Page 4 - Bunul_Econom_1905_38
P. 4
Pag. 4. B U N U C E C O N O M Nr. 38
întunecos bordei; căci la militărie e ală până atunci, iau ’un gust dulce, şi acea Numai cu risipa dela aceşti mari
turi de fiiul boerului ,arisţQcrat şi al ţi sta din cauză că în prune se formează' proprietari însă răi gospodari s’ar putea
ganului lingurar. ; atunci, sub influenţa căldurei solare, îmbogăţi anual sute de oameni.
Tinându-se socoteală de cele zise, zahărul de, fructe sau glucoza; şi cu In anii în cari producţia prunelor
de prin faţa regimentelor ar dispărea cât prunele sunt mai bine ma-turite cu este abundentă şi încinsă, lipsa vaselor
petrişul gol şi.sar înlocui cu rânduri atât- cantitatea de zahăr ce conţin este este foarte simţită si de multe ori pro
de flori, cu trandafiri înfloriţi primăvara, mai mare, de aceia este bine a nu se ducătorii plătesc foarte scump preţul
ceeace ar produce o altă impresiei v i culege prunele decât atunci când sunt acestor vase, numai luându-le cu chirie
zitatorilor; s’ar vedea toamna furgoa bine coapte. spre a se servi de ele. De multe-ori
nele pline de zarzavaturi transportân- din lipsa vaselor, prunele se pun spre
Fermentatiunea.
' du se la locul de păstrare, s’ar vedea fermentare în gropi.
tabăra (câmpul de instrucţie), plantată . . Despre căzi. — Cada este vasul 1 . (Va urmi)
cu pomi dacă nu roditori cel puţin care în care se pun prunele spre a se fer -7 " : / 7 ; 7
fac umbră, unde în timp de repaus s’ar menta. Cada sau putina are forma unui Păstrarea pătlăgeli lor roşii.
adăposti bieţii soldaţi obosiţi de iustruc- trunchiu de con şi este formată din
ţie şi arşi de razele soarelui de Iunie, doage, cari pot fi /de stejar, de brad (Urmare şi fine.) '
iar nu s’ar adăposti în bărăci, cârciumi sau chiar de fag şi legată cu cercuri Turtele de pătlăgele. Pentru fa
sau sub cerul liber, sau sub corturi de fer sau de lemn, fiind închisă cu un cerea turtelor de pătlăgele trebue alese
unde e o călcjpră înăduşitoare. fund la capătul cel strâmt şi deschisă pe acelea cu miezul tare. Mai întăiu
la capătul cel larg. v— Căzile pot fi
* se afundă pătlăgelele în apă fierbinte
de diferite capacităţi, variind dela 50
Cât priveşte culturile de cereale de unde se scot imediat. —- Se taie
până la 600 decalitrii, capacităţile obici- 1
ce ocupă întinderi mai mari (grâu,-orz, în fălii subţiri şi „apoi se trec prin o
nuite ale căzilor sunt însă dela 200
ovâs), dacă regimentul nu dispune de până la 500 decaliţri. Căzile de stejar sită. -— Zama obţinută se trece ,prin-
vite şi .maşini, se pot face învoeli cu tr’o altă sită'acoperită cu o flanelă, şi
au o mai mare durată, putând servi şi
locuitorii din satele vecine. Cu timpul o lăsăm să se ^scurgă apa din ea până
100 ani; O cadă de stejar costă 2 0 ^ 4 0
însă depunându-se stăruinţă s’ar putea, ce rămâne o pastă groasă. Aceestă
cor., după timp şi mărime. Azi nu se
creşte 3 — 4 perechi de boi după înv pastă se pune într’un cazan cositorit,
mai fac căzi de ştejar. Mai toate căzile
tinderea terenului; s’ar putea cumpăra se amestecă în această pastă puţină
se fac de brad, când o cadă de acea
instrumente, s’ar putea face chiar şi o sta are doagele groase şi este bine sare măruntă, şi apoi se pune pe un
mică creştere de cai; oprind o bucată conservată, poate dura 20— 30 ani. foc moderat ca să fiarbă şi să se în
pin terenul afectat pentru păşune sau groaşe, amestecându-se mereu cu o lin
Preţul unei căzi. de brad valorează dela
, cultivând lucernă şi alte nutreţuri şi în gură de lemp. — Când este destul
10— 20 cor. după mărime, când însă
dine, câte altele nu s’ar putea face, dacă de groasă pasta se toarnă în forme de
producţia de prune este mare şi întinsă
s’ar ţinea samă de toate cele enurnă-' lemn, unde s’a pus mai întâiu o hârtie.»
atunci se vând căzile şi cu 30— 35
rate mai sus şi s’ar numi câte un agro Când pasta este bine răcită în
cor una -
nom permanent. Sperăm însă că dl aceste forme, se scoate din forme, se
Despre reservorii. — In multe
colonel Corvin, fondatorul agriculturei ia încet hârtia după pastă, şi apoi
părţi la noi producţia ţuicei se face în
în cazărmi, va ridica zidul peste teme pasta singură se pune sau într’o etuvă,
mare, aşa încât un singur cultivator
lia deja aşezată. sau se pune la soare ca să se uşte
adună producţia după 50— 60 şi chiar
■tCămpuU, , D . Gh. Vasiliu bine pe deasupra. — In această stare
100 hectare, şi îi trebuesc vase cari să
se acoperă turtele cu câte o foaie de
conţie o sută până la 200 mii decalitrii
I H - staniu şi să păstrează într’un loc uscat
şi .mai tyne, aşa încât iar trebui o mul
• dar nu cald.
DESPRE PRUNE ţime, de vase în cari pe lângă că se Bulionul. Se, aleg pătlăgelele bine
închide un capital, dar apoi aceste vase
coapte, se spală bine, se taie în bucă
trebuesc adăpostite, atât în timpul când
Fabricarea ţuicii. ţele şi se pune într’un cazan cositorit.
n ■ sunt pline cât şi în celalalt timp, aşa
Se adaugă câte-va tulpine de ţe-
Se dă în general numirea de ţuică că trebuesc construite şoproane pentru
lină şi apoi cazanul se pune pe foc,
(vinars odată^ fert) produsului distilaţiu- conservarea acestor vase. Spre a evita
până-ce toată carnea pătlăgelelor e to
nei borhotului de prune. Ţuica se com necesitate la o mulţime de vase, în
pită. In timpul cât e pe foc, să ames
pune ca şi rachiurile provenite din ce multe părţi,- se fac pentru fermenta
tecă mereu cu o lingură mare de lemn
lelalte fructe, ca strugurii, cireşele, pe ţiunea prunelor reservorii de capacităţi
sau cu o spatulă de lemn.
rele, etc., din o amestecătură de apă de 5— 10 mii decalitrii.
Se toarnă apoi tot conţinutul pe
şi alcohol, având un gust deosebit care 1. Se pot face de capacităţi ori
o sită, pentru-ca să se separe peliţeie
constitue aroma sa. cât de mari, aşa încât să conţină 20— 40
pătlăgelelor, şi boabele. — Pasta, care
In aceasta parte se va trata: mii decalitrii: >
a trecut fără sâmburi se mai pune în-
a) Despre prune, ca materie primă 2. Au o mare durabilitate şi
tr’o pânză sau flanelă curată ca să se
în fabricaţiuâea ţuicei. , 3 Nu se facex de loc risipă cu
squrgâ bine apa, apo’ ceea ce va rămânea
b) Fermentaţiunea (dospirea). aceste reservorii fiindcă nu curg ca că- în flanelă se pune din nou în cazan,
c) Distilaţiunea. sile şi rezervoriile de lemn. Gu toate pe un foc moderat, amestecând mereu
avantagiile reservoarelor metalice şi zi
■a) Despre prune ca materie primă în până ce pasta e destul de groasă.
dite, producătorii nostrii nu întrebuin
fabricarea ţuicei. Se pune apoi bulionul în butelii,
ţează astfel de rezevoare şi aceasta din
turnându-se puţift unt-de-lemn bun pe
1) Prunele văratice de pe la finele . cauză că dânşii în privinţa construcţiilor şi
deasupra Se astupă ermetic cu dopuri
lui Maiu, iar cele < tomnatice de pe la a modului de a lucra au rămas foarte
de plută şi se leagă cu sfoară. Bute
15 August, încep a-şi schimba coloarea înapoi; aşa fără a mai vorbi de aren
liile astfel pregătite se pun să fiarbă
şi din verzi cum erau până aci, iau o daşi, ştiu mari proprietari cu proprie
timp de 10 minute, apoi luăm căzanul
coloare neagră, roşie sau galbenă după tăţi de zeci de mii de hectare, cărora
de pe foc şi lăsăm să se răcească apa
varietate, totdeodată prunele îşi schimbă le putrezesc recoltele în câmp din cauză •
împreună cu buteliile de bulion.
atunci şi gustul şi din acre ce erau că n’au magazii unde să le pue.
