Page 6 - Bunul_Econom_1905_39
P. 6
Pafr 6 B U N U L E C O N O M Nr. 39
Scumpirea banilor. Banca Angliei a rei ea de urech',;;Şnsonrinia şi alte dureri ţte napjâtol jâro 60/° k a m a t a i , v â l t o -
urcat dobânda dela 3 Ia 4°/0. După ea a ur cari sufeream nu mi-au trecut. Dacă însă acum dij es eddig dssze^en '5 2 kor. 4 7 filler-
cat banca «naţională germană din Berlin ur totuşi am scăpat de aceste morburi, am se ben biroilag m âr m egâllapitott koltsegek
când etalo iul dela 4 Ia 5°/0. Şi după cum mulţămesc aceasta numai crucei duple elec erejeig liom orod kdz-dgben vegrehajtâst
scrie „N. W . Tgl“ pe la« jumătatea acestei tromagnetice. Primeşte deci cele mai profunde szenveddk lakâsâfi k'cndd' m egtartâsâra
luni va urca şi banca Aust: o-Ungaria etalonul, mulţămite pentru binecuvântata dtale inven 1 9 0 5 evi O kt oberi ho I i-ik napjânak
ceea-ce va avea de urmare o urcare gene ţie. Mă simţesc nespus de ferită, că am scă del. eîotti 9 orâja hatâridoul kituzetik
rală a procentului şi la băncile noastre mai pat, de durei. Nemetujvâr, 4 Matu. Cu dis es ahhoz. a vehni szândekozok ezennel
mari. - tinsă stimă : ’M an a Vellinger Această epis oly uiegjegyzessel hivatnak meg>, hogy
, * , . y
tolă a primit’o dl Albert Miiller (Budapesta az erintett ingosagok az 1881. evi L X .
Dacă nu ştie juca. Funcţionarul de V Vadâsz-incza nr. 42/G inventatorul crucei t.-c. 107. es lOS §-ai ertelmeben kesz-
tren Milhldorf de lângă or ă ul Briinn(Moravia) duple rlectro-magnetice nr. 86,967 R. B , care penzfizeţes mellett, a legtobbet igero'-
s’a îndrăgostit foc de fata de 16 ani M~ria, crupe se recomândă în cel mai călduros mod npk, sziikseg eseten becsâron aiul is. ej
a unui muncitor de rând.'Fata cea frumoasă spre folosire. fognak a dat ni.
insă nu voia să ştie nimic de dragostea lui,
Arnfennyiben az elârverezettdo' ingo^
fiindcă avea un mare defect, nu ştia adecă
Posta redactiunei. sâgokat mâsok is le es felulfoglatâttâk
juca. Ea n’a făcut taină din lucrul acesta, ci * ' * -
es azokra kielegitesi jogot nyertek volna,
la o petrecere în faţa tuturora s’a opus că
Cu l-a Octomvrie v. a. c. invităm la nou ezen ftrveres az 1881. evi LX. t-c. 120
nu să bagă cu el în horă fiindcă nu ştie
abonament cu preţul de 1 Cor. pentru semestrul § ârtelrfieben ezek jâvâra is elrendeltetik.
juca şi s’a dus cu altul la joc. Dm cauza
ultim a anului şi rugăm pe toţi rest.anţierii
asta funcţionarul de tren a făcut în sală mare Kelt Algyogy 1905 evi Sept. ho
să binevoiaseă a-şi" plăti restanţele dâră,
scandal, încât mama fetii ca să încunjnreori 23 napjăn.
amânare.
ce neplăceri, şi-a luat fata şi-a plecat acasă. Ruszuly Jm re.
La 15 Noemvrie va apărea Călendariul
Funcţionarul nemulţumit numai cu atâta, s’a
Bunul Econom’1 pe anul 1906, în editura kir.,«bi-r.-..vAgrthajt-6.,-•
luat după ele, şi când erau tocmai în poartă
tipografiei „Minerva" cu un conţinut folositor
căsii. lor, le-a ajuns, scoase revolverul din bu
economilor şi ţăranilor şi cu un preţ neîn-
zunar şi strigând fetii: »şi aşa nu-mi mâi
sămnat. II vom expeda tuturor abonenţilor! 707/905 szâm 190 vegrh.
scapi* împuşcă fata, care căzu jos Ia pământ,
Când să sară mama în ajut. rutei, funcţiona^
Tergurile din Ungaria, Transilvania şi Bnat. Arvereşi Hirdetmeny.
rul mai trase două focuri asupra fetii fru / 1
moase, care şi muu. Dela 25 Septemvrie —1 Octomvrie v, 1905, > / Aluirott birosâgi vegrehajto az 1881
Acum s’a pertractat procesul lui Muhl- âvî LX. t.-cz, 102 §-a ertelmeben eze
dorf în faţa curţii de juraţi. EI însă nu s’a Dum 25 Seghedm Silinghia. nnel kozhirre teszi, hogy a Devai k r.
Luni 26 Canija mare. Crasna torvenyszeknek 1905 evi 1542, szâmu,
ştiut apăra cu altceva; decât cu aceea că
Marţi 27 Alparet Biirkos. Ciuc sân-Domo-
fata nu ar fi răspuns la dragostea lui vegzese kovetkezteben Dr. Munteân Au
coş. Cohalm. Trăscău.
Cartea de juraţi l-a condamnat la spânzură Mere. 28 Arpaşul de jos. Iassenova. Jibăii rel iigyved alta! kepviselt Dacia javâra
toare. Ilia. Sepsi-Sân-Georgiu. David Niculae ellen 193 k. f. s jâr.
J o i 29 Batama. Ciacova Ghiriş Sălaşul erejeig 1905 evi aug. ho 13 n. foga
■ ■ , . * '
M ăcelării com unale Din cauza scurn- de sus. natositott kielegites vegrehaitâs utjân le-
pctei mari a cărnii, s’a văzut silită comuna Vineri 30 Radpa Roşia. 'es felulfoglalt es 894 kor fill.-re becsii t
Smâb. 1 Petris.
Budapestei să înfiinţeze 3 măcelări comunale kovetkezo ingosâgok u. m .: buza, szalma,
Carnea din aceste măcelării a avut trecere Dum. a 16-a după Rusalii, ev. 1 dela Luca. gl. 7, v. 5. szena, szeker es szârvasmarhât. nyilvâ
aşa de mare, încât pe la 9 dimineaţa toată nos ârveresen eladatnak. Mely ârvereş-
să vânduse. Cea mai căinată a fost carnea D u m 25 C. EutVosima. 8 Bîigita nek az algyogy kir. jârâ^birosâg 1905-ik
Luni 2 6 1 Ad. S. Ap. Io an 9 Dionisie
de cal, care s’a vândut cu 80 fileri kilogra evi V. 99/3, szâmu vegzese folytân 193
Marţi 27 M. Calistrat. 10 Francise
mul, Cârnăţei din carne de cal părechea cu 28 P. Hariton. 11 Emilian kor. fiii, t6'kekâv,eteles ennek 1904 evi
Mere.
patru fileri, şi kilogramul de salami de Joi 29 P. Chiriac 12 Maximilian Mârczius ho 9 napjâtol jâro 6% kama
carne de cal cu I coroană. ' Unsoarea ase Vineri 30 M. Grigorie 13 Colomap tai, ‘/s % vâltodij es eddig oâszesen 72
menea 1 kg. 1 cor. Carnea de porc kgr. Sâmb 1 Ap. Anania. . 13 Calist kor. 94 fillerben biroilag fnâr megâlla
dela 1 4 0 — l f)0 coroană. Carnea de vită kgr. Redactor, resp. ADRIAN CRISTEA pitott koltsegek erej£ig, Boj kosegben
1’80. Fiecare om nu poate cumpără'fnai mult vegreh; szen dok lakasân leendo meg
decât 1 kgr. * ■ tartâsâra 1905 evi Oktober ho 1 1 -ik
711/905 szâm 190 vegrh.
napjânak delutâni 2 orâja hatâridoul ki
Păziţi vă de agenţi cari vreau să vă tuzetik ; âs ahhoz a venni szândekozok
ducă în Canada şi Misourii. De câtă va vreme, ezennel oly megjegyzessel hivatnak meg,
îşi dau silinţa nişte agenţi secreţiSâindemne Aluirott birosâgi vegrehajto az 1881
bamenii să se ducă' în America,adecă în sta... evi LX. t.-cz. 102 §-a ertelmeben eze hogy az erintett ingosâgok az 1881. evi
tuth Canada şi Missouri. Şi pentru ca săi ade- nnel kozhirre teszi, hogy a Devai kir. LX. t.-c, 107. es 108. §-ai ertelmeben
iţvenească mai uşor, Ie arâta fotografii despre 1905 evi 4730 szâmu vegzese kovet- keszpenzfizetes mellett, a legtobbet ige-
stările bune de acolo. Să se ia insă bine în kezţeben Dr Mutean Aurel iigyved ăltal ronek, sziikseg eseten becsâron aiul is
samă oameni cari sunt hotărâţi să plece la elfognak adatni.
America, să nu dea crezământ acestor neoa kepviselt Dacia javâra Bukur luon 1. Iosif
meni,\ de oare-ce să comunică că coloniile 6s t. ellen 96 K f. s. jar, erejeig 1905 Amennyrben az elărverezendo in-
pe care vreau săi ducă sunt 30—35 miluri evi Aug. ho 13 n foganatositott kiel/gi- gâsâgokat mâsok is le es feliilfoglaltattâk
departe de. linia ferat'; şi afară de aceea e tes vdgrehajtâs utjân le ds felii! foglaît es azokra kielegitâsi jogot nyertek volna
clima acolo aşa de aspră, încât ar fi expuşi
la cea mai mare mizerie. es 1090 kor. fill.-re becsiilt kovetkezo' ezen ârverâs az 1881. evi L X . t.-c. 120 §.
. m- ingosâgok, u. m .: szarvasmarhâk, szeker ertelmeben ezek javâra is elrendeltetik.
Aţii de zile am fost bolnavă şi ara es buza nyilvânos ârveresen eladatnak.
cerţathiOt ce âm -fost cu ; putinţă penţru a’mi Mely ârverdsnek az Algyogy kir. Kelt Algyogy 1905 evi Sept. ho
recâştigîi sănătatea. Am consultat cei mâi-fe- jârâsbirdsâg 1905-ik evi V. 216 szâmu ? 23 napjân.
num^i ţpedici din Budapesta şi Viena, dar’ vegzese folytân 96 kor. filLtokekove-. Ruszuly Im re
nimic nti mi-a folosit, şi 'respiraţia grea, du telâs ennek 1902 evi Deezember h6 25 kir. bir. vâgrehajtd.
