Page 5 - Bunul_Econom_1905_40

Nr. 40 ' - BUN UI, .jC O N O M .-P g. 5

.zultâ' din nou şi se pfbmmţă, dovedind i; ' f a vrednicie , de prenvat să Ovaţiune* mută e podiutul ţel mai
îndreptăţirea projninulilor şi apoi hotă­ conzideră mai a lei bovinele, cari întrur nou sţienţtfic al tinfimei universitare din
rând ca majoritate "absolută de voturi. ,nesc în mare măsuţă însuşirele vitelor Budapesta.^ A plănu’ t adecă să se tmbrăce'
Preşedinţi ie votează întotdeauna. . mari, puterniGe, frumoase la trup, blânde, în haine negre, şi ou un custiug gol să plece
La-caz de voturi egale decide soartea, -lăptoase, bune de prăsii^ şt de îngrăşat. în faţa parlamentului, şi aici să aştepte pe
domini cari fac politică- fără cap^-şi când vor
1 Asupra fiecărei premieri să votează Faţă cu vitele "corcite să va da
veni, ’ tinerimea să le facă ovaţiuaş mutăj
deosebit. întâetate vitelor de rassă curată.
adecă să-şi ia numai pălăriile din cap.şi să-şi
5. Exponenţii de, premiat se petrec 2. Intre scăderile, cari nu îngăduie ţie gurrel. Bravă tiner m e!
în o .listă separată, care, odată stabilită, premiarea, să numără: trup bolnăvicios,
se subscrie de preşedinte şt secretar, murdşr, cum şi scăderi, care' supără Cei cari să interesează de studiul
pi'ecum .şi de alţi doi membrii ai ju­ vederea (d. e. un corn rupt, un mers finanţelor .României, să ia la cunoştinţă, că la
Bucureşti a apărut FinVnţele României deta
riului. ; ' f prost, rane urâte etc.). - regulamentul organic pănă azi (1831— 1905)
- — 6.’ împărţirea premiilor urmează a 3. Ca semne _cfe lapte mult-să con- de Th. Aslan. Preţul e 4 lei.
să face în mod sărbătoresc, ţinându-se z’derâ trup prelungit, piept jarg şi foarte ■■ ■ - ■
Hymen. D-şoara Valeria Popovici şi
mai întâiu o vorbire în prezenţa juriu- şerpuit de vine groase; uger plin şi Dl "Adatn Lula, cleric, abs. anunţă cununia
ui şi comitetului aranjator, exponenţilor mare, nu prea cărnos,' nici prea gros, lori bisericească, care să va celebra la 15
şi publicului, întrunit. ' . înzestrat cu păr scurt şi moale şi având Oct tnvrie st. n. 'în biserica gr.-or. din Leş mc,
Exponenţii premiaţi adeveresc pri­ 4 ţâţe moi, deopotrivă de mari ; piele la orele 1 0 'a. rc. -
mirea banilor prin subscrierea numelui molatică, pâr Subţire şi privire blândă. Epistolă de bani dispărută. La oficiul
in rubrica: „Adeveresc primirea în re -
4. Ca bune de îngrăşat sunt a să postai din Sibiiu a dispărut o epistola cu
gulă a premiului*1. 1O.OO0 -Coroane adresată-la Cisnădie, S’a
conzideră mai ales vitele trunchioase,
7. Secretaru jurruiar să însărcineazâ întreprins îndată cercetare,' dară fără nici nn
cu capul mic, oase subţiri, piept larg
a compune un raport special asupra şi cărnos, şolduri- îndepărtate, coapsă rezultat.
expoziţiei şi premiilor* Raportul subscris lătăreaţă, piele mişcăcioasă, păr moale. Sub titlul»griji eeoaoaice scrie »N. P. b*
de preşedintele şi' seereţarul juriului să din capitală despre criza economică prin cate
păstrează în archiva reuniunii. 5. Ca bune de muncă să eonsideră trece ţara şi despre neîncrederea ce intimpinâ
mai cu seamă vitele osoase, cu picioarele piaţa ungară din partea străinătăţii. Astfel:
XII. Dispoziţiunile de premiare. cam lungi, piept larg şi rotunzit, şolduri în urma neîncrederii nu numai că străinătatea
.puternice, copite sănătoase, mers vioiu ne acaţă punga cu bani tot mai sus şi nu
A. In general. mai vrea să ne acoarde credit, dar ne şi de-
şi regulat. .
1. Scopul expoziţiei este mai ales ■trage în mare măsură bani, trimiţându-şi ne­
, ! - ii. oi. > încetat hârtiile de valoare ungare spre vân­
-a urni şt, încuragea adevărata propăşire'
zare şi forţează piaţa internă să le primească
în economia vitelor. • Drept aceea, în ^ . I. Ânţâeţatesa să euvjqţ; mai ales, pentru ca-să înlăture o catastrofă financiară.
privire se va lua nu atât întenţiunea oilor mari, cărnoase, lăptoase şi, bogate Mai vine apoi şi guvernul, care avea în pri-
vădită -de a ^trâlocrfvcu vite de paradă^ ■ In subţiîj^ moale , şt măvară reserve de 150 milioane depuse la
ci mai eu Seamă buna chibzuire' în a- lungă, deasemenea.să jCjuvjţne întâeţaţe ‘fnstjitute private, şj; ridici sbme tot mai mari
legerea vitelor de prăsilă, hărnicia şi oilor de soiu vestit şi însoţite de miei pentru ca să acopere li psa dărilor. neplăţi te.
Sub astfel de împrejurări institutele de bani
lnteliginţa dovedită în realizarea scopu­ cu blană aleasă. trebue să cruţe banii, trebue să reducă sau
lui urmărit. ■ 2. Rassa ţigaie şi stogoşe se pre­ să âbzkă clienţi lor creditul şi aşa începe
2. Prin urmare vitele, altcum de­ feră rassei bîrsane (ţuriane). a să sădi nelncredcreb generală din care ur­
fectuoase încâtva, se pot premia in rând mează marele pericol economic. ■
cu vitele oare cum desăvârşiţe. Intreve- Din şedinţa comitetului central al O bo Ităşiţă din Paris ci re pe timpul
nind împrejurările de mai sus, chiar şi „Reuniunei -române de agricultură din războiului francezo-german era negustoreasâ
întâetate se va da vitelor de a doua comitatul Sibiiuluil\ ţinută la Sibiiu, pe lingă dragonii din Sedan a fost aşa de noro­
mână'. Dar* nici măcar in totala lipsă în /p Septemvrie n. /pog. coasă câştige la loteria pressei,l milion de franci.
de alte mai Bune nu este iertat a pre­ Iute ia mers vestea prin toate gazetele fran­
Pant. Lucuţa, Victor Tordăşianu, ţuzeşti şi străine, ceea ce a avut de urmare,
mia vite hotărât rele sau având scăderi president. , secretar. . , j că femeia norocoasă a primit din toate păr­
însemnate. ţile lumii nu mai puţin decât 10.000 de epis­
tole de conţinutul cei mai diferit şi mai in­
3. Astfel, dacă cutare grupă nu
cuprinde îndestule vite vrednice de pre­ NOUTĂŢI teresant, să’nţelege, toate să învârteau în ju­
rul milionului câştigat. Femea pe care o cheamă
miat, premiile, ce, ar prisosi se pot des­ Hofer, a avut bună ideă, să dea aceste epis­
tina pentru o altă grupă. Premiile, cari tole unui editor, ca să publice cele mai in­
■ din una sau altă cauză nu s’ar fi îm­ Espoziţia naţională romană dela Bucu­ teresante, dintre ele, însă fără de iscălitura
părţit, se înapoiază reuniunii. reşti. din a. 1906 va cuprinde următoarele autoriului ^s'ab ăutbârer. Partea cea mai mare
secţiuni: 1. Agricultura. 2. Silvicultura. 3. a epistolilor o formează ofertele de căsătorie.
4. Aceia, cari au prăsit ei înşişi Un italian să oferă de.viitor soţ, şi pune in
-vitele, vor , avea întâetate faţă cu aceia, Horticultura şi v.ticultura. 5. Mine,şi cariere. vedere, că a re titlu academic şi crucea de
cari au expus vite prăsite de altcineva. 6. Industriile. 7. Geniul civil şi militar, archi- cavaler, Un măcelar naturalist, spune că e
tectura, mechaoica şi electricitatea, mijloace de 26 ani, mare şi tare, şi de o înfăţişare
Nimenea nu poate fi premiat, care
de transport, armata. 8. Instrucţiunea şi edu- simpatică. Un bucătar de 29 ani promite, că
n’a ţinut vita în grija proprie V* an va ferbe bucate gustoase şi căi va fi credin­
caţiunea. 9. Artele frumoase. 10 H giena. 11
cel puţin. cios pănă la moarte. Un servitor să îmbie
Cultul. 12. Trecutul.
5. Acelaşi exponent nu poate do­ cu ceva deosebit, cu rassă germană şi cu ochii
bândi decât un singur premiu în aceeaşi Inaugurarea staluei poetului săi albaştrii. Un anarchist face ofertul de
grupă. Faţă cir cel premiat în cutare căsătorie-în versuri. Conţii şi viconţii cari
A lexandri care s’a ridicat la Iaşi a fost îşi oferă coroană de nobili pentru milion,
grupă, concurenţii din altă grupă au
hotărâtă pentru ziua de 9 Octomvrie. Regina sunt nenumăraţi.
întâi ete, presupunând, câ vitele lor sunt Dacă publicarea acestor scrisori, nu
Elisabeta a României a binevoit să promită
-deopotrivă. - aduce nici nn serviciu literaturei, cel puţin
că va onora cu Înalta sa presenţă acea constitue un document de valoare despre
B. In special. sărbare. istoria morarurilor contimporane ale omeniri’.
I. Bovine (viţei, vaci, tauri) * *