Page 4 - Bunul_Econom_1905_37
P. 4
Pag. 4.- BUNUL ECONOM' Nr. 37
- director şcolar şi proprietar în Lipovn,. rentabile ,şţ şigf re, fiindcă- se vor punC , ,, v ,Pe ,-.lângă operaţiunile, cunoscute
Artemiu Bâlaş, comerciant. în H.-Băiţă numai- atunci;,în lucrare, când vpm avea financia re,,.no ul institpţ,răre îq,; vedere
şi i Nicolae Top&r^ econom în Şoîmuş capitale, şi organe, ezecutiye hine alese f deci.si prpblpme social-economice, întru
lângă Deva, Şi controlul cu, copdiţiunile de rezultate ] a căror rezolvare introduce noue -ope
-Adunarea gerierâlă ar constatat Sub- ’ înainte,asigurate. . * - - raţiuni, precum: spriginirea de expoziţii
scrierea a 1038 de acţii reduse la L0©© J După'adunarea generală a- urmat şi prelegeri poporale călâtogre din deo
de deţii â 100 coroane aqţia. -Plătirea o.,cină ;cgmună animată, tbogată, în voe sebiţii râmi de economie raţiphşJă, crea
şi maaipulaţiunea de bani asemenea. în ' bună, prări-şi idei sănătoase. rea unui, fond special pentru financiarei
regulă, dând membrilor'fondatori ab- Direcţiunea constă din 30.de mem unei şcoâle .economice şi de industrii,
solutor de sub răspunderea solidară, pre brii cu. câte cel puţin l 0 aqţU, depuse şcl., operâţiurii, cari nici un institut nu
văzută în-,§§* 152 şi 154- din legea co la institut.-Fiind toţi proprietari, hote le are.
mercială ungară; ,ear membrului. • fon- ; lieri,1 crişmari' întreprinzători şi comer .V i Operaţiunile strict .financiare vor
dator iniţiator, dlui August A- Nicoarâ, cianţi aleşi din deosebitele părţi ale ţării. fi în prima. linie pu te în Lucrare, Mlf
i-s’a votat pentru »zelul cu carea a adus ! Direcţiunea formează o mare fortăreaţă vor fi pentru totdeauna te'melia şi. osia
la biruinţă în butul atâtor greutăţi buna 1 pentru creditul, bunainformaţie şi deplina tuturor operaţiunilor şocial-econdmice^
cauză a noului institut, adunarea ge- : garanţă în executiva deosebitelor opera ' cari numai treptat şi după întărirea in
nerală şi-a şxprijmat mulţumită sa pro ţiuni ale »Industriei«. ’ ,, v stitutului, să * vor ; pune în praesă, fără
tocolară,- rnulţămindu-se şi dlui Nicolae' Pentru buna informare a marelui primejduirea, ci orata i întărirea lui. -
Jgna pentru devotamentul cu carele a public, indegetăm operaţiunile, în parte O sistemati|Sjf^p9|re a acestui in
ajutat reuşita institutului, în qalitate de nouă, prevăzute în statute. Ele sunt: stitut,. în tovărăşie w alte institute; su
cassar ad-hoc şi tovarăş ăl dlui iniţiator.
a) a prrtm depuneri spre fructifi- rori mai vechi şi cu *•,Reuniunea; a
Urmând constituirea definitivă, adu-' . care; ■ -■ " ■ - ■ ! doua de înmormântare din Deva« cu
narea jgeneralăy priri ablarriaţiunej a. ales: cele 14 şi următoare filii ale ei,. dau
de prezident pe dl Ijasile Domşa,. de b j â da credite personale pe cambii, aproape siguranţa matematică, câ şcoala
viee-preşedînfe pe dl Nicolae Afihailâ, sau obligaţiuni cu cavenţi; economică şi., de industrii în g, mult
mafe-proprietar în Vinerea; de director . c) a da său mijloci împrumuturi, io aniy fapt are să. devină î Această
executiv general pe dl August A. N i de bucate, producte, vite său alte averi reuniune face intenzivă propagandă pen-
coarâ, de câssar pe dl" Nicolae Jgna, mişcătoare ; tru vjandul de binefaceri^ al ei, menit
de contabil pe dl AdamLazaridese- d) a. da sap a mijloci împrumuturi nea pentru, şcoala econoixycă-.şi de in
cretar pe» dl Artemie Bălaş, comer pe avere intabulată; v . dustrii. :
ciant în Hj-rBâiţă lângă: Deva. e) a săvârşi afaceri de incasso,
Toţi oficiali i vor servi fără salare comisiune, efecte, lombard şi amanete; Statutele Rebniunei (§. 10)admit,ca din
până la 31 Decern vrie 1906. . • .... f) a valoriza, a cumpăra sau vinde donaţiuniapoi şi din alte venite, să se.
creeze un fond de rezervă, pe carele
Directorul, cââSarul fi contrololul bucate, sămânţă, poame sau derivatele ' y>comitetul^fidcmniriraţ^tfl/^oate între
stint' pe vraţăy ceiâîălţi p& B ăbi aleşi. afiesţdru.’x ■ . x. ■ ... buinţa, după cea mai bună a sa price
La punctul 7 din' convocare a Ur g) & valoriza sau exarinda moşii, pere, şt spre alte scopuri- de binefaceri\
mat prelegerea dlui August A. Nicoara zidiri feoonomţqe de- sine stătător ori în cari măresc interesul ;faţă de reuniune«
desphev *pri^nig^ckii}soeiai-eean«ikbci:. legătură cu alte afaceri comerciale, amă- Are concluze în regulă, luate în comi
fi noauele operaţiuni întru ridicarea surât j^-lor 258—259 din legea comerc. tetul administrativ şi4 ăprobate de adu
bunăstării poporului - şi meseriaşilor no ungară; ; . narea generală, care şi;a ridicat numă
ştri* ce va împământeni ibJndustria».
■ . h) > â arangia ori»sprigini exrpoziţii rul tot pe baza statutelor la-25 000 de
Gu date positive conferenţiarul a prelegeri publice din ori ce ram al -membrii:» pentru : ,a.; crea o şcoală eco
doVedit, cărioauâle operaţiuni întăresc economiei, ştiinţei, hteraturei poporale nomică şi de meserii pentru .orfanii re
soliditatea? şi măresc venitele noului in- ori industriei ; J uniunei După praxa de > 20 ani, calcu
stitnty aducând» îmrit bine şi poporului, ' - i): 'ă' susţinea- moşii,- vii, pivniţe lând adecă cel puţin 2 cor. venit curat
de ©ateşe Uietă» curdireetive şi scopuri :fîpapty ori păşuni de model, pome/uri anual dela fiecare membru, venitei^ aş
înainte alese, ; bine ehipznite şi cu ar- şi giădmi) nebdeî rentabile; teptate sigure ale .acestei reuniuni, din
ticolip cari' a u .trecere fi le produce po- an în . an sporesc îndoit şi întreit. Dela
, porul şi cu mijloace probate, ca sigure. B) â mîjlofci şi lăţi siştematic asi
1200 cor. din 1902, când nu aveam
gurarea şi chtturh d$':Wteş ■ precum şi
institutul — tocmai prin aceăte vafdrizăfea lor economică şi industrială;’ filii, ş’a urcat ^venitul curat^prin » filii. la
noue. operaţiuni — - devine mult/ mai , l) a valoriza ori sprijini producte aproape 3100 cor., în 1904 la aproape
solid,’mult mai binefăcător, decât atunci, industriale, de artă; literatură şi ştiinţă 7QQQj cor. venit curat,, carele tot creşte
când ar urma sin g ttf operaţiunile în din patrie • în proporţia creşterei fiiliilor, reslâţite
datinate de îm prum uturi. A arătat în mai multe centre ale ţârii. Nu e deci
cu; date positive, că sistemul de împru- ,' m) a întemeia. fonduri de rezervă departe timpul, când reuniunea va avea
muturi cambiale pe câte 3 luni, cu pentru asigurarea institutului şi un spe peste 50.000 coroane venit la an. Şcola e
câte 10—20% carnete fi» acesorii şt cial .fond de rezervă în scopul de a atunci, ca-şi înfiinţată. ■ .
5~7l©%:dqpurarje .din capital ruinează financia o şcoală economică şi de in In vederea acestor marj interese
cu. grămada mit de familii de mici eco dustrii pentru orfanii talentaţi din po generale şi-au întins mâna mai mulţi
nomi şi a pus în vedere, că »Industria« por şi meseriaşi ^săraci ai. căror părinţi fruntaşi din câteva centre, spre a cere
va Introduce pentru clientela ţărănească sţint acţionari ori deponenţi la acest in şi primi subscrieri de acţii şi d,e de-
împrumutări.; pe 6 luni, mai ieftine, decât stitut. puneri din mai multe părţi ale-rţării.
unele institute, prin ce piaţă de bani Aci să au în vedere, orfanii »Reu- Urmând în scris împotrocoiarea firmei,
# n Deva şi jur, ya/fi mai ieftină şi po- niunei a doua des înmormântare din »Indusdria«, cu ajutorul lui Dumnezeu,
porul va,fi mult uşurat. Deva« cu 200. de acţii şi ai altor reu în curând îşi va începe lucrarea sa
Prima xjperaţiune nouă va fi: aai- niuni surori, cari ar forma un trust pu binecuvântată.
gnrw rea de vite. Celelalte vor -urma ternic cu această reuniune, în cadtuţ
-• pe ănir noauâ statuţelor şi a independenţei fiecărei
nu reclamă .capitale mari, toate sunt reuniunei.
