Page 6 - Bunul_Econom_1905_37
P. 6
,P*g. 6 BUSTUL ECONOM Nr. 37
•El ştiindn-se obligat de a ţinea o La examenul de maturitate suplbtor 7 3 0 0 metri de asupra pământului.
conferinţă, improvizează câte va fraze şi de emendare, care s’a ţinut în 6/19 Ic . în Dl Dr. Anton Schte:n, cunoscutul aeronaut
_ mai- mufe sau mai puţin cu farmec, şi sala festivă a gimnazv,dinBraşov s’auprezen-J din Vtena, a făcut deunăzi o nouă călătorie
' poate adeseori cum dă' D zeu numai să- tat'7 candidaţi, absolvenţi ai gimnaziului, şi cu balonul şi a ajuns earăşi pănă la 6 înăl
şi facă datoria. O învaţă poate pe de anume: Augustln Butaş, Ţoăn Ciora, âfai Mă- ţime de 7300 de metri de-asupra pământului
rost, maşinaliceşte. Asemenea conferinţă noiu, Gh. Negoescu, Teodor Popa, Nic. Ră- Dânsul a fotografat oraşul Pojon dela 6 înăl
poate fi ea cu folos? Nu. Pentru ca o chiţan şi Al. Vidrigînescu. Ţoţi candidaţii au ţime de 7000 metri.
conferinţă să poată găsi ecou în sufle- trecut examenul cu. succes. Candidatul T.
f tul ditomlui trebue studiată bine de Popa a fost declarat: bme matur, ear ceialalţi Zece morţi, pa ruzeci de răniţi. Ne
autor di»; toatş., punctele de vedere; ea maturi, Examenul a fost prezidat de dl ar- norocirea s’a întâmplat în New-York, Aici
trebue spusă ^cu dragoste, cu multă chimandrit Ilarion Puşcăria în calitate de co trenul umblă pe şmi, ce’s puse la Înălţimea
cumpănire de -cuvinte înţelese pentru misar cozistorial, ear ca reprezentant al gu catului al 3-lea. Un astfel de tren în una
-că şoldatul plugar să se convingă de vernului a asistat dl director suprem de studii din zilele trecute trecea pe deasupra unei
adevăr. El nu pune baza şi nu se con Kuncz Elek. x : -. . . străzi, încărcat cu munfcftotf. Păz’tbrul căii
vinge până nu’l încolţeşte nevoea. E- ferate a uitat însă să făcu schimbare de lipsă
xemplul îl avem de anul trecut care Ştire militară la şini, aşa că trenul a deraiat şi a căzut cu
până nu a venit 6 secetă aşa mare, nu muncitori cu tot pe stradă strivind pe mulţi
ă voit'şi nici nu s’a interesat de în Până azi la Reg. 64 din Orăştie din public. Numărul morţilor ş 10, iar peste
semnătatea culturei lucernei, a sfeclelor s’a asentat benevol 3 3 2 feciori români 40 de inşi zac grozav ciontiţi prin spitale.
de nutreţ, a porumbului: de nutreţ etc; cari la l-a Octomvrie vor intra, în ser
Evenimente din Rusia. Din Peterzburg,
de aceea zic că, poate, conferinţa nu viciu, activ şi astfel cei cari nu servii capitala Rusiei se vesteşte, ci Luni noaptea
ar avea atât efect şi mai ales dacă ele trei ani să vor elibera acasă. • iară-a fost un măcel la Baku. Un ziarist ar
nu sunt ţinute cu atâta dragoste şi in mean a fost străpuns pe stradă. La Petei hof
. - Episcop, îa,primejdie. Episcopul Vaţu-
teres şi mai mult ca toate nedând probe s’a încercat un atentat în contra fostului mi
Tui contele Carol Csâky, Marţi la ameazi era nistru de războiu Saharov,
prin fapte.
In primejdie să fie călcat de o birjă* *. Anume
~ (Va urma)
când episcopul .se plimba pe Kristof-ter cu x Un atestat m inunat is’a trimes
dlui Albert Miiller Budapesta strada Vadâsz
ciasornicariul dc 90 ani KIemtrier, deodată 47/G. Iatâ’l ari: După Dumnezeu îţi mulţu
NOUTĂŢI 'o birjă veni spre ~ei atât de repede, încât mesc dtale, pentrucă femeea mea în ziua în
ambii n’au avut ' vreme destulă să*, se dea din care a folosit crucea dvoastrâ R. B. Nr.
Instalare de preot în Pişchinţ. Dl Octa- calea trăşurei. Urmarea a fost, că şi episco- 86967 s’a simţit mei bine şi după ce a în
pul şi orologeriul au fost trântiţi Ia pământ trebuinţat-o. 3 săptămâni,' s’a vindecat, Fran-
vian Bude noul preot al Ptşchinţului a fost
si puţin: a kpsit că peste episcop n’a trecut cesc Nagy, strugar în Arok-şzalas 199. Acest
introdus cu mare pompă în parochie Dumi atestat ne arată, că celor, cari sufer de (podagrâ)
echipagiul. Peste "bietul orologier a trecut
necă în 5/17 Sept. a. c. La instalare a luat gicht, reumă astmă, insomnie, epilepsie, obo
trăsura şi Ta rătotf’gravvEpiscopnTui afară de
parte dl protopresbiter tractual Vasile Domşa seală, leşin, zgârciuri în stomach, auz slab,
spaimă şi câte-va răniri uşoare nu i-s’a îb- lipsă de apetit, inschios, precum slâbrie etc.
însoţit de mai mulţi inteligenţi din ^ Orăştie
tâmplat nimie.>: bg le foloseşte crucea dlui Albert Miiller dupli
şi Tudenii de ale preotului instalat. Ţ ■'i'i i ” ^ * electro-magnetică R. B. Nr. 86967.
Dprim succese bune şi felicităm pe noul v; ; • Jfe .... -• ..V; - :... . ....
Cununie. feiirÂinecă s’a celebrat în bi
păstoriuîn via Domnului I serica Sf. Nicolae din Braşov cununia dom Foamete In Rusia. Ministeriul de in
*
nişoarei LeonoralDima cu dl Dr. Sextil Puş- terne rusesc a făcut o anchetă în privinţa foa
înainte cu 2 săptămâni a fost introdus metei şi a găsit, că pentru semănarea ară
în parochia Mârtineşti tinârul preot Vasile cariu. In loc de anunţuri speciale s’au depus
40 cor. la masa studenţilor din Braşov. •— turilor de toamnă şi de vară este nevoie de
Necşa, a cărui'instalare a decurs de aseme 600.000 tone de grâu. Guvernul e dispus si
nea pe lângă mare interes arătat din partea Sincere felicitări tinerei părechî. dea vr-o 50 milioane de ruble, spre a ven
_ . - 7 '
*
poporului credincios. II felicităm şi pe d-sa
Inlesnirepractică-folositoare In foaia In ajutorul populaţiunei lipsite de hrană. Inse
şi dorim ca să fie un sincer şi adevărat to
»Tirg de im mo bilii», ce apare de 2 ori această sumă e cu totul mică. ~
varăş Intru proppveduirea iubirei şi dragostei ; • •: ’*• -- ... .
pe lună ăcî in Orăştie şi un abonament
creştineşti între fraţi şi poporeni i Exportul d6 cucuruz drn Români»
, ’ v ' * v anual costă nomiiai 2 cor. se primesc spre
publicare fără ta x ă , insinuări de a-şi găsi Oprit. Ministrul afacerilor financiare dl Tâire
La şcoala elem. civilă de feţe susţi Iondscu din' BudUfeşri a publicat ta «Monito
nută de stat în Orăştie, anul acesta şcolar, loc de ocupaţiuhe atât persoane bărbăteşti,
cât şi iemenine/ Astfel surit Invitaţi aceai, rul oficiaj« din 3/16 1. c. că prohibirea ex
s’a Înscris şi cercetează aproape 90 eleve de
cari au lipsă de personal in afacerile lor, a portului porumbului din ţară este prelungită
naţionalitate română. Cele mai multe sunt pe termin nehotărât conform decisului on,
din Orăştie şi jur. şe adresa din caz în caz la expediţia acelei
' * Gazete de'interes social-comun şi a abona-o conziliu de miniştri, Măsura aceesta s’a luat
La gimnazuj ev. ref. din loc, de ade plătind anticipative 2 cor. în toamna anului trecut din cauza secetei ce
menea sunt înscrişi aproape 100 de elevi - * a bântuit ţara şi acum s’a prelungit fiindcă
românrdin diferite părţi ale ţărn. Mulţi pă Noul tarif vama! al României a intrat nu se ştie starea recoltei din 1905,. temân-
rinţi români cari au venit din depărtări să-şi în viaţă cu ziua de ,1/14 Septemvrie. In în du-se guvernul a nu fi silit să cumpere earăşi
înscrie copii Ia acest gimnaz au fost siliţi să ţelesul noului tarif, pentru cărţile româneşti scump cucuruzul din ţări depărtate pentru
se reîntoarcă la alte gmnazii din cauza nu tipărite în afară de hotarele regatului român, populaţie. Intradevăr eceastă dizpoziţie va fi
mărului prea mare la care a ajuns cei insinuaţi. nu se mai plăteşte vamă ca mai înainte. produs multe nemulţămiri la bursele .de bu
' • 7" . 7 * /- ' ■ • . cate din ţară şi chiar din alte state, însă
Guvernul român a trimis 2 ofiţeri, pe Congresul antialooholic al cărui pro^răm precauţiunea guvernului român să constată
sublocotenenţi iVasiIescu şi Negulescu, la Polâ, l-am descris în rev, noastră ţinut în 11—16 ca destulul de serioasă şi matură. Ţăranilor
pentru, a lua parte la cursurile despre artileria 1. c. a constatata importanţa pe care o are no.stri din Ungaria şi Atdeal le recomandăm
de marină şi în special despre torpiloare., şcoala în combaterea al coholismului şi dato- a nu se grăbi să vândă din prisosul cucu
/ * rinţa ce revine învăţătorilor de a da elevilor ruzului produs aci, ca să nu fie constrânşi
de tron al Serbiei majo- instrucţie cuvenită cu privire la îricunj urarea pe primăvară a cumpăra mai .scump, ear de
reiî.fi > ziua de 8 Septemvrie, moştenitorul: , beuturik>r spirituoase. Congresul şi-a terminat vând, să ajute în prima linie pe fraţii de un
de tron al Serbiei a fost declarat majoren. lucrările. ) sânge.
, * *