în vedere însemnătatea şi scopul un capital social de 100,000 coroane
tate sunt însoţirile numite şi pentru po­ acestor tîrguri de mânzi reuniunea de şi-a ţinut cu ajutorul lui D-zeu prima
porul nostru. De aceea credem, că a gricultjurâ va lucra în viitor cu per- adunare generală de constituire la 1/14
n’ar strica, dacă şi prin satele ndastre severanţă, ca ac£st$; tîrguri sâ succeadă SeptemvrieT905, d. a. la 3 oare în
s’ar înfiinţa , cât mai multe însoţiri de în viifbr mai bine . şi sâ devină perma­ sala festivă a primăriei din Deva. Au
acestea. '' ■’ nente în comitatul Yimiş. luat parte 35 de acţionari fruntaşi din
- Ioan Geergescu Un alt mijloc bun pentru desvol- mai multe părţi ale ţării şi mai mulţi
tafea ciilttirei animalelor de casă folo­ fruntaşi ca privitori. Numărul acţiilor
sitoare economului, a aflat reuniunea reprezentate a fost aproape 600 din
Comunicatiuni în procurarea de *vite bune de prăsilă. 1000 de acţii. După legea comercială
Aşâ de exemplu 'reuniunea: tocmai acum erau destui şi 7 acţionari cu 250 de
Dela acţii.
să -oBupi cu organizarea procurărei de
vaci cit} lapte Bonfkâd*'Simmmihal ,din ~ 'Scopurile societăţii „industria^ sunt :
Tolnâ, cari vaci 1 vor împărţi ->între a) a lăţi economia raţională şi industria
(Continuare). economii insinuaţi s * lân^ă condiţiuni din patrie j
favorabile de replâţfre^ d^bflgându-se b) a valoriza producte economice şi
Cu privire la cultura cailor şi Ia fieşte-care cumpărător a plăti preţul industriale din patrie;
- urmărirea unei , direcţiuni mar cores-r vaci în depurs_.'de'l!3--. ani -pe* lângă o c) a îrieuragia talente :- spre ori-ce lu­
punzâtoare în alegerea şi răspândirea camătă de 4®/o. EsteT lucru constat că crare int<digentă practică; a cultiva
unui soia bun de cai de 'prăsilă pe vacile Sdnyhad-Sinjtnentţial sunt vaci spiritul de economizare şi traiu mo-
teritorul comitatului, comitetul de di­ foarte*bime, cari daca an -îngrijire co­ - ral, spiritul de liberă iniţiativă; şi în*
recţiune al reuniunei a înaintat minis­ respunzătoare, dau la zi 18—24 litre treprindere individuală, spiritul de
terului de agricultură un proiect, în de lapte »Reuniufteava face stabilă liberă asociare — conduse toate
care face propunerea ca în interesul aceasta1 procurare prin aceea, că con­ ' de conştiinţa lucrării durabile şi
economilor să se escludă în viitor cul­ centrând .acţiunea* aceasta în vre-o câ­ oneste; * . . ^
tura calului de sânge curat englezesc, teva comune va transforma de; tot în . d) a întrebuinţa o parte a fondului de
de pe teritorul comitatului şi să se Fo­ cel mai scurt timp substanţa , vacilor rezervă pentru a da poporului şi
losească pentru prăsilă în comunele din aceste corn tine. Este lucru natural, meseriaşilor directive şi mijloace prac­
ungureşti şi nemţeşti armâsari (armigi) că pentru astfel de comune va fi de tice, cari măresc productivitatea şi
cu constituţie mai robustă de soiul lipsă şi procurarea de tauri buni de valorizarea productelor din patrie —
MtmfuŞy ezx în comunele româneşti şi prăsilă, ceea-ce reuniunea o va face Cu toate în vederea scopului: de a pro­
sîrbeşti să se împârţească armăsari ro- ajutorul ministrului de agricultură. cura bunăstare şi-. mulţămire între
buşti/ Cari conţin sânge arab. A controla' îngrijirea taurilor şi cetăţenii patriei.
Fiind proiectul acesta aprobat din armăsarilor de prăsilă din comune este Adunarea generală a deschis'a şi
partea ministrului de agricultură,reu- datorinţa referenţilor şi profesorilor am­ presidat’o părintele, protopreisbiter, dl
niunea a kiceţ Ut al re aliza prin îm­ bulanţi ai reuniunei, când aceştia că­ Vasile -Domşa din Orăştie, prifitr’o vor­
părţirea de armăsari de soiul sus numit lătoresc pentru a ţinea prelegeri sau bite măduvoasă, carea, —1-■ la dorinţa
între comune, cari pe lârgă. o taxă adunări generale în socieţâţile econo­ adunării generale — va fi luată la pro­
bagatelă au dreptul de a ' folosi; armă­ mice comunale. . / tocol şi pbblieată, ca un act de în­
sarii pentru prăsilă. Ca în toţi anii, reuniunea şi în semnătate. Secretar ad*hoc al adunării
Sau împărţit deocamdată armăsari anul acesta a cerut dela ministeriul de generale .a fost membrul iniţiator, dl
de valoare comunelor Uramorac, Sta- agricultură distribuirea unui număr mai August A. Nicoară, ear bărbaţi de
morare mţeasră, Orczyfalva, Merczy- mare de hoare (galiţe) de soiu nobil încredere domnii llie Cosma, proprietar -
falva şi Maslac. între membrii reuniunei. Ministeriul a- şi paroch în Crăciuneşti, Iuliit Putic.-y