Page 3 - Bunul_Econom_1905_40
P. 3
Nr.' 40 BU'NUt ECOftOM Pag- 3 '
Comunile şi ţinuturile lipsite de A IV-a expoziţie Cerând trebuinţa, exponenţii, au să
pomi şi păduri sunt lipsite de multe ori de poame, struguri şi diemaţele Lor dovedească, că au produs înşişi obiec
şi de ploi, deoare ee este constatat, câ tele expuse.
ploile mai cu samă pe păduri se trag. aranjată de 4. Merele, perele, gutuile şi perse-
Afară de acestea cine nu o văzut „Reuniunea romană • de agr din corn. Sibiînlai“. cile/au să fie expuse fiecare soiu în
şi s’a convins încă şi despre aceea, că câte cel puţin 5 exemplare sănătoase
v cum stă de frumos şi ce gust; plăcut I. Programul şi bine dezvoltate, ear’ prune, nuci stu-
estetic au şcoalele, bisericele, pieţele, expoziţiei, ce Se va ţinea din 27 până guri, şi c. 1., cât trebue spre a. umplea
stradele drumurile şi rîurile plantate cu în 29 Octomvrie- st. n. 1905 în oraşul un tăier îndatinat.
-pomi sau-arbori, unde cel arş de soare Mercurea. Abateri se pot face numai cu poame
sau ostenit de lucrul de peste zi îşi află 1. In scopul de, a înainta pomări-'
şi struguri de o valoare şi' mărime
câteva minute sau oare de Odiht$ şi neobicinuită. 1
tul şi viieritul, »Reuniunea română de
este scutit totodată şi de aerul cel plin agricultură, din comitamhSibiiului* va Exponenţii au să însemne obiectele
de praf, ce să ridică în urma earâlor
aranja în cursul celor trei zile amintite, de expus cu numiri în regulă, eventual
şi a căruţelor, de pe strade şi drumuri. în oraşul Mercurea, o expoziţie de poame, şi cu numirea locală. v
Pomăritul mai este privit astăzi struguri şi derivatele lor, având a se 5. Primirea obiectelor în expoziţie
chiar şi ca o cumpănă, cu care se poate împărţi de astâ-dată premii de stat în se face în zilele din 23 şi 24 Octom
măsura gradul de cultură şi civilizaţiune sumă "de 200 coroane^ dăruite Reuniunei vrie sţ n. prin cdmiteteu aranjator lo
al popoarelor, deoarece s’a constatat, de înaltul minister, cum şi diplome de cal, care îngrijeşte de punerea lor în
că cu cât un popor stă pe o treaptă recunoştinţă. regbţă şi înzestrarea cu ^bilete, cuprin
; mai înaltă de cultură, cu atât se ocupă Expoziţia va cuprinde poame şi zând numărul curent, numele si comuna
'
- / >
' .
acela mai mult şi cu cultura pomilor struguri de tot felul în stare naturală, exponentului, numirea pomologică şi
şi din contiă: cu cât acela stă pe o deasemenea derivatele lor, anume poame resp. locală a soiului.
treaptă mai jos a culturej, cu atât des- uscate şi ferte, lictar, compot, dulceaţă, Comitetul, petrece aceste date şi
preţueşte mai tare şi cultura acelora. must, vin, rachiu, oţet, oleiu, etc., cum eventualele observări în o. listă generală,
Să nu ne prea mirăm deci, câ astăzi şi unelte, întocmiri şi modele din ramurile care se înmanuează juriului.
de şus dela ministru, până jos la pri atinse. Poame găunoase, putrăzite sau alt
marul satului şi » dela vlădică, până la Drept întregire la expoziţie se cum stricate, nu se primesc la expoziţie.
opincă», cum să zice, toţi sunt de un admit şi producte din ceilalţi râmi de Cu totul exchişî dela expoziţie
gând şi deo părere: ca să se lâţască economie. sunt, fireşte, strugurii şi tot ce ar pro
şi sporească cât mai tare cultura pomi 2. Expoziţia se va dnsckide în 27
veni' din viile -puse sub oprelişte din
lor nobili. Oetomvrte (ziua sf. Parasckiva) ta // cauza filoxerei.
ore a. nt. şi va dăinui pănă îu 29 Oc-
Dar cum vom putea şi ajunge la 6. Exponenţii, cari nu ar lăsa
tomvrze st. «., la 4 ore d. a.
o cultură mai estinsă a pomilor, ? dacă obiectele trimise ca dar Reuniunei, des
nu ne vom ocupa la timpul potrivit cu 'Exi>ozlţia se ţirie fe edificiul şcoa pre ce trebue făcută arătare, !e vor
sâtnânatui şi creşterea sâmburilor de lei romane gr .-or. ' lua în primire pănă Marţi, în 31 Oc-
tomvrie st n., la 12 ore din zi, căci de
pădureţi, cari dupâ-cum se ştie sunt 3. Ca exponenţi pot lua parte a-
fundamentul pomâritului fară de membrii Reuniunei, locuitorii , aci încolo nu se garantează pentru ele.
l
- (Va urma) din întreg comitatul Sibiiului. La îm .7 Exponenţii sunt îdatoraţi a se
părţirea premiilor vor avea întâetatea îngrijj înşişi de transportul obiectelor
membrii Reuniunei. de expus.
de baionete se încurcau. Turcii îi ţineau bine; tate, cu ochi mari, arzător. îşi ridica din când noştri; ai noştri, iubitule k şi-i curgeau lacri
Intr’un z d de oţet. Odată prinseră a răcni că- în când revolvdiul bufnea în pilcurile păgâne mile de bucurie. Dar o sbufătură îl ajunse
ciularii, se înnâlţară. straturile şi căzură grele apoi, umflat parcă de o căldură cumplită, şi-I muie-din mijloc. El tot strgi cu, lacri
ca nişte stânci, pârâind în baionete şi’n ţeste ridica braţele, i-se lărgeau ochii, căsca gura, mile şiroind pe faţă, întinzându-se pe spate.
omeneşti: si iar se repezea. Sublocotenenţii ţipau ascu- Iar Sava uitase de filbsofia franţuzească şi
♦ Inc'odată, haidâilcţrl* răcni căpitanul, \ t, îflăcăraţ j eşiţi din minţi, vânturându-şi se p’eca asupra rănitului, cu chipiul p.e ceafă,
îndesâridu-şi ear ch pul cu revolverul. braţi le ca nişte mOristi de vânt. Se avântau cu glasul răguşit:
Şi vnc’odată se înâlţară ghioagele cum printre căciulari, la izbucnirile groase ale că ♦ Nud nimica, dragă, o leacă de sînge... «
plit şi svâcn ră flăcăii în îngrămădii ea duş pitanului urlau şi ei, negri de colb şi de iarbă Îşi desfăcu iute tunica, trase din cămaşă, re
manilor, şi’ntr’o rotire fierbinte prăvălişă şi- de puşcă, cu och i plini de lacrimi. pede o fîşie şi descheiea şi^pe căzut, ca si-i
_ raguri întreg:. Ofiţeri cu fesuri strigau eu ochii Şi ca’ntr’o furtună iute căritilarii bătură lege braţul.
măriţi de încremenire: pentru întâia oară ve rândurile dese ale paginilor şi le svârliră în Tunurile duruiau pe movilă, dorobanţii
deau armată cu căciuli, sfărmând capetele şi dărăt. Alţii pătrundr au prin cellalt capăt, alţii Jucrau, in furtuna de g’oanţe, la parapet. Iar
baionetele cu stratul armei. Şiraguri de pă săreau în şanţ prin faţă, şi păgânii zdrobiţi, căpitanul Corban îşi scoase bidonul cu flacără
gâni dădeau înnapoi, Căciulatii suiau sus puş călcaţi in picioare, fugeau îngroziţi de năvala şk-l întinse lui,Avram:
tile, împungeau înlâiu la dreapta şi la stânga cuşmelor. îndată după retragerea duşmanilor,
cu baioneta, făcându-şi loc apoi trăsneau pe începu din nou a curge d n intăriturile cele ♦ Trage un gât, măi băete l După aşa
Cei dinainţe cu ghioaga. Şi lucrurile mergeau lalte ale lor, asupra noastră, rîul de foc şi de nuntă, tace, — să fiu al dracului dacă nuface...«
aşa de repede, parcă săreau scântei din toate schijă cu o mânie, cu o disperare neînchipuită. Avram parcă era un cocoş cu cobe.
părţile. ' ♦ Degeaba, degeaba! gemu căpitanul Cor- Căsca pliscul şi nu putea scoate nici-un sunet.
Sta galben, cu ochii căscaţi, plini de un foc
>Zi-i, mââăU urlă iar căpitanul. ban, v’aţi dus dracului 1 nu ne luaţi voi înna
Şt flăcăi z ceau ; de comedie. Hăcuiau poi vizunia cât e cuculk Şi căciularii scoteau mare, de o bucurie sălbatecă.
în şiruri dese ca cu îmblăcirle. Trăsneau răc lopeţile dela cingătoare şi începeau a întoarce ♦ Să trăiască căpitâneasaU rînji căpita
neau, se prăvăleau înnălţându-se ca nişte uriaşi parapetul spre duşman. Tunurile noastre în nul ducând bidonul la gură. Şi tunurile noas
în Vadurile picioarelor. Se prăvăleau pe coasta ploaia de foc veniră duruind, se înălţară pe mo tre bubuiau c i mânie, şi dorobanţii dădeau
dreapta şi roteau puşca din stânga şi, unde vila de alături, se.rva. ţii prinseră a furnica cu la o parte morţii, se grămădeau gîfîrnd ^i
ajungeau, sfârmau. grabă, ofiţerii răcneau vânturând săbiile, un trăs rostogoleau brazde mari la marginea şanţului,
♦ Aşa, taică, aşa!« striga căpitanul. Iar net, două, mai multe, repezi, unul după altul. spre duşman.
locotenentul Avram umbla ca o fantasmă in- Uraaa! ţipă sublocotenentul Călinescu
desându-se printre dorobanţi. Era alb ca varul Se . răsuci şi se fbâtii pest îSava;. îl cuprinse
la obraz, cu buzele strânse, cu fălcile incleş- de după cap şi începu să-l sărute. Uraaa! ai
