Page 5 - Bunul_Econom_1905_37

tfr. 3? b u n W ECONOM Pag.' 5
«.« Ssf*n2ri. *-i i j .!
iti^ea îoteta tare".;; domţoeze pe sine,;;fpnd fezoiii^ hotărât rea’ e Ynâi triarej ,AVâtid‘,W‘ vedere şi
•<r '
!-* ■■'■■?* ■ - •* ; - » . jL!; v şi serios1 în toate.' ' “ ' numărul de!,br£fţ6 de care' dispune.’ ’ •
) * *
,3 / 1 x)
, Fiecare să-şi' esamîneze y>eul« său Cuqn zisei,.propunerea făcută se.rea­
Adeseori se ventilează între \lume, pfoprju, să şi. zică Jui însuşi: am acea­ liză întru câteva. Am vizitat măi multe
între oameni mari şi miei vorbele „dacă*, stă chemare şi datorinţă, să fac aceasta, regimnte şi riş.-ăm interesat de aproape
şi înşă; „să fac ori să mă jlas’;, „daarâ că aşa trebue şi să nu fac aşa ori aşa, despre , inpdul . cuţn se pracţică agricul­
şi poate", care de regulă ne scoate la cui» r nu■_ duce, la..rezultat bun şi sfârşit tura şi, ca rezultat, m’a,m convins, că de
nimidăplâ titi Sfârşit riefâverâbHrSfc trac-; favorabil. , . , / şi se face ceva, totuşi ^ar putea face
teâză d. ex. de, un lucru bun, fă catfe- Ce pot face, sâ nu las, ce e . bine mai mult, dacă persoana însărcinată cu'
fiecare om cinstit, fără deosebire de să nu amân şi să negiig. conducerea lucrărilor ar fi' ,cu cunoş­
stadiu si de sex ar putea ajuta. „Ar In cele 10 porunci ale lui D-zeu tinţe mai îţitinse sau mai bine zîs o
trebui1* zic mulţi, însă ei "Sunt prea co­ rîu se zice: câ să nu omori, că să nu persoană specială în aceasta rariiură;
mozi' şi ’si excuza neacfivîtatea lor cui furi, că să nu înşeli«, etc., ci cu totul ori mai la toate regimentele persoana
aceea; câ afacerea a pornit dela o per - decisiv: «Tu să nu ucizi, tu să nu însărcinată cu excutarea Incrărirdr este
soânăr ce na-r place;; Un copil a deve­ furi« ş. a. -j adriotantul. Această persoană de şi poate
nit neascultător; deci ar merita pedeapsă; Astfel ca să corespundem voca- ar avea toată dragostea ca să facă ceva
amăsurată, da ar trebui pedepsit; însă ţlunei noastre, îndată ce recunoaştem, totuşi neavând cunoştinţe, nu poate. '
rămâne nepedepsit, căci .cel ce ar tre­ ci suntem obligaţi lâ ceva în astă Irirne, Pe ori care l’am îutrebat , cum -se
bui, a’l pedepsi e . comod nu vrea a ’şi: să şi fâcem şi executăm cu hotărâre. practică ? în ce iftod ? răspunsul majori-
strică dispoziţia, rămâneţ copilul fără pe­
perfectă; să facem deci ori ce suntem tăţei fu: „după cum îşi amintesc de pe
deapsă şi pecores. Fiecare să se judece' datori şi sâ nu lăsăm nimic nefâcut, să această", iar alţii .„că citesc cărţi de
pe sirie mar întâia şi să; asculte mai,
nu amânăm de azi pe mâne un lucru, agricultură":: ^'Ei bine, este ştiut de toată
des cele predicate. ^ ' cp doară îşi p o a t e . ‘ , lumea că nu e deajuns oa claesra să;ci-
- „E drept, ar trebui să mergem Cu deosebire, când ni să dă oca- toască numai şi să zică că ştie, mai eu
mai des 1»> biserică, recunoaştem chiar zturie «a săvârşi un. lucru periferu binele; deosebire în ale agriculturei, care e
nof înşine, dar ne scuzăfiV uşor; iarna comun, atunci să nu umblăm cu per­ ştiinţă întinsă şi pentru care oameni a-
zicem că e prea frig în biserică, în cele­ misiunii dubii; »de va fi cu putinţă de nume sau dediiat studiului ei până la
lalte anotimpuri adeseori zicem e mai riu voi avea altă afacere, d e ,mă va moarte; totuşi riu a putut pătrunde
frumos în templul naturei, decât în o zi­ ajuta timpul* etc. şi cu hotărâre ,,pre- misterele ei ştiut fiind că avem de a
dire făcută de mâni omeneşti şi din dsâ şă .zieemv »eu fac acest lucru, fac face cu natura; ,ff^brtâr fără practică
cauza nehotărirei noastre spirituale, nu serios şi mă angajez a jpromdya causa este oâfM după cum ;,îi practica fără
ne ducern la sfta biserică să înbog’ăţim de obşte pentru binete neamului ,;.meu. theorie". :
inima noastră şi sufletul cu elemente de Nu •* dojeniţi: pe copii neatenţi şi oeaşcul-. Am văzut parte din aceste persoane
recunoştinţă câtră aţpţpuţerriicul şi ma­
tători cu ameninţări nehotâţîţe şi dubii, eare alergau pe toate căile peritru a
rele creator al nostru, câtră prea bunul ci pedepsiţi-i momentan pentru greşe­ dobândi cunoştinţă cum .să altoiască uri
D-zeu. A Wăstăma; şi ia-uudui a deve­ lile comise, porunoîţile serios, spuneţi le pom, cum şâ’l planteze, cum s’ar; alcă­
nit între unii oameni, un lucru de co-j decisiv, »aşa trebue sâ "faci şi relele şi, tui o grădiniţă ete.; dar ce puteau în­
muri, uri ce de, toate zilele, însă nu şi greşelile se vorvindecaşi lecui. văţa numai din spusele unuia sau altuia,
pentru oamenii culţi şi cu sentimentul Chiar pentru un om cult auziPdu-1, sau numai citind pe , cutare carte.
religios şi trioral; cu Frica şi recunoaş­ că înzultă, să-l clasifici de om necuali-
terea de Afot ştiutorul D zeu. Mulţi Îşi; ficat şi nedemn. Pentru ca agricultura practicată la
propun serios şi cu jurământ, că nu Fiind decisivi şi rezoluţi în acţiu-- easarmă să poată lua un avânt mare,
vor mai blăstămâ, nu voi- mai înjura nUe,poastre şi,|«.$|iţngând:,..ypr^ă de: are nevoe de datrieni speciali îri această
cât vor tfăî, şi tiu trece' o zr-doiiă şi iată poate şi doară, va fi, va trece, dacă, însă ramură, aceşti oameni nu pot fi decât
pronunţă vorbe defăimătoare, ’şî calcă etc. viaţa noastră va fi, munte de gra-’ absolvenţii ai şcoalelor noastre de agri­
pr^tşşril Işr şi ’şi spw;căf di» pop con­ nit, neamul nostru va progresa şi ori cultură. Aceştia ar fi în stare sâ con­
ştiinţa. . , ... ducă lucrarea la bun sfârşit. Dar se va
ce atacuri din afară vor ameninţa ezi- zice: mai.la fiecare regiment sunt câte •
MulţiUşi propun car.jjZeu'1 cu.jură­ stipţa şi viitorul, nostru de aur, se vor
mânt cătră D-zeu şi cătrâ alţi oameni topi ca, ceara de faţa focului şi vom 2-3 absolvenţi âî şcoalelor de agricul­
tură care-şi fac stagiul militar de un
că au ;vor, mai- bea beuturi diabolic progresa pe toate terenele vieţii.
şi alcoholice, nu vor mai întră în câr- • - ■ - D. lareth an şi ei pot 'foarte bine sâ conducă lu- *
ciuttte nu vor mat fuma tutun, această: crările. ,
.burmană: spurcată,, şi nu trece mult şi Lucrările nu se petrec tocmai aşa.
’şi calcă promisiunea înaintea lui D-zeu Ce foloseşte că la un regiment
şi a oamenilor şi iarăşi apucă năravu­ Agricultura în armată. sunt zece absolvenţi? Când te gândeşti
rile cele rele şi neplăcute preacerescu- V.,.. -«=>»-’ : cine, că ei fac''armată un an şi că fie­
lui părinte ceresc. . : Graţie stăruinţei d-lui Colonel Cor- care din ei aşteaptă zi cu zi să treacă
: Deunde pr&vine Şi devine oare. vin, s’a realizat dorinţa de a se practica mai repede, scape, să-şi caute o ocur
acestea nerezoluţiuni şi inconstanţe ome- agricultura şi în armată pe. la fiecare1 paţie. Gândul lui de toate zilele e să
Acestea -vitr dela nehotărîtorul: regiment pe cât puterile permit. O idee. treacă repede anul, să Se vadă liberat.
să, ar; dacă; dece; însă, doar, nu-a să, maţ înţeleaptă nici nti să mai poate, Şâ admitem câ unul sau doi,.'.supt în­
apoi elfc. ce să petrec în lume intre căci ştiut este că până la propunerea sărcinaţi cu grădina de flori său de
Petra şi Pa vel, Stan şi Dan, Miţa şi ddui Colonel Corvin toate regimentele zarzavat; el n'u lucrează cu nici o dra­
Biţa, Viţa şi Sâftiţa, adecă precum le îşi furnizau cu bani zarzavatul necesar goste, o face mai mult forţat şi căută
explică oamenii în uşurinţa de minte şi de pe piaţă, neţinându-se socoteală câ „să-şi facă vechimea“. S’au însărcinat
nerezoluţiune în aceste acte şi fapte. Cel, pe terenul dat fie-cărui regiment (la. tot aceşti tineri să mai ţină conferinţe
ce voeşte a ajtrnge lâ un rezultat bun tabără) s’ar putea produce cu cheltueli la soldaţi pentru â dezvolta în ei dra­
şi satisfăcător, să nu caute la dispozi­ relativ mici, toate soiurile de zarzavat,^ gostea de plugărîe, a-i învăţă cum sâ
ţiile altora şi da zodii şi toane, ci să se şi orz, ovâs, grâu chiar, dacă întinde- cultive mai raţional şi mai sistematic.