Page 1 - Bunul_Econom_1905_38
P. 1
Anul VI. Orâştie (Szâszvâros), 1 Oct3mvrie n. 1905 Nr. 38
REVISTĂ PENTRU ACRICULTURA, INDUSTRIE ŞICOMERCIU
ORGAN AL: „Reunim» Economice din Oriştie" şi „Reunlanii române de agricultură din comitatul Sibiinlni“
A B O N A M E N T E : A P A R E : INS ERŢIU N I: '
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor, (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i , m o d e m e
Pentru Rom ânia şi străinătate 15 lei pe an. In flecar© Duminecă. Absmaţnetitele şt inserţhm ile se pldiese înainte.
anilor cresc şi sporesc, .îftloc de a să landa, şi în special ce priveşte sărăcia
Cătră cetitori! înpuţrna. El are defpt, că în virtutea şi patima blăstăcnată â beţiei ne asâmâ
unei legi economice, omenimea înaintând, năm cît de bine, mai ales Maramurăşul,
trebuinţele să înmulţesc şi să rafinează;
Cu numărul acesta începând, am şi alte ţinuturi ţ,falnice", nu’i vorbă! De
dar in acelaş timp şi venitele ar trebui
luat asupra’mi sarcina de «r redacta aceea.cu o friiă ascunsă mă gândesc
să crească, ccl puţin în aceeaşi măsură,
„Bunul Econom" organul; economic me la vorbele satiricului .irlandez Svift, care
şi să nu ajungă la b disproporţie cum
nit să contribue la înaintarea bunăstării văzând în ce neagră mizerie cresc com
să băgă de seamă bunăoară la poporul
poporului românesc. patrioţii săi, a făcut odată propunerea
nostru, că trebuinţele au crescut încon
Sarcina este grea, dar devine plă ironică: ca pe copii oamenilor săraci
tinuu, pecând venitele lui au rămas
cută prin faptul, că mi-să dă ocaziufte săi vândă cu bucata (ca pe purcei)
schiopâtind înapoi ca pe vremurile pa-
să împlinesc o dorinţă nutrită de mult, după ce au împlinit etatea de 1 an,
de -a’mi pune munca în serviciul iubitu triarchale. Vremurjle de. mult s’au schim pentru ca să mi cază în sarcina părinţi
bat, vorba poetului: vremea cari le
lui neam românesc, a acelui popor, pe lor lor, şi mai târziu în a statului, ci
schimbă toate, multe vrea şi multe
care’l caracterizează uiţi .scriitor, cu drept ca să fie şi ei folositori patriei.
poate! Dar poporul românesc schimbatu-
ca statornic, răbduriu, aşezat, cumpătat,
s’a?, s’a dat şi el după vreme? Durere, i Morala acestei satire amare indică
bun la inimă, deştept din naştere şi
nu să prea vede. Şi dacă. ţine dispro asupra douori lucruri însemnate. Odată
înţelept.
Cum nu este însă om fără scăderi, porţia dintre trebuinţe pe deoparte, şi Ca ne arată că guvernul englez era pe
tot aşa nu există nici popor fără scă înţre venite pe pe, alta, mai multă atunci în nfedrept Când înfluinţat de în-i
deri. Şi între scăderile de căpetenie vreme, atunci de bună. seamă, urmează văţătijrile/Iui Rousseau ale fisiocraţilor
ale poporului nostru, băgăm de seam/ ruina economică. Aceasta are de urmare şi a economistului Smith, pretindea, că
prea marele conservatizm în datina şi degenerarea rassei din cauza miseriei, toate lucrurile să fie lăsate în ,voia lor,
obiceiul cîştigării mijloacelor pentru (sărăciei) ear mizeria este soră bună • ca să se dezvoalte conform ordinei na
satisfacerea trebuinţelor. cu toate patimile cele rele, între cari turale (l’ordre naturel). Şi în rîndul al
De aceea ii auzim plângându-se patima beţiei cu urmările ei, este cea. •doilea ne arată ca pe nedrept era
din zi în zi tot mai mult de greutăţile mai înspăimlntătoare. socotită şcoala şi creşterea ca element
ce’l apasă, şi de vitregităţile timpului, In privinţa asta ne asămănăm neproductiv, şi deci vrednic de a fi ne-
că lipsele şi trebuinţele cu înaintarea întrucâtva cu starea poporului din Ir gligeat.
Şi veni împeliţatul şi să băgă slugă la rea. Ori care altă otravă ajungând în sângele
_______________ F Q l j ' A ______________ .
român. Şi-i plăcea omului de el, că era iute nostru, ne omoară în grabă şi ne scapă de
şi-î făcea toate pe voie. Când fu toamnă, alte rievoi, pecând beuturile spirtuoase, mâi
© i a-volul — viT^lcoKoL sluga adună ţoate prunele stăpânului în căzi ales vinarsul (rachiu) numit de spirt, ne
(buţi) şi după ce ferseră, făcu vinars (rachiu) chinue cu otrava lor o viaţă întreagă, ne îacc
Bine a zis cineva, că beutura e aflată
din ele. Mult să minună românul de meşte leneşi, ne slăbeşte; ne ologeşte şi ne sărăceşte.
de diavolul, care cercase în tqt chipul să
şugul slugi sale, că până atunci dameni nu Recunoscând urmările înfricoşătoare ale acestui
pue mâna pe sufletul unui român harnic, şi.
ştiau să facă alta din prune, decât'poame us dujman de moarte, toate statele au început
nu putea. îşi trimisese tata dracilor, unul după
cate şi licţar. Dar şi mai mult să miră, după- să se apere contra acestui diavol, cu toate
altul pe drâcuşorji. Săi asupra Românului, şi
ce gustă din vinars, şi văzu ce beutură e. La mijloacele iertate şi adesea cu de cele neier
îi făceau fel de fel de rele, dar ei Ia toate
imdemnul slugii gustă, gustă, pănă să îmbată tate. Azi nu mai există stat civilizat, poate
îşi făcea cruce, lăuda pe Domnul pentru bine,
cum să cade. Ear dacă să îmbată, nu mai afară de al nostru şi de Rusia, care nu s’ar
ca şi pentru cele rele, şi ieşea din toate cu
avu Satana nici o osteneală ca săi ieie în îm ocupa serios cu combaterea alcoholisnrmlui,
faţa curată. Şi in viaţa lui n’ar fi pome-
părăţia sa, că omul începu a sudui, şi a-şi fie pe calea fegii, fie pe cale socială, ori pe
menit de diavolul, şi’i mergea bine, şi să im-
îngreuna păcate peste păcate şi începu să
bogăţia văzând cu ochii. calea ştiinţei literare. A trebuit însă înainte d’a
sărăciască, şi să făcu cel mai prăpădit om.*)
Atunci să infuriă tata dracilor cumplit, lua statele în mână chestiunea asta însem
. Demult au recunoscut şi oamenii . învă
de sta .să crepe de. ciudă şi incepu să bată nată, să premeargă o mişcare mare, pornită
ţaţi pe acest diavol al omenirii, căci beuturile
amarnic pe toţi drăcuşorii săi. In urmă eşi de suflete mari şi capete luminate; Mişcarea
spirtuoase sunt pentru om otrava cea piai
unul dintre ei şi tremurând, să ruga să’i lase contra alcoholismutui să începe înpă în vea
să-şi cerce el norocul. . *) „Urmările beţiei“ de -dr. Radu ca manuscript cul al 16-lea. Unul dintre cei mai distinşi apos-
