Page 3 - Bunul_Econom_1905_38

Nr. 38 B U N U L E C O N O M P,3g. 3

mens uni, în cât fără specialişti nu ne provăduît de biserică şi consfinţit âe Din cifrele de mai sus să poate
mai putem * presenta în lume. Ce-ar fi veacuri prin adevărujl: »Ajutâ-te f i Dum­ vedea, că deşi până acum s’a lucrat
de s’ar trimite de băncile noastre mai nezeu te va ajuta !« , cu instrumente mai simplev câ socie­
însemnate câţi-va tineri pela secţiunile tăţile noastre sunt la începutul dtsvol-
comerciale a băncilor mari din Vie na, Tri- tării lor, totuşi au putut arăta nişte:
est ori Pes:a, ce-ar fi de ar trimite pe rezultate atât de îmbucurătoare. La ce
’ alţii să studieze esclusiv comerciu de ce­ Societăţile de lăptărit. rezultate ar putea ajunge'.atunci, când
reale şi cu deosebire bursele străine? — -«=>»•- numărul vacilor ar creşte mimai pe de
N ’ar fi alta de cât în caşul cel mai rău 10 ori mai mare! Aceasta o poate socoti
Din ao în an să sporesc tot. mai mult
câteva mii de fi. perdute cari şi aşa foarte uşor fie-cine. Dar şi într’un ase-,
şi pe la noi societăţile de lăptărit. Ast-.
se distribuie cu prisosinţă pentru sco­ menea caz, totuşi numai a 25-a parte
fel pe când mai înainte de asta cu 8
puri de puţină trebuinţă: In schimb însă a vacilor din ţară ar fi supuse acestei
ani numărul acelora' era numai de 34,
am putea avea mari foloase, ar putea esploatâri,
cu 2767 de membrii şi 5947 acţiuni
întră în punga ■ ţăranului nostru şi în
de vaci, pe atunci numărul acelora la înfiinţarea societăţilor de lăptărit
casele: băncilor nostre zeci şi sute de
sfârşitul anului 1903 a ajuns la 517 pretutindenea în ţară, ar- mai avea şi
mii de coroane. Dar cine să înceapă ?
cu 50,450 de membrii şi 94,664 acţiuni aceea înriurinţă N binefăcătoare asupra
■ i ■ / ■ , ■
Gred c’aţi putut observa, cum ca de vaci, iar cu privire la anul trecut, micilor economi, că s’a'r mai deda şi
remediu mai pretutindenea ani propus deşi până acum nu s’a publicat încă ei cu tot felul de socntaţi şi astfel în
studiu temeinic şi serios al tuturor cesti- raportul despre starea acelora s’a mai legătură cu acelea s’ar „mai putea în­
unilor, ce trebuie să ne preocupe. Aceasta urcat cu 70, deşi anul ,1904’ â fost fiinţa apoi şi societăţi pentru adunatul
e o convingere, pe care ori şi cine tre- unui dintre cei mai rei ani economici; ouâlor, pentru consum, pentru creşte­
bue să o aproabe cu deosebire oamenii Acesta e un semn vădit de înaintare rea vitelor, pentru asigurarea acestora,
trecuţi prin practica vieţei. Astăzi afa­ pe terenul economic, atât cu privire la însoţiri ReifFeisen^ tovărăşii economice
cerile comerciale, industriale şi afacerile creşterea viţelor, cât şi la economia de ş. a. aşa că apoi s’ar putea des voi ta o
financiare au luat avânt, atât de mare, câmp. viaţă cu totul nouă şi în straturile mai
de jos ale poporului dela sate, care
s’au complicat în o formă greu de pri­ Societăţile de lăptărit să pot des-
acum pe cele mai multe locuri stă cu
ceput, aşa că -cine voeşte să useze de volta şi prospera de regulă numai în
totul amorţită. !
avantagele, ce le pot oferi aceste afaceri ţările acelea, unde economia vitelor
' (Va urma) ■
trebuie să se pregătească serios, altcum e în- floare. La noi însă, în cele mai
va cădea la i primul paş ce-1 face în lume. ■ multe ţinuturi, chiar societăţile de lăp­
tărit deşteaptă oare-cum interesul eco­
Progresul economic ,al statelor din Agricultura îţi armată.
nomilor pentru creşterea unui soiu
apus ne şi dovedeşte aceasta. Germa­
mai bun de vite. Astfel s’a putut ,con­
nul cu stăruinţa lui proverbială prin stu­ « (Urmare şi fine.)
stata, că după înfiinţarea acelor socie­
diu numai în timp relativ scurt a putut
tăţi, economii de vite cereau într’un De aceea pentru ea agricultura îu
să se ridice lu puterea economică de
glas, ca diregâtoria comunală să le casarmă se poate face progrese, pentru
astăzi. "Dela masa de scris a conceput
procureze nişte tauri mai buni şi într’un ca soldatul plugar ce peste 3 ani
planurile cele mari de cucerire eco­
număr îndestulitor pentru vacile lor. merge iarăşi la coamele plugului, să-i
nomică, ear pe soldaţi, comersanţi şi
Deodată cu înfiinţarea societăţilor se poată desvolta gustul de a lucra ra­
\ industriaşi i-a pregătit numai în şcoli,
de lăptărit (Molkerei), se începe apoi ţional şi sistematic pe cât e posibil, şi
Englesii cu tradiţionala lor creştere şi
de regulă şi o nutrire mai corâspunză- pentru ca numai la casarmă unde se
inştrucţie practică au rîs şi n’au crezut
toare a vitelor, nu numai acelor de găsesc câte 4— 5 din fiecare comună
că Germanul cu cartea să-i combată şi
lapte, dar chiar şi a celorlalte, bine se găsesc toţi la un loc, sub acelaşi
să le devină cel maţ periculos concu­
ştiind că dela aceasta atârnă viitorul acoperemânt chiar, ca să li se poată
rent pe toate pieţele lumei.
societăţii. Io modul acesta apoi econo­ da diferite instrucţiuni şi face aplicaţie'
1 Eată onorată adunare, cât de sim­ mii încep a, se deprinde mal cu d'ea- pe teren, este nevoie de o persoană,
ple sunt problemele ce ne aşteaptă. Ne dinsul şi cu cultura plantelor de nutreţ permanentây spe cialtt tn aceasta iţamurtţ.
împedecâm zilnic de ele şi totuşi nu le cari apoi le pot da mai în toată bună Această persoană s’ar putea -re­
vedem. De ce? Pentru-că ne-am obic- vremea un nutreţ bun şi ieftin. Astfel cruta dintre tinerii absolvenţi din şcoa-
nuit a le căuta prea departe. Nu le să înaintează economia vitelor şi de­ lele de agricultură care-şi fac stagiul
găsim pentru-că spre acest scop se pre­ odată cu aceasta se îmbunătăţeşte vă­ militar şi anume dintre acei care ur­
tinde lucrarea continuă,, fără preget şi dit şi starea micului econom, care deşi mează şcoala de oficeri pentru a trece
fibră cîrtire, să pretinde entuziasm pen­ hu dispune de un capital mai mare de în cadrul oficerilor în rezervă şi' să se
tru problemele vieţii, cari nu pot fi decât bani în asemenea cazuri apoi totuşi şi-l aleagă unul din acei-ce reuşesc la esa-
numai reale. Şi tocmai acest entuziasm poate procura mai uşor. - 1 men, şi care vor da dovezi că e capa­
ne lipseşte nouă, ear nu idealismul de Societăţile de lăptărit se înfiinţează bil de a face asemenea serviciu! Acea- •
care ne plângem, căci de am fi câtuşi de regulă pentru a, extrage din laptele sta persoană să fie trecută în cadrul,
de puţin entusiasmaţi pentru lupta vieţei, vacilor cu ajutorul unor anumite ma­ oficerilor activi cu &lul de ofices agro­
pentru muncă, am înţelege, că realis­ şini, grăsimea sau untul, care astăzi nom, bucurându-se de aceleaşi drepturi "
mul este adevăratul idealism, ear nu are număroşi cumpărători, nu numai de care se bucură întreg corpul oficeresc.
acela, pe care-1 plângem noi. Căci unde pe pieţele noastre, ci chiar şi în străi­ Ocupaţiunea' lor zilnică să fie nu- '
vă şi puteţi Închipui un idealist mai de­ nătate. La centrele societăţilor de lăp­ mai şi numai agricultura. El să fie da*
săvârşit de cât sărmanul muncitor, ce tărit din Timişoara, Maria-Terezianopol tor a ţinea conferinţa regulat soldaţilor
entusiasmat pentru lupta vieţii, mun­ Vesprem şi Dombovarv s’au trimis în să fie dator a da esplicaţiile cele mai;
ceşte ori unde Tai pune, munceşte din decursul anului 1902 laolaltă 3.314,100 clare oamenilor cu care lucrează pen­
greu, asudă de dimineaţa până seara, kgr. smântână, din care apoi V a pre­ tru câ explicându-le şi făcând şi prac­
din tinereţe pănâ’n Mla^heţe, rju se gătit 1.090,428 kgr. de unt, ear socie­ tică îi vă putea convinge pe deplin.
plânge, dar nici nu cârteşte. Acesta este tăţilor s’a plătit după subtragerea spe- Numai cu chipul acesta agricultura si­
entusiasmul cald, entusiasmul creştinesc, selor suma de 2.031,412 cor. stematică ar pătrunde până la cel m ai'